Ocna Mureș, unul dintre cele mai pitorești orașe din Transilvania, se pregătește să își extindă oferta turistică prin construirea unui nou aquapark. Primarul orașului, Silviu Vințeler, a dezvăluit planurile ambițioase pentru acest proiect într-un interviu recent cu Alba24.
Proiectul aquaparkului este încă în faza de studiu de fezabilitate și proiectare, dar entuziasmul este deja mare. Aquaparkul va avea o suprafață generoasă de aproximativ 5 hectare și este planificat să completeze Complexul Băilor Sărate, o investiție recent finalizată și foarte populară în rândul turiștilor.
Finanțarea proiectului este prevăzută să fie obținută din fonduri europene în exercițiul financiar viitor. Potrivit primarului Vințeler, aquaparkul va include cel puțin 7 bazine de dimensiuni mai mici, tobogane spectaculoase pe mai multe nivele, jacuzzi și multe alte atracții.
Ocna Mureș, unul dintre cele mai pitorești orașe din Transilvania, își extinde oferta turistică. Foto: Fb/Județul Alba
În plus, complexul va include și o zonă dedicată rulotelor și corturilor, dotată cu toate utilitățile necesare. „Bazinele mai mici sunt practice, fiind mai ușor de curățat și administrat,” a explicat primarul.
Complexul Băilor Sărate, deschis în urmă cu aproximativ șase luni, a devenit rapid un magnet pentru turiști, atrăgând aproape 140.000 de vizitatori, un număr impresionant comparativ cu populația orașului de puțin peste 12.000 de locuitori. În primele trei luni, veniturile generate au depășit un milion de euro, cu o creștere constantă observată ulterior.
Pe lângă aquaparkul public, există și un proiect privat pentru construcția unui complex hotelier, care va include hoteluri de patru și trei stele, pensiuni, spații comerciale și multe altele, totul realizat de un holding de firme din domeniul turismului.
Cu aceste noi dezvoltări, Ocna Mureș se poziționează ca un centru turistic de top în regiune, promițând să ofere vizitatorilor o experiență unică și memorabilă. Așteptările sunt mari, iar viitorul sună promițător pentru acest orășel transilvănean.
Ocna Mureș, unul dintre cele mai pitorești orașe din Transilvania, își extinde oferta turistică
În fața crescutelor anchete și suspiciuni privind actele de corupție care au apărut în cadrul unor case parohiale și arhiepiscopii, Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis un comunicat oficial în care detaliază măsurile canonice și sancțiunile care vor fi aplicate împotriva corupției în interiorul Bisericii, scrie Basilica.ro.
Comunicatul oficial subliniază clar că învățătura și disciplina canonica ortodoxă nu tolerează în niciun fel actele sau tentativele de corupție și că pentru cei implicați în astfel de acțiuni sunt prevăzute sancțiuni canonice, statutare și regulamentare, care vor fi aplicate de autoritățile canonice disciplinare sau de instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.
Comunicatul prezintă trei categorii principale de măsuri și sancțiuni împotriva corupției în Biserică:
Măsuri privind hirotonia și numirea în parohii. În conformitate cu învățătura lui Iisus Hristos și cu canoanele Bisericii, orice act sau tentativă de cumpărare a harului preoției cu bani, cunoscut sub numele de simonie, este categoric condamnat. Canoanele Bisericii prevăd sancțiuni aspre pentru cei implicați în simonie, inclusiv caterisirea și excomunicarea. Statutul Bisericii Ortodoxe Române stabilește reguli clare pentru numirea și transferarea clericilor în parohii, inclusiv concursuri și condiții canonice stricte.
Măsuri privind donațiile. Statutul și regulamentele Bisericii prevăd că donațiile către Biserică trebuie să fie înregistrate, justificate și că donatorii nu au drepturi de proprietate asupra unităților de cult cărora le fac donații. De asemenea, Sfântul Sinod a hotărât că monahii și ierarhii nu pot primi donații în nume personal, ci doar pentru mănăstirea sau eparhia în care își desfășoară activitatea.
