Alianța Dreapta Unită solicită demisia președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, urmare a expunerii datelor personale ale experților electorali, scrie Agerpres.

Alianța Dreapta Unită a cerut demisia lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), în urma unui incident major de securitate a datelor. Conform unui comunicat de presă al Alianței, datele personale ale peste 1.300 de experți electorali, inclusiv codurile numerice personale și adresele de domiciliu, au fost expuse public pentru câteva ore datorită unei erori de trimitere a informațiilor pe o adresă de email greșită.

Incidentul a fost raportat după ce informațiile au fost accesibile temporar pe un email public, greșeala fiind recunoscută de Toni Greblă într-o serie de interviuri.

Președintele AEP a minimizat severitatea incidentului, susținând că nu a fost vorba de o breșă de securitate și că „oameni suntem cu toții”, ceea ce a stârnit nemulțumirea liderilor Alianței Dreapta Unită.

Cătălin Drulă, Eugen Tomac și Ludovic Orban, liderii coaliției, au criticat dur atât gestionarea evenimentului, cât și competența lui Greblă, afirmând că acesta demonstrează o incapacitate cronică de a proteja datele personale și de a conduce o instituție atât de crucială într-un an electoral încărcat.

În urma incidentului, AEP a declanșat o anchetă internă pentru a determina circumstanțele exacte care au dus la această eroare, iar Greblă a informat că a notificat Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal.

Reprezentanți ai Alianței Dreapta Unită au subliniat că un astfel de incident subminează încrederea în capacitatea AEP de a gestiona procesele electorale transparent și securizat. Ei solicită o reevaluare serioasă a liderilor instituțiilor cheie care supraveghează integritatea electorală în România.

Această solicitare vine într-un moment sensibil, întrucât autoritatea se pregătește pentru patru rânduri de alegeri majore, unde eficiența și securitatea procedurilor sunt de importanță critică pentru stabilitatea democratică a țării.

Într-o perioadă marcată de promisiuni electorale și angajamente pentru transparență, partidele politice majore din România, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), continuă să fie în centrul unor controverse legate de finanțarea activităților de propagandă.

La un an de la promisiunea reformei legislative în domeniul finanțării publice a partidelor, situația actuală ridică semne de întrebare semnificative despre integritatea și transparența acestui proces, scrie Romania Europa Libera.

În 2023, PSD și PNL au primit împreună 32 din cele 45 de milioane de euro alocate sub formă de subvenții de stat pentru partidele politice. O analiză atentă relevă că peste 60% din aceste fonduri au fost direcționate către activități de propagandă nemarcată în presă, ridicând astfel preocupări serioase cu privire la echitatea și obiectivitatea mediei.

În aprilie 2023, lideri ai PSD au inițiat o legislație menită să reducă la jumătate sumele alocate de partide pentru propagandă, într-un efort de a crește transparența și a reduce influența politică asupra presei. Cu toate acestea, la un an de la această inițiativă, propunerea a rămas blocată în Camera Deputaților, fără perspective clare de avansare. Acest impas legislativ nu numai că menține status quo-ul, dar subminează și încrederea publicului în voința politică de a reforma sistemul.

Prin utilizarea subvențiilor pentru finanțarea propagandei nemarcate, partidele politice majore contribuie la o distorsiune a peisajului mediatic, transformând instituțiile de presă în instrumente de promovare politică. Această practică erodează principiile jurnalismului independent și afectează calitatea informației care ajunge la public.

Propunerea legislativă a întâmpinat un parcurs dificil, fiind întâmpinată cu reticență chiar și în rândurile partidelor care au propus-o. De exemplu, Alfred Simonis și Radu Oprea, inițiatorii propunerii, au evitat discuțiile despre stagnarea acesteia. Mai mult, nu există un sprijin clar din partea PNL, partid care, deși face parte din coaliția de guvernare, nu și-a exprimat ferm susținerea pentru această lege.

Situația actuală subliniază o discrepanță majoră între promisiunile politice și acțiunile concrete. Finanțarea publică a partidelor și utilizarea acestor fonduri pentru influențarea presei reprezintă un punct nevralgic pentru democrația din România. Este esențial ca legislația propusă să fie revizuită și implementată, pentru a asigura un mediu mediatic echitabil și pentru a restabili încrederea în procesele democratice.

Pe măsură ce România se pregătește pentru alte cicluri electorale, este imperativ ca liderii politici să își asume responsabilitatea de a promova transparența și integritatea, nu doar în finanțele partidelor, ci și în relația dintre politică și presă. Această schimbare este crucială pentru protejarea principiilor democratice și pentru asigurarea unui viitor în care presa poate funcționa ca un adevărat câine de pază al societății, și nu ca un megafon al agendelor politice.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se confruntă cu un scandal major după ce a cheltuit doar o treime din fondurile europene destinate înregistrării proprietăților din mediul rural.

Proiectul, esențial pentru evidența proprietății în România, s-a soldat cu pierderi de aproape 200 de milioane de euro, în timp ce membrii echipelor de proiect au beneficiat de sporuri lunare consistente, scrie G4Media.

În urma dezvăluirilor, premierul Marcel Ciolacu a dispus trimiterea Corpului de control la ANCPI pentru investigarea neregulilor. Situația devine și mai tensionată în lumina faptului că, deși proiectul trebuia să fie un pas înainte pentru dezvoltarea rurală și agricultură, birocrația și gestionarea defectuoasă au deturnat scopul inițial.

Demarat în 2014, proiectul trebuia să finalizeze cadastrarea a 660 de unități administrativ-teritoriale până la sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, doar 104 dintre acestea au văzut finalizarea lucrărilor, o performanță sub așteptări. Potrivit unei surse interne din ANCPI, agenția ar fi semnat contracte pentru lucrări pe 96% din suprafața totală, dar majoritatea acestora nu au fost finalizate sau plătite.

Criticii proiectului indică prostia, neștiința și lipsa voinței politice ca principale motive pentru eșecul înregistrării proprietăților. Mai mult, unii inspectori din oficiile județene sunt acuzați de neglijență și întârzierea verificărilor, ceea ce a amplificat disfuncționalitățile.

În contextul acestor acuzații, există temeri că angajații ar putea fi obligați să returneze sporurile încasate, mai ales că autoritatea de management a avertizat ANCPI despre necesitatea intabulării urgente a unei suprafețe semnificative pentru a evita penalități de la Comisia Europeană.

Scandalul subliniază problemele majore în administrarea fondurilor publice și europene în România și pune sub semnul întrebării capacitatea ANCPI de a gestiona proiecte de asemenea amploare. Cu un nou proiect în orizont pentru perioada 2021-2027, speranțele sunt ca lecțiile învățate să conduca la o mai bună administrare și transparență.

Pe măsură ce ancheta avansează, toate ochii sunt îndreptați către ANCPI și modul în care aceasta va reuși să treacă prin provocările curente, redefinind eficiența și integritatea în gestionarea fondurilor destinate dezvoltării rurale în România.