Fostul premier al României, Dacian Cioloș, a reluat acuzațiile la adresa PSD în scandalul Roșia Montană, evidențiind discrepanțele dintre tratamentul rezervat de Gabriel Resources lui Victor Ponta și al său în cererea de despăgubiri.
Acesta a subliniat că numele lui Ponta apare de 161 de ori în documentul inițial, în timp ce al său nu este menționat deloc, scrie Digi24.
În contextul procesului intentat de Gabriel Resources împotriva României pentru aurul de la Roșia Montană, Cioloș acuză PSD-ul de adoptarea unei poziții contrare intereselor naționale. El subliniază că numele lui Victor Ponta apare de 161 de ori în cererea de despăgubiri a companiei miniere, în timp ce al său nu este menționat în document.
Cioloș subliniază că PSD-ul, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, încearcă să arunce vina pentru eventualele despăgubiri asupra guvernului tehnocrat și a includerii peisajului cultural minier în UNESCO, deși acest aspect nu influențează solicitările de despăgubiri ale companiei miniere.
Fostul premier afirmă că este indiferent față de soarta lui Ponta în acest caz, dar insistă asupra transparenței și responsabilității în gestionarea cazului. În plus, Guvernul a decis implicarea a 15 experți juriști pentru gestionarea cauzelor privind reprezentarea României în fața tribunalului arbitral internațional.
Cioloș reiterează importanța transparenței și responsabilității în gestionarea cazului Roșia Montană, subliniind discrepanțele între tratamentul acordat lui Victor Ponta și al său în cererea de despăgubiri. Aceste acuzații adâncesc conflictul politic și pun în lumină aspectele delicate ale gestionării unei afaceri de interes național.
Cioloș, acuzații directe către Ponta! Numele lui apare de 161 de ori în cererea de despăgubiri pentru Roșia Montană, al meu nici o dată
Consiliul Concurenţei a anunţat că a amendat mai multe companii importante din România pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa comercializării televizoarelor şi telefoanelor mobile în perioada 2019-2021.
Companiile amendate includ SEROM (Samsung Electronics România), Altex România, Dante International (operatorul eMAG Romania) şi Flanco Retail, Libertatea.
Amenda totală impusă acestor companii este de 123 de milioane de lei. Înţelegerea anticoncurenţială a constat în fixarea preţurilor de revânzare a unor produse de către SEROM și partenerii săi comerciali, respectiv Altex, Dante și Flanco. Aceasta a condus la limitarea capacităţii celor trei comercianţi cu amănuntul de a-și stabili independent prețurile de revânzare, ceea ce a avut un impact asupra concurenței pe piața de retail, crescând prețurile pentru consumatori.
Amendele aplicate de Consiliul Concurenţei sunt următoarele:
SEROM (Samsung România) – 75.441.655 lei
Dante Internaţional (eMAG) – 20.311.427 lei
Altex România – 21.376.113 lei
Flanco Retail – 6.223.580 lei
Aceste decizii au fost luate pe baza unor informații primite, printre altele, prin intermediul Platformei Avertizorilor de Concurenţă, care permite sesizarea anonimă a încălcărilor Legii concurenţei. Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, iar deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este responsabilă de punerea în aplicare a deciziilor de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi executarea amenzilor, iar veniturile provenite din amenzi ajung la bugetul de stat.
Emag, Altex, Flanco și Samsung România, amendate cu peste 120.000.000 lei pentru fixarea prețurilor și o înțelegere anticoncurențială
Într-un caz care a stârnit controverse și discuții privind limitele justiției, medicul Vitalie Stan, supranumit „esteticianul vedetelor”, a scăpat de consecințele legale în dosarul în care era acuzat de luare de mită pentru implanturi mamare cu silicoane.
Decizia Curții de Apel București de a înceta procesul penal a generat reacții în societate, evidențiind astfel sensibilitatea și complexitatea aspectelor legate de prescrierea faptelor în justiție, scrie Digi24.