Sancțiuni privind corupția. Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române definesc simonia (corupția) și prevăd sancțiuni specifice pentru clerici, mireni și monahi implicați în acte de corupție, inclusiv destituirea din slujirea clericală, caterisirea sau excluderea din monahism.
Comunicatul transmis de Cancelaria Sfântului Sinod subliniază fermitatea Bisericii Ortodoxe Române în fața corupției și angajamentul său de a aplica măsuri drastice împotriva celor care încalcă învățătura și disciplina canonica ortodoxă în acest sens. Aplicarea acestor măsuri depinde de conștiința și caracterul ierarhilor, clericilor și mirenilor cu responsabilități în administrația bisericească.
Cum se sancţionează corupţia în Biserica Ortodoxă Română. Măsurile canonice aplicabile transmise de Sfântul Sinod
În ultimii ani, numărul practicanților din domeniul coaching-ului, consilierilor în diverse ramuri, numerologilor și astrologilor a crescut semnificativ, iar mulți oameni apelează la aceștia, plătind sume considerabile, fără să conștientizeze riscurile la care se expun.
Un articol din PressOne investighează această problemă și aduce în discuție cazul lui Ioan Nicuț, un „mental coach” care solicită 400 de lei pentru o sesiune de coaching prin telefon. Articolul analizează metodele pe care le folosește și cum autoritățile române ar favoriza ceea ce se numește „impostură” în acest domeniu.
Reporterii publicației au investigat sub acoperire cum se desfășoară o sesiune de terapie cu o persoană fără pregătire profesională, care practică în acest domeniu și ce presupune aceasta. În lipsa unor mecanisme coerente de monitorizare, unii dintre acești „terapeuți” practică la limita legalității, alții vând ședințe de coaching ca și cum ar fi terapie.
Ioan Nicuț nu are studii de specialitate în domeniul terapiei sau psihologiei, dar susține că vrea să ajute persoanele care se confruntă cu depresia și anxietatea. Folosind metode precum „înțelepciuni christice” și principii spirituale din diferite tradiții religioase, Nicuț promite să ajute oamenii să „predai” anumite stări sau emoții lui Dumnezeu prin intermediul sesiunilor sale.
Un aspect important evidențiat în articol este lipsa de reglementare și certificare a practicanților din acest domeniu în România. Unii oferă servicii de coaching sau terapie fără pregătire adecvată, iar autoritățile par să nu aibă mecanisme eficiente pentru a reglementa această industrie și pentru a proteja publicul de practicile dubioase sau nesigure.
Articolul subliniază necesitatea unei reglementări mai stricte în acest domeniu și importanța de a alege cu atenție și discernământ profesioniștii în coaching și terapie pentru a evita riscurile și dezamăgirile. Este esențial ca cei care oferă astfel de servicii să aibă pregătire adecvată și să respecte standardele etice și profesionale pentru a asigura calitatea serviciilor oferite clienților.
A crescut semnificativ numărul practicanților din domeniul coaching-ului, consilierilor în diverse ramuri, numerologilor și astrologilor
În luna octombrie, numărul posturilor ocupate din sectorul public a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1.289.405, conform datelor analizate de Profit.ro.
Acest număr reprezintă o creștere de 5.206 de posturi față de iunie anul acesta și o creștere de 10.717 posturi comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. Cea mai mare parte a acestei creșteri se datorează angajărilor din învățământ, iar Ministerul Educației a raportat o creștere de 4.309 de posturi între iunie și octombrie.
Cu aceste angajări recente, Guvernul Ciolacu, care a fost instalat în funcție în luna iunie, a înregistrat o medie lunară de 1.139 de posturi ocupate în plus, comparativ cu Guvernele Cîțu și Orban I și II. Cu toate acestea, este important de menționat că, deși numărul de posturi ocupate a crescut, acesta nu reflectă numărul real de angajări în perioada menționată, deoarece ar putea să includă și compensarea ieșirilor din sistem, precum pensionări, plecări și decese.
