Mihai Rotaru, un om de afaceri discret din domeniul construcțiilor, cu sediul în Buzău, a cunoscut o ascensiune spectaculoasă după alegerile din 2020, când, împreună cu soția și un angajat, a acordat un împrumut de 1,3 milioane de lei Partidului Social Democrat (PSD).

Odată cu instaurarea lui Marcel Ciolacu în fruntea PSD, afacerile firmelor controlate de Rotaru au înregistrat o creștere semnificativă, trecând de la contracte de câteva zeci de milioane de lei încheiate cu autorități publice la contracte de sute sau chiar miliarde de lei, scrie G4Media.

Rotaru este cunoscut și ca unul dintre oamenii de afaceri de încredere ai premierului Marcel Ciolacu, având o relație de prietenie încă din perioada în care ambii activau la nivel local în Buzău, conform surselor G4Media.ro.

Datele disponibile în portalul achizițiilor publice arată că numărul și valoarea contractelor încheiate de firmele lui Rotaru cu instituții publice au explodat după alegerile din 2020. Singure sau în asocieri, cele trei firme de construcții ale lui Rotaru au obținut contracte în valoare de peste 8 miliarde de lei, majoritatea provenind de la autorități controlate de social-democrați sau afiliate acestora, cum ar fi Primăriile Sectoarelor 3 și 4 din București și Compania Națională de Căi Ferate.

Una dintre societățile de construcții din portofoliul lui Rotaru a fost implicată într-o afacere investigată în prezent de Direcția Națională Anticorupție (DNA): tentativa familiei Docuz, apropiată de premierul Marcel Ciolacu, de a obține un contract de 27,2 milioane de euro de la Primăria Sectorului 3. Mai multe întrebări adresate lui Mihai Rotaru și premierului Ciolacu în legătură cu aceste afaceri au rămas fără răspuns.

Aproape 20% din suma împrumutată de PSD în 2020 a provenit de la Mihai Rotaru și asociatul său, soția sa și un angajat al firmei sale, în totalitatea lor contribuind cu 1,33 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproape 18% din totalul împrumutului acordat de partid.

Afacerile lui Rotaru au fost în strânsă legătură cu PSD și cu funcționarii acestuia, o parte dintre împrumutători ajungând ulterior să beneficieze de funcții sau bani de la partid. Mai mult, o societate controlată de unul dintre împrumutători a acționat ca agenție intermediară pentru PSD în repartizarea fondurilor către media pentru servicii de presă și propagandă. Totodată, unele persoane implicate în afacerile lui Rotaru au primit funcții importante în consilii de administrație ale unor instituții subordonate Ministerului Transporturilor, condus de un membru PSD.

Începând cu martie 2022 și până în prezent, firmele lui Rotaru au obținut contracte în valoare totală de peste 8 miliarde de lei, fiind implicate în proiecte majore, precum consolidarea seismică și renovarea energetică a unor blocuri din Sectorul 3, lucrări de întreținere a infrastructurii căilor ferate sau lucrări de întreținere și mentenanță a străzilor și parcărilor din Sectorul 4 al Bucureștiului.

Mihai Rotaru, în vârstă de 53 de ani, deține 75% din Bedamiro Holding Parcari Construct și 90% din Rotary Construcții Mentenanță, fiind asociat unic la Rotary Construcții. În plus, el a fondat și o altă societate în parteneriat cu fostul membru PSD Miron Mitrea.

Cu toate acestea, afacerile lui Rotaru nu sunt lipsite de controverse. A fost implicat într-o afacere de preluare a activităților de transport ale unei alte companii și a fost fotografiat în compania fostului primar al Sectorului 5, Daniel Florea, în timp ce avea contracte semnate în valoare de zeci de milioane de lei cu această instituție.

Reforma în domeniul bugetar, începută în urma adoptării unei legi cu titlul pompos „pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung” în toamna anului trecut, se confruntă cu obstacole majore și pare să fie pe cale să eșueze, potrivit informațiilor furnizate de RFI.

Conform legii adoptate, instituțiile și autoritățile publice, atât centrale cât și locale, erau obligate să desființeze posturile vacante și funcțiile de conducere, iar structurile administrative să respecte anumite reguli privind organizarea. Cu toate acestea, la începutul acestui an, numărul posturilor vacante din sectorul bugetar este mai mare decât înainte de aplicarea legii. În loc să scadă, numărul angajaților din sectorul public continuă să crească.

Mai mult, instituțiile publice par să fi găsit modalități de a evita efectele acestei legi, transferând angajați pe posturile vacante și menținând numărul mare de funcții de conducere. În plus, au apărut și contestații legale din partea unor titulari de posturi restructurate, ceea ce ar putea întârzia și mai mult procesul de reformă.

Datele statistice recente arată că, în ianuarie a.c., numărul posturilor vacante din sectorul public este mai mare cu aproximativ 11.000 decât în aprilie 2023, indicând un eșec al reformei administrative propuse. În același timp, numărul angajaților bugetari a continuat să crească, contrar obiectivelor anunțate.

Aceste cifre dezvăluie faptul că guvernul nu reușește să implementeze reforme semnificative în sectorul public, chiar și atunci când există o legislație clară în acest sens. Este evident că modificările legislative nu au fost suficiente pentru a schimba structura și comportamentul aparatului bugetar.

În acest context, este de așteptat ca cheltuielile cu salariile plătite din fonduri publice să crească și mai mult, punând presiune suplimentară asupra sectorului privat. Această situație ridică întrebări cu privire la abilitatea și voința guvernului de a face reforme reale în sectorul public și la modul în care aceste reforme ar putea afecta economia și societatea în ansamblu.