Cu un trecut controversat, Vitalie Stan a fost manager al Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică și Arsuri din București acum aproximativ 10 ani, când acțiunile sale ar fi inclus presupuse acte de corupție. În perioada ianuarie 2013 – ianuarie 2014, acesta ar fi primit sume substanțiale de bani de la 16 paciente, între 1.100 și 2.700 de euro fiecare, pentru a efectua intervenții chirurgicale estetice.
Potrivit acuzațiilor aduse de DNA, Vitalie Stan ar fi utilizat funcția sa în spitalul de stat pentru a efectua operații estetice, sub pretextul unor afecțiuni necesitând intervenții chirurgicale, deși aceste proceduri sunt de obicei efectuate în clinicile private. Aceste activități ar fi condus la o restricționare a concurenței în industria medicală și la creșterea prețurilor pentru serviciile respective.
„Esteticianul vedetelor” scapă de închisoare după prescrierea faptelor. Făcea implanturi cu silicoane la Spitalul de Arşi
Deși instanța a recunoscut că sumele de bani au fost date și primite, și chiar a dispus confiscarea a 25.230 de euro, reprezentând contravaloarea mitei, procesul a fost în cele din urmă abandonat din cauza prescrierii faptelor. Această decizie a stârnit critici privind aparenta impunitate a infracțiunilor și a evidențiat problemele legate de aplicarea justiției în astfel de cazuri complexe.
Un alt aspect discutabil este relația dintre aceste decizii judiciare și legislația europeană. Ignorarea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și aplicarea prescrierii faptelor de către instanțele românești a ridicat întrebări privind respectarea standardelor europene în domeniul justiției și protecția drepturilor fundamentale.
În timp ce unele voci critică decizia de a închide dosarul, altele susțin că este important să se respecte limitele legale și să se aplice principiile justiției în mod corect și consecvent. Cu toate acestea, cazul Vitalie Stan continuă să rămână un subiect de dezbatere și reprezintă unul dintre multele exemple care ilustrează provocările și complexitatea sistemului judiciar din România.
„Esteticianul vedetelor” scapă de închisoare după prescrierea faptelor. Făcea implanturi cu silicoane la Spitalul de Arşi
Rebeca Dumitru, cunoscută în lumea artei sub pseudonimul Agape’s Reign, își dezvăluie latura artistică prin vernisajul expoziției de pictură și sculptură ,,Interpretări de adevăr”.
Evenimentul de deschidere va avea loc joi, 15 februarie 2024, la ora 18:30, în holul central al prestigiosului Hotel Grand Continental din București, situat pe Calea Victoriei 56.
Rebeca Dumitru, între medicină și artă: Vernisajul expoziției ,,Interpretări de adevăr’’ (Adv)
Expoziția, ce va fi deschisă publicului pentru două săptămâni, promite să fie o experiență unică pentru iubitorii de artă din România, oferind o perspectivă inovatoare asupra combinării picturii cu modelajul pe pânză. Această tehnică, care definește stilul unic al artistei, subliniază abilitatea sa de a explora și a exprima emoții profunde prin intermediul artei.
Rebeca Dumitru, în dualitatea sa de medic și artist, își exprimă entuziasmul pentru această expoziție ca fiind încununarea unui parcurs artistic personal și o sursă de împlinire.
„Realizarea acestei expoziții reprezintă pentru mine încununarea unui parcurs artistic personal, a unui mod de exprimare în care mă regăsesc total, și totodată un prilej de mare împlinire. Sper ca ceea ce fac să aducă bucurie celor care vor călca pragul Hotelului Grand Continental pe parcursul ultimelor două săptămâni ale lunii februarie”, a declarat aceasta.
Rebeca Dumitru, între medicină și artă: Vernisajul expoziției ,,Interpretări de adevăr’’ (Adv)
În semn de angajament față de comunitate, o parte din profitul obținut din vânzarea operelor de artă va fi donată către Rotary Club București Phoenix. Această contribuție va sprijini proiectul districtual “Drogurile – de la fascinație la dependență”, o inițiativă menită să aducă în atenție și să combată problemele legate de consumul de droguri.
Rebeca Dumitru, între medicină și artă: Vernisajul expoziției ,,Interpretări de adevăr’’ (Adv)
Vernisajul “Interpretări de adevăr” se anunță a fi nu doar o expoziție, ci o veritabilă celebrare a talentului multidisciplinar al Rebecei Dumitru, invitând publicul la o călătorie introspectivă prin artă și dedicare filantropică.