În luna mai, Guvernul a introdus restricții cu privire la angajările din sectorul bugetar, autorizând recrutarea personalului în anumite domenii sau pe anumite posturi, precum și pentru instituțiile nou înființate. Cu toate acestea, datele din lunile de vară, în special august și septembrie, nu pot fi folosite pentru comparații, deoarece numărul de posturi din Ministerul Educației scade semnificativ în această perioadă, probabil din cauza contractelor pe perioadă determinată.
Din totalul de 1.289.405 de posturi ocupate, 822.948 se află în administrația centrală, în timp ce 466.457 sunt în administrația locală. Printre cei mai mari angajatori din sectorul public în luna octombrie se numără Ministerul Educației, sistemul public de sănătate, rețeaua autorităților locale, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Finanțelor.
Această creștere a numărului de angajați în sectorul public ridică întrebări cu privire la impactul asupra bugetului și la necesitatea unei gestionări eficiente a resurselor în viitor.
O nouă creștere a numărului de bugetari! Statul are cu peste 10.000 de angajați mai mult decât în perioada lui Cîțu, Orban sau chiar Dăncilă
Cristiano Ronaldo (38 de ani) se confruntă cu o nouă problemă, fiind acuzat că a fost implicat într-o campanie de „publicitate înșelătoare și mincinoasă” pentru Binance, cea mai mare platformă de schimb de criptomonede din lume.
Ronaldo s-a asociat cu Binance înaintea Campionatului Mondial din 2022 pentru a-și promova colecția de NFT-uri (non-fungible tokens), atrăgând astfel investitori în ceea ce s-a dovedit a fi investiții cu risc ridicat, scrie Libertatea.ro.
Binance, fondată de chinezul Changpeng Zhao, l-a convins pe starul portughez să își promoveze imaginea și să lanseze propria colecție de NFT-uri cu numele „CR7”. Aceste NFT-uri au fost puse în vânzare la licitații online la sfârșitul anului trecut, cu prețuri pornind de la 77 de euro și ajungând până la 10.000 de dolari.
Acestea reprezentau statuete animate cu figura lui Ronaldo în diferite momente importante din viața și cariera sa, de la copilăria petrecută în Portugalia până la cele mai memorabile momente din cariera sa, cum ar fi celebrul său gol cu foarfeca reușit pentru Real Madrid împotriva lui Juventus în Liga Campionilor.
Această inițiativă a lui Cristiano Ronaldo a condus la atragerea unor investitori cu sume semnificative de bani să investească în Binance, rezultând pierderi financiare semnificative pentru aceștia și declanșând un proces în Florida împotriva lui Ronaldo. Potrivit presei americane, daunele cerute de către cei afectați de aceste pierderi financiare ar putea ajunge la un miliard de dolari.
În plus, Changpeng Zhao, fondatorul Binance, a fost deja pus sub acuzare în Statele Unite și risca o sentință de 18 luni de închisoare, precum și o amendă de 50 de milioane de dolari. Cristiano Ronaldo a îndemnat fanii săi să cumpere NFT-urile sale, promițând că îi va recompensa pentru sprijinul acordat de-a lungul anilor.
NFT-urile sunt active virtuale care pot fi cumpărate sau vândute, dar nu au o formă fizică reală, existând doar sub forma unor fișiere digitale. Acestea sunt utilizate în principal pentru a marca dreptul de proprietate asupra unor elemente digitale, cum ar fi imagini sau videoclipuri online.
Într-un videoclip distribuit pe platformele de socializare, Cristiano Ronaldo a promovat asocierea cu Binance și a declarat că vor „schimba jocul NFT și vor duce fotbalul la un alt nivel”. Această campanie de promovare a fost acum pusă sub semnul întrebării, fiind considerată „înșelătoare și mincinoasă”.