Este o oportunitate de a explora cum arta poate reflecta realități complexe și de a admira cum talentul și pasiunea se pot îmbina pentru a crea opere cu adevărat inspiraționale.
Rebeca Dumitru, între medicină și artă: Vernisajul expoziției ,,Interpretări de adevăr’’ (Adv)
Anul 2023 a înregistrat noi recorduri în ceea ce privește finanțarea partidelor politice din România, care au primit în total 227 de milioane de lei subvenții de la stat.
Aproximativ 50% din acești bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă, conform ultimului raport al Expert Forum, care a analizat această problemă și a dezvoltat o platformă online dedicată acestui subiect, precizează G4Media.
Principalele concluzii ale raportului sunt următoarele:
Șase partide politice au primit în total 227 de milioane de lei, însă au cheltuit 252 de milioane de lei. Acest lucru marchează pentru prima dată în ultimii ani o depășire clară a valorii cheltuielilor față de venituri. Bugetul alocat pentru anul 2024 este și mai mare, însumând 314 milioane de lei, bani care pot fi utilizați pentru diverse cheltuieli legate de funcționarea partidelor și pentru campaniile electorale.
Există o lipsă de transparență în ceea ce privește cheltuielile partidelor politice, în special în domeniul presă și propagandă. Doar USR a publicat lista de contracte finanțate din bani publici, în timp ce celelalte partide oferă informații despre contracte doar la solicitarea presei, iar uneori nu răspund deloc. Această lipsă de transparență afectează încrederea în finanțarea partidelor politice și ridică întrebări serioase cu privire la modul în care acestea cheltuiesc fondurile.
Cheltuielile pentru presă și propagandă au atins un nou record, însumând 120 de milioane de lei în 2023. Aceste cheltuieli au crescut semnificativ față de anii precedenți și reprezintă 48% din totalul cheltuielilor partidelor politice. În plus, partidele au înregistrat și cheltuieli pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare.
Cheltuielile pentru sondaje au crescut, ajungând la 19 milioane de lei în 2023. Acest lucru poate indica interesul partidelor pentru alegerile din 2024 și poate fi folosit și ca instrument de promovare electorală.
Per total, cele mai mari cheltuieli au fost pentru presă și propagandă, personal, activități politice, sondaje de opinie, bunuri mobile și imobile și consultanță politică.
În concluzie, raportul evidențiază o creștere a cheltuielilor partidelor politice în anul 2023, în special în domeniul presă și propagandă, și subliniază nevoia de transparență în utilizarea fondurilor publice.
Partidele au depășit recordul de încasări prin subvenții de la stat, pe 2023. Aproximativ 50% din acești bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă
În ultimii trei ani, PSD și PNL au plătit peste 257 de milioane de lei pentru știri pozitive în mass-media, ceea ce înseamnă aproape 52 de milioane de euro.
Această sumă este cu un milion de lei mai mare decât costul construcției spitalului „Dăruiește Viață”, dedicat copiilor bolnavi de cancer, care a fost realizat din donații de la oameni și firme, scrie Libertatea.
Analiza sumelor plătite de PSD și PNL în ultimii trei ani arată o creștere semnificativă a banilor utilizați pentru presă și propagandă, chiar în absența campaniilor electorale. Fără să furnizeze informații concrete despre destinația banilor publici, PSD și PNL au beneficiat de subvențiile primite și au utilizat acești bani pentru promovarea lor, conform datelor raportate la Autoritatea Electorală Permanentă și consultate de Libertatea.
Cu toate acestea, beneficiarii reali și site-urile care au avut contracte cu partidele nu sunt prezentați, iar articolele nu sunt marcate ca publicitate politică.
În 2021, toate partidele au plătit în total 62 de milioane de lei pentru presă, însă cei mai mulți bani au fost cheltuiți de PSD și PNL, însumând 60 de milioane de lei. În 2022, suma totală a crescut rapid la peste 100 de milioane de lei, iar din nou PSD și PNL au fost lideri, cu peste 94 de milioane de lei împreună. În 2023, cele două partide aflate la guvernare au cheltuit pentru prima dată peste 100 de milioane de lei doar pentru presă și propagandă, ajungând la o sumă totală de 120 de milioane de lei.
PSD a cheltuit peste 57 de milioane de lei (11,5 milioane de euro) pentru îmbunătățirea imaginii lor, folosind subvenția încasată de la bugetul de stat. PNL a plătit 46,2 milioane de lei (9,4 milioane de euro) pentru aceleași scopuri.
USR a majorat sumele pentru presă și propagandă în 2023, ajungând la 14,3 milioane de lei, față de un milion de lei în 2021. AUR a cheltuit două milioane de lei pentru presă și propagandă, în special pentru tipărirea și distribuirea ziarului lor, „Patrioții”. PMP a dat peste un milion de lei pentru același scop, dar nu a putut folosi banii în 2023 din cauza unei datorii din campania din 2020. Pro România nu a plătit pentru gecile folosite în campania parlamentară.
Site-urile televiziunilor au fost principalele surse de promovare pentru partide. Un exemplu este site-ul digi24.ro, care a reprezentat principala sursă de promovare pentru PNL în 2023. PSD a plătit promovarea pe site-urile televiziunilor A3, RTV, B1 TV, Digi24 și Realitatea. Conducerea site-ului digi24.ro a decis să întrerupă, până la campania electorală, contractele cu PSD și PNL, valoarea lor cumulată fiind de peste 1,6 milioane de euro anual.
Atât președintele PSD, Marcel Ciolacu, cât și președintele PNL, Nicolae Ciucă, au promis transparență în ceea ce privește contractele cu presa, dar nu au respectat aceste promisiuni.
PSD și PNL au plătit peste 50 de milioane de euro pentru știri pozitive în mass-media, fără să declare ce au făcut cu banii publici
În contextul alegerilor locale din iunie 2024 și a posibilei comasări a acestora cu alegerile europarlamentare, Coaliția de guvernare discută despre modificarea legislației pentru a permite primarilor și aleșilor locali să candideze pentru orice partid fără a-și pierde mandatul.
Conform legii actuale, un primar care își schimbă partidul în timpul mandatului își pierde automat mandatul, scrie Libertatea.
Surse din cadrul Coaliției au declarat că se va introduce o legislație tranzitorie pentru modificarea Codului Administrativ în Parlament, care va permite primarilor în funcție să candideze pentru orice partid fără a-și pierde mandatul. Această lege va fi valabilă doar pentru anul 2024, deoarece alegerile locale sunt devansate.
Practic, acest lucru va permite primarilor să-și schimbe partidul și să candideze din partea altui partid fără consecințe asupra mandatului lor. De exemplu, primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a anunțat intenția de a candida din partea PNL, deși a fost ales inițial din partea USR.
De asemenea, discuțiile din Coaliție se referă și la alte aspecte legate de alegerile locale, cum ar fi situația prefecților care doresc să candideze sau problema vizei de flotant. Deși o lege adoptată anterior de PNL impunea că vizele de flotant să nu mai fie eliberate cu șase luni înainte de alegeri, situația actuală a comasării alegerilor ar putea duce la o derogare de la această lege.
În ceea ce privește subvențiile pentru primarii care își schimbă partidul, încă nu s-a ajuns la o soluție, iar liderii PNL și PSD urmează să se întâlnească pentru a lua o decizie finală în această privință.
Astfel, Coaliția de guvernare pare să își adapteze legislația pentru a permite traseismul politic înaintea alegerilor locale din 2024, într-un efort de a gestiona în mod corespunzător schimbările politice în perioada electorală.
Calendarul alegerilor din 2024: Strategia partidelor, ”COMASAREA” cu europarlamentarele, iar primul tur al prezidențialelor cu parlamentarele
Consilierul local PNL, Dinu Gheorghe, și-a prezentat scuze publice pentru limbajul folosit într-o discuție înregistrată în cadrul unei ședințe de Consiliu Local la Primăria Sectorului 1.
Într-un punct de vedere transmis către G4Media, acesta a recunoscut că limbajul său a fost nepotrivit și că nu ar fi trebuit să recurgă la asemenea exprimări.