Cristiano Ronaldo, acuzat de „publicitate înșelătoare și mincinoasă” pentru promovarea traficului cu criptomonede și NFT
Primăria Sectorului 3, sub conducerea lui Robert Negoiță, se pregătește să semneze un contract cadru în valoare de 133 de milioane de lei pentru servicii de catering în școlile din sector.
Acest contract a fost câștigat într-o procedură de atribuire care ridică multe semne de întrebare și implică o firmă din Buzău, a cărei cifră de afaceri a fost de 0 între 2014 și 2021, scrie G4Media.
În centrul acestui caz se află firma Gab Pavolux, deținută de Andrei Andrei, un fotomodel din Timișoara stabilit în Dubai. Cu toate acestea, firma Gab Pavolux are conexiuni strânse cu familia Docuz și Arghir, care sunt apropiate de primarul Sectorului 3 și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Familia Docuz și Arghir a pus în aplicare un plan amănunțit pentru a obține acest contract de milioane de euro din bani publici. Planul lor a inclus trei etape: FIRMA, CANTINA și MAREA LICITAȚIE.
Firma Gab Pavolux, care a primit contractul de închiriere pentru o fostă cantină modernizată cu fonduri considerabile de la Primăria Sectorului 3, pare să fie legată de familia Docuz prin intermediul lui Alin Arghir. Acesta din urmă are conexiuni înregistrate în documente cu Sorina Stan Docuz, fostă Miss Buzău și considerată protejata premierului Marcel Ciolacu. Firma Bedamiro, care a susținut la licitație firma Gab Pavolux, are sediul în Buzău și este deținută de omul de afaceri Mihai Leonard Rotaru, cunoscut ca un apropiat al premierului Ciolacu și un finanțator important al PSD.
Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 și fost soț al Sorinei Docuz, beneficiază de sprijinul puternic al lui Marcel Ciolacu. Toate aceste conexiuni indică o posibilă influență politică în procesul de atribuire a contractului de catering.
Deși licitația organizată de Primăria Sectorului 3 a desemnat firma Gab Pavolux drept câștigătoare, contractele nu au fost încă semnate, iar investigația dezvăluie conexiunile dubioase și posibilele influențe politice din spatele acestei decizii. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a refuzat să comenteze acuzațiile, numindu-le „mizerie”.
În plus, acest caz nu este singular, deoarece alte afaceri legate de familia Docuz și Arghir, cum ar fi firma de panotaj Look Outdoor, au beneficiat de fonduri de la PSD și au înregistrat creșteri spectaculoase ale cifrei de afaceri.
Această investigație aduce în prim-plan preocupările privind transparența și corectitudinea procedurilor de achiziții publice și ridică semne de întrebare cu privire la posibilele conexiuni între lumea afacerilor și cea politică în ceea ce privește atribuirea contractelor publice.
Premierul Marcel Ciolacu a respins acuzațiile și a refuzat să comenteze, dar acest caz ar putea să continue să atragă atenția presei și a opiniei publice, pe măsură ce se dezvoltă.
Afaceri dubioase: Contract de catering de peste 130 de milioane de lei la Primăria Sectorului 3
Ministerul Finanțelor dorește să angajeze 54 de persoane pentru monitorizarea bugetului și 46 pentru inspecție fiscală. Această inițiativă este detaliată într-un proiect de hotărâre de guvern pus în transparență decizională pentru consultarea publică.
Ministerul Finanțelor din România intenționează să își extindă personalul prin recrutarea a 54 de persoane pentru monitorizarea executării bugetului în cadrul instituției și încă 46 pentru inspecția fiscală sub Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF), precizează Economedia.