De asemenea, a menționat că discuția dintre el și un coleg consilier nu se referea la primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, ci la alte aspecte.
Dinu Gheorghe a subliniat că nu încurajează escaladarea limbajului agresiv și că a învățat o lecție din această experiență. El și-a exprimat dorința de a se concentra asupra proiectelor și soluțiilor pentru Sectorul 1, evitând astfel scandalurile inutile.
Ulterior, într-un alt moment, Dinu Gheorghe și-a cerut din nou scuze pentru limbajul folosit și a menționat că va urma un curs de public speaking pentru a îmbunătăți calitatea discursului său public. De asemenea, a precizat că nu intenționa să facă referire la primarul Clotilde Armand când a folosit limbajul licențios, iar frustrarea acumulată în urma unor blocaje administrative l-a determinat să-și piardă cumpătul.
În final, organizația USR Sector 1 a solicitat conducerii PNL demisia lui Dinu Gheorghe din funcția de consilier local, condamnând ferm limbajul folosit și subliniind necesitatea ca partidele politice să se delimiteze public de astfel de exprimări.
De asemenea, s-a amintit și de necesitatea unei reacții similare din partea conducerii PSD în cazul unui alt consilier local care a făcut afirmații neadecvate despre primarul Clotilde Armand.
VICEO. Consilierul PNL care a înjurat-o pe Clotilde Armand își cere scuze public pentru limbajul folosit în cadrul unei ședințe de Consiliu Local la Primăria Sectorului 1
Un fermier slovac stabilit în județul Bihor a adus o inovație interesantă în România prin inaugurarea primului automat de vânzare a produselor agricole.
Acest automat, amplasat în localitatea Șinteu, lângă drumul național, oferă consumatorilor o modalitate comodă de a achiziționa produse proaspete direct de la sursă, precizează TransilvaniaBusiness.
Fermierul Jaroslav Zetocha a investit aproximativ 15.000 de euro în acest proiect inovator, care constă într-un automat cu 36 de compartimente, o căsuță din lemn și amenajarea unei parcări. Ideea sa a fost inspirată de schimbările în obiceiurile de cumpărare ale consumatorilor.
Acesta observă că oamenii au devenit obișnuiți să cumpere cantități mai mici de produse proaspete, pentru perioade mai scurte, în loc să achiziționeze în vrac pentru întregul sezon de iarnă.
Folosind automatul, clienții pot lua exact cantitatea de produse de care au nevoie, evitând astfel risipa și asigurându-și prospetimea. Jaroslav Zetocha a luat ideea de la un fermier din Austria care avea astfel de automate în diverse locații și vindea produsele exclusiv prin intermediul acestora.
Automatul de vânzare a produselor agricole oferă o soluție eficientă pentru fermier și o modalitate convenabilă pentru cumpărători de a accesa produse proaspete. Această inițiativă ar putea deschide calea pentru mai multe astfel de automate în viitor, facilitând legătura directă între producători și consumatori.
Un fermier slovac, stabilit în Bihor, a deschis primul automat din România pentru vânzarea cartofilor. De unde a fost inspirată ideea
În ultimul an, Digi24.ro a devenit platforma principală prin care mesajele PNL (Partidul Național Liberal) au fost diseminate către public.
Acest lucru a marcat un moment semnificativ, deoarece a reprezentat cel mai mare contract între un partid politic și media, în valoare de aproape un milion de euro în 2023, conform mai multor surse din partid, scrie Europa Liberă.
De remarcat faptul că niciunul dintre articolele publicate în urma acestui contract nu a fost marcat ca publicitate politică, cu toate că atât PNL, cât și PSD au folosit această strategie, plătind pentru articolele comandate cu fonduri publice.
Compania responsabilă de gestionarea Digi24.ro a luat o decizie importantă la începutul anului, informând conducerea atât a PNL, cât și a PSD că vor încheia contractele lor pentru publicitate politică. Această dezvăluire exclusivă a fost comunicată către Libertatea de către surse din interiorul politicii și ulterior confirmată de surse din industria media.
În 2023, veniturile totale generate de Digi24.ro din publicitatea politică, în urma colaborării cu partidele liberale și social-democrate, au depășit 1,6 milioane de euro, conform surselor menționate mai sus. O investigație publicată de Libertatea în decembrie 2023 a scos în evidență modul în care Digi24.ro a primit peste un milion de euro de la PNL după ce Lucian Bode și Nicolae Ciucă au preluat conducerea partidului.
Mai trebuie menționat că exista și un contract confidențial pentru promovarea politică între PSD și Digi24.ro. În comparație, fondurile primite de Digi24.ro de la partidele politice depășesc sumele donate către Recorder, o altă sursă media, și chiar bugetele unor site-uri cu trafic similar din România. Diferența majoră constă în faptul că unele dintre aceste fonduri provin din surse publice, mai precis din subvențiile acordate partidelor, în timp ce altele sunt furnizate de sectorul privat.
Reprezentanții companiei care administrează Digi24.ro nu au răspuns încă la întrebările Libertatea privind încetarea contractelor înaintea publicării articolului. Contractul între PSD și Digi24.ro, intermediat printr-o agenție, s-a încheiat la 1 februarie 2024, conform surselor politice. La data de 15 ianuarie, PNL a fost notificat că aceasta este ultima lună în care pot comanda publicitate politică pe site-ul Digi24.ro. Comenzi mai pot fi plasate prin intermediul agenției până pe 14 februarie, după care contractul va fi încheiat.
În 2024, avem de-a face cu patru campanii electorale: alegerile pentru Parlamentul European, alegerile locale, alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale (cu două tururi). Suma de bani implicată în campaniile electorale este semnificativă, deoarece televiziunile devin, de asemenea, jucători importanți.
Conform informațiilor obținute de Libertatea, toate rețelele de televiziune vor avea contracte cu partidele politice în timpul campaniilor electorale. Cu toate acestea, decizia Digi24.ro se aplică doar perioadelor în afara campaniilor electorale și se limitează la website-ul lor.
În timpul ultimei campanii electorale pentru Parlament din noiembrie 2020, prețurile pentru promovarea la televiziuni erau următoarele:
Un spot de 30 de secunde costa până la 6.000 de euro în prime-time.
Participarea la emisiunile electorale putea ajunge până la 30.000 de euro pentru 15 minute în prime-time.
Conferințele de presă în direct și mitingurile costau 15.000 de euro pentru 10 minute. Unele emisiuni ajunseseră să coste cât un Mercedes nou-nouț.
În ceea ce privește modul în care fondurile publice ajung la website-uri, atât PNL, cât și PSD au contracte pentru promovarea pe site-urile de televiziune, cum ar fi Antena3, Realitatea TV și RTV. PNL a încheiat contractul cu website-ul b1.tv în vara anului 2022, acesta având o valoare de aproximativ 160.000 de euro, devenind astfel cel mai mare contract la acea vreme. Ulterior, Digi24.ro a devenit cel mai mare beneficiar al fondurilor de la PNL.
Mecanismul funcționează astfel: partidele politice parlamentare primesc subvenții din bugetul de stat. În 2023, suma primită a fost de 227 de milioane de lei (45,5 milioane de euro).
Partidul instruiește o agenție intermediară să plaseze comenzi pe diferite website-uri în numele lor, în scopuri de publicitate politică, fără a le marca explicit ca atare. Website-urile publică aceste articole comandate și trimit factura agenției, care la rândul său o trimite partidului împreună cu un raport privind articolele publicate.
În perioadele în afara campaniilor electorale, partidele politice nu au voie, conform legii, să încheie contracte cu rețelele de televiziune, ci doar cu website-urile acestora.
Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea de Conturi, instituțiile responsabile pentru verificarea finanțelor partidelor, nu solicită partidelor contractele cu media, așa cum a recunoscut directorul AEP care supraveghează formațiunile politice.
Această investigație aruncă lumină asupra relațiilor complexe dintre partidele politice, sursele media și fondurile publice, evidențiind complexitatea și nuanțele publicității politice din România.
Oglinda mesajelor PNL și PSD, renunță la contracte! Cum a devenit o televiziune privată satelitul de propagandă al partidelor politice