Scopul acestei propuneri legislative este de a crea condițiile necesare pentru înființarea a două structuri specializate în cadrul Ministerului Finanțelor, precum și a unităților teritoriale de inspecție fiscală sub ANAF. Aceste unități vor fi responsabile pentru efectuarea auditurilor și inspecțiilor asupra entităților aflate în subordinea lor.
Una dintre aceste unități specializate se va concentra pe monitorizarea executării bugetului pe baza datelor și informațiilor gestionate de Ministerul Finanțelor. Această unitate va analiza datele financiare și informațiile deținute de Minister și poate solicita informații suplimentare atunci când este necesar. În cazurile în care se constată o creștere de peste 20% față de costul mediu al achizițiilor de bunuri/servicii/echipamente sau costul mediu al cheltuielilor curente și de capital pentru instituții publice similare, unitatea va sesiza structura de inspecție fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor.
Conform documentației de suport, Ministerul Finanțelor va prezenta rapoarte anuale guvernului privind activitățile de monitorizare desfășurate de această unitate. În mod inițial, această unitate va funcționa ca un proiect pilot pe o perioadă de trei ani în domeniile educației, sănătății, asistenței sociale și autorităților administrației publice locale. După această perioadă, aceasta ar putea fi extinsă și la alte domenii, așa cum este stabilit de Ministrul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a menționat că această unitate va opera inițial cu 22 de poziții, care vor fi create prin aprobări suplimentare.
A doua unitate specializată va fi responsabilă pentru reglementarea și aplicarea Regulamentului (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului, datat la 10 mai 2023, privind instituirea unui Mecanism de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM).
Această unitate va avea mai multe responsabilități generale, inclusiv gestionarea și implementarea CBAM la nivel național, înregistrarea cererilor de la importatori care solicită statutul de declarant autorizat CBAM, acordarea, refuzarea sau retragerea statutului de declarant autorizat CBAM, schimbul de informații cu autoritățile competente și solicitarea constituiri unei garanții pentru autorizarea unui declarant, printre altele.
Această unitate va colabora și cu Comisia Europeană pentru identificarea celor mai bune practici în aplicarea Regulamentului și va participa la întâlniri la nivel național, UE sau non-UE și la cele ale Comitetului CBAM.
Similar primei unități, această unitate specializată va opera inițial cu 22 de poziții, care vor fi create prin aprobări suplimentare.
Ministerul Finanțelor a indicat că 10 poziții vor fi alocate Direcției Generale de Inspecție Economico-Financiară din cadrul propriului aparat, în timp ce unitățile teritoriale de inspecție fiscală ale ANAF vor primi 46 de poziții suplimentare, cu creșteri corespunzătoare ale numărului maxim de poziții pentru atât Ministerul Finanțelor, cât și ANAF.
Cu această extindere, numărul maxim de poziții pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor va ajunge la 2.052, excluzând oficialii, iar numărul maxim de poziții pentru aparatul propriu al ANAF și unitățile subordonate va ajunge la 22.287, inclusiv președintele, vicepreședinții și pozițiile legate de cabinetele oficialilor.
Peste 50 de posturi noi libere la Ministerul Finanțelor și alte 46 la ANAF. Vor fi angajați oameni pentru monitorizarea bugetului și inspecție fiscală
Tichetele educaționale, care permit cumpărarea de rechizite și haine pentru elevi, vor fi acordate celor peste 410.000 de beneficiari în prima parte a lunii decembrie, conform surselor Edupedu.
Ordonanța de urgență nr. 83/2023 prevede că suma de 500 de lei va fi acordată într-o singură tranșă, însă nu menționează un calendar specific. Se pare că cardurile vor fi livrate deja încărcate cu suma aferentă.
Termenul limită pentru depunerea cererilor pentru tichetele educaționale a fost extins până pe 26 noiembrie, conform unei modificări a ordonanței de urgență. Lista finală a beneficiarilor urmează să ajungă la Ministerul Fondurilor Europene.
Procedura prevede ca școlile să introducă datele din cererile depuse de părinți în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România în termen de 5 zile calendaristice de la expirarea termenului pentru depunerea cererilor, ceea ce înseamnă până pe 1 decembrie. Lista destinatarilor finali va fi realizată folosind o aplicație informatică dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Beneficiarii vor primi carduri noi, indiferent dacă au mai beneficiat de tichete educaționale în trecut, și aceste carduri vor fi valabile pentru următorii 5 ani. Suma de 500 de lei va fi acordată într-o singură tranșă.
Potrivit ordonanței de urgență, pentru anul școlar 2023-2024, sunt eligibili pentru tichetele sociale pe suport electronic preșcolarii și elevii din învățământul de stat care îndeplinesc anumite criterii, cum ar fi venitul maxim pe membru de familie și vârsta elevilor.
Această inițiativă are scopul de a ajuta elevii defavorizați să înceapă anul școlar cu rechizite și haine adecvate, contribuind astfel la egalizarea șanselor în educație. Este important de menționat că în anii precedenți, distribuirea tichetelor a întârziat, astfel încât autoritățile vizează îmbunătățirea acestui proces pentru anii viitori.
Pe termen lung, se intenționează schimbarea mecanismului de acordare a tichetelor educaționale pentru a simplifica procedurile și a asigura o distribuție mai rapidă și eficientă a acestora către beneficiari.
Elevii vor primi bani de Sărbătorile de iarnă! Cine primește tichetele educaționale de 500 lei pentru rechizite
Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care modifică Codul Penal, considerând că sustragerea de la executarea pedepselor privative de libertate este asimilată evadării atunci când persoana condamnată nu se prezintă la organul de poliție în termen de șapte zile de la data la care hotărârea instanței a devenit definitivă, conform Agerpres.
Adoptarea acestui proiect a fost susținută de 230 de deputați, în timp ce trei deputați au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
Proiectul de lege prevede că evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Dacă evadarea implică violențe sau utilizarea armelor, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în afara locului de deținere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul sau nerespectarea itinerarului sau condițiilor de deplasare stabilite potrivit legii.
De asemenea, proiectul de lege prevede că se consideră evadare și fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care hotărârea instanței a devenit definitivă.
Pedeapsa pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării. Acest proiect a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional.
VIDEO. Legea ”fugarilor” adoptată în Parlament. Ce prevede și cum se aplică
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea generalului-locotenent Vlad Gheorghiță ca șef al Statului Major al Apărării, începând cu data de 1 decembrie.
Această numire vine în contextul în care generalul Daniel Petrescu deținea funcția de șef al Statului Major al Apărării din 1 decembrie 2019, precizează stirileprotv.
De asemenea, președintele Iohannis a semnat și decretul pentru înaintarea lui Vlad Gheorghiță în gradul de general cu patru stele.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță a îndeplinit funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării începând cu data de 16 august 2022. Înainte de aceasta, în perioada februarie 2020-august 2022, el a fost locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării. În trecut, generalul Gheorghiță a deținut diverse funcții, inclusiv comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” Buzău în perioada august 2017 – februarie 2020.
În anii anteriori, el a ocupat poziții precum comandant al Batalionului 631 Tancuri, șef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forțelor Terestre, și comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”. A absolvit numeroase forme de studii și pregătire, inclusiv masterate în Relații Internaționale și Studii de Securitate, precum și în Studii Strategice în Statele Unite ale Americii.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță s-a născut la 7 septembrie 1969, în București, este căsătorit și are doi copii. El a primit mai multe decorații pentru serviciul său în armată, printre care Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler și Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României”, precum și alte distincții.
Această numire are impact asupra conducerii forțelor armate din România și vine într-un moment important pentru securitatea națională și apărarea țării. Generalul Vlad Gheorghiță va trebui să conducă și să coordoneze operațiunile militare și strategiile de apărare ale României, lucru deosebit de important pentru stabilitatea și siguranța țării.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță, numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul
