La o dezbatere dedicată reformei teritorial-administrative din România, președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Sociale, Constantin Boștină, a avertizat că aproape 28% din localitățile din țară, ceea ce înseamnă aproximativ 900 de comunități, au mai puțin de 2.000 de locuitori rezidenți.
Această situație generează provocări financiare semnificative, inclusiv costuri mari pentru personalul funcționăresc, scrie clubantreprenor.ro.
Boștină a subliniat: „Avem în personalul funcționăresc administrativ 315.000 de persoane. Numai salariile care sunt într-o creștere fără bun-simț la personalul funcționăresc față de ce se întâmplă cu celelalte salarii în țară, cât costă și cât grevează bugetul României.”
Bogdan Vișan, secretar general adjunct în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României, a cerut o reformă teritorială radicală. Acesta a explicat că organizația propune reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
Marian Țolea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, a declarat că, cel mai probabil din anul 2025, se va demara un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a țării prin consultări cu toate entitățile relevante.
Analize recente arată că 651 de comune din România (23% din comunele rurale) nu au avut în anul 2022 venituri proprii suficiente pentru a acoperi cheltuielile salariale. Un exemplu notabil este județul Vaslui, cu peste 70% din cele 81 de comune din județ aflate în această situație.
De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din țară au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform calculelor realizate de Curs de Guvernare pe baza datelor deținute de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT). Aceste cifre evidențiază necesitatea unei reforme teritoriale care să îmbunătățească sustenabilitatea financiară a localităților și eficiența administrativă.
Reforma teritorial-administrativă. ASPES a emis prima proiecție finalizată pentru România anului 2040
Comisia Europeană a anunțat joi că a demarat proceduri de infringement împotriva a șase state membre, printre care se numără România, pentru nerespectarea Directivei 2008/98/EC privind deșeurile, conform unei comunicate emise de Executivul comunitar, precizează StirileTVR.
Directivele modificate stabilesc obiective juridice obligatorii pentru reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor municipale și solicită statelor membre să îmbunătățească sistemele lor de gestionare a deșeurilor și eficiența utilizării resurselor.
Termenul limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2018/851 în legislația națională a statelor membre a expirat în iulie 2020, dar statele membre nu au reușit să o transpună corect până în prezent.
Comisia Europeană inițiază proceduri de infringement împotriva a șase state membre pentru nerespectarea directivei privind deșeurile
În cazul României, deficiențele legislative sunt legate de încetarea statutului deșeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului, derogarea de la împărțirea responsabilității financiare și măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deșeuri.
Conform procedurii de infringement, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale de punere în întârziere statelor membre vizate. Acestea au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate. În cazul în care nu se obține un răspuns satisfăcător, Comisia Europeană ar putea emite un aviz motivat.
Această acțiune a Comisiei Europene demonstrează importanța respectării legislației privind deșeurile și a angajamentului față de obiectivele de mediu ale Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea responsabilă a deșeurilor.
Comisia Europeană inițiază proceduri de infringement împotriva a șase state membre pentru nerespectarea Directivei privind deșeurile
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a susținut o conferință de presă în care a acuzat fostul primar general Gabriela Firea și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, de distrugerea șanselor de anulare a dispoziției de retrocedare a unei părți din Parcul IOR, scrie G4Media.
Acesta a dezvăluit că s-a dat o amendă de 35 de milioane de euro proprietarului parcului IOR pentru schimbarea destinației unei părți din parc, și că există un litigiu în curs în legătură cu această amendă.
Nicușor Dan a subliniat că au fost făcute toate pregătirile juridice necesare pentru a se asigura că nu există riscuri în cadrul acestui litigiu și că este optimist că vor câștiga procesul. Acesta a remarcat și diferența dintre amenda dată de administrația sa și cea dată de primarul Sectorului 3, menționând că aceasta este doar una dintre modalitățile de a recupera parcul.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, acuze directe către Gabriela Firea și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, de distrugerea Parcului IOR
Primarul a menționat că există o decizie opozabilă față de Primăria Capitalei și față de Primăria Sectorului 3 care atestă că terenul retrocedat nu este parc și că acum este responsabilitatea altor părți să dovedească contrariul.
În legătură cu discuția privind exproprierea terenului, Nicușor Dan a subliniat că, în cazul în care nu există alte căi juridice de recuperare, se poate lua în considerare exproprierea, dar a adăugat că proprietarii sau partidele politice implicate în retrocedare ar trebui să contribuie la aceasta.
Primarul a criticat și acțiunea prefectului Capitalei, menționând că aceștia „n-au nimerit instanța, s-au dus la instanța necompetentă”. De asemenea, a respins criticile aduse de consilierii locali PSD, afirmând că face administrație publică și că materialele juridice în cazul Parcului IOR sunt în curs de analiză.
Contextul acestei situații se referă la retrocedarea a 11 hectare din Parcul IOR în 2007, iar în ultimul an, proprietarii și chiriașii au anunțat intenția de a construi un parc de distracții pe acea zonă. Acest lucru a condus la tăierea ilegală a mai multor arbori și izbucnirea unor incendii în zonă. Dezbaterea cu privire la legalitatea retrocedării și posibilitatea de a recupera terenul a generat o serie de controverse și acțiuni legale în Capitală.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, acuze directe către Gabriela Firea și primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, de distrugerea Parcului IOR
Geanina Francesca Lorenț, în vârstă de 22 de ani și angajată a Ministerului de Afaceri Interne (MAI) în funcția de agent principal la Inspectoratul General pentru Imigrări Iași, se află sub investigație după ce a fost prinsă sustrăgând articole vestimentare dintr-un centru comercial din Iași. Incidentul a avut loc pe data de 6 noiembrie și a atras atenția autorităților, scrie Bzi.ro.
La momentul incidentului, Geanina se afla în centrul comercial Tudor Vladimirescu, iar alarma a fost declanșată la ieșirea sa dintr-un magazin de haine. Un paznic de securitate s-a apropiat și a descoperit că aceasta ascundea mai multe articole vestimentare.
Conform procedurilor, paznicul a chemat poliția, iar polițiștii au intervenit pentru a o interoga pe tânără. Ulterior, s-a descoperit că Geanina Francesca Lorenț este agent MAI.
Contrar presupunerilor legate de funcția sa, polițiștii de la Secția 4 din Iași nu au ținut cont de aceasta și au deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Prejudiciul total cauzat prin sustragerea articolelor vestimentare a fost estimat la aproximativ 554 de lei.
Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași au emis o declarație cu privire la acest caz, confirmând investigația în curs:
„La data de 6 noiembrie a.c., polițiștii Secției nr. 4 Poliție Iași au fost sesizați de către un agent de pază cu privire la faptul că o tânără de 22 de ani a fost prinsă în timp ce ar fi sustras articole vestimentare dintr-un centru comercial din municipiul Iași, cauzând un prejudiciu de aproximativ 554 de lei. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate. Cercetările continuă.”
Geanina Francesca Lorenț a fost recent angajată la Inspectoratul General pentru Imigrări și, conform declarației de avere completată în mai 2023, nu deține niciun bun pe numele său, având ca singur venit salariul din cadrul MAI.
În ultima perioadă, au fost raportate cazuri similare în care angajați ai Ministerului de Afaceri Interne au fost implicați în acte de furt. Conform legii, dacă va fi găsită vinovată pentru infracțiunea de furt, Geanina Francesca Lorenț riscă o condamnare, ceea ce ar putea duce la pierderea locului său de muncă și consecințe semnificative asupra carierei sale. Tânăra este cunoscută drept una dintre cele mai frumoase agente ale MAI.
Agentă MAI, prinsă la furat într-un centru comercial. Una dintre cele mai frumoase polițiste s-a ales acum cu dosar penal
În urmă cu aproape două decenii, doi tineri sibieni, Radu Secoșan și Cristian Cîmpineanu, au fost colegi de liceu la Mate-Info în cadrul Colegiului Național „Gh. Lazăr” și s-au specializat în domeniul Calculatoarelor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Ceea ce a început ca o afacere în garajul părinților lor a devenit astăzi o poveste de succes în lumea antreprenoriatului.
Acești doi tineri au inaugurat recent una dintre cele mai moderne clădiri de birouri de pe malul râului Cibin din Sibiu, schimbând astfel aspectul unei părți a orașului cu puternice rădăcini industriale într-o zonă modernă și vibrantă, scrie Turnul Sfatului.
Radu Secoșan și Cristian Cîmpineanu, absolvenți ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și-au unit forțele în timpul studiilor și au decis să rămână în orașul lor natal pentru a-și dezvolta afacerea. „Am început firma în garajul mamei mele în anul patru de studii,” își amintește Cristian. Acest garaj modest a devenit locul în care ideile mari și ambițiile lor au prins contur.
Evoluția companiei lor, IT Perspectives, a fost una organică, crescând odată cu atragerea de noi colegi. Din garaj, au mutat birourile într-un apartament, apoi într-o casă și în cele din urmă într-un imobil spațios. Astăzi, IT Perspectives are o cifră de afaceri de aproape 5 milioane de euro și o echipă de aproximativ 100 de angajați. Compania se concentrează pe dezvoltarea de software pentru companii din străinătate, cu un accent deosebit pe domeniile construcțiilor și asigurărilor medicale.
În prezent, cei doi fondatori au inaugurat noul sediu al companiei lor în centrul Sibiului. Această nouă clădire se află pe malul râului Cibin și reprezintă o investiție de aproape 10 milioane de euro, includând achiziția terenului, construcția și dotarea clădirii. Riverside, așa cum este numit acest complex, este clădirea care a atras cel mai nou mare investitor german în Sibiu, compania Bosch, care a deschis aici un centru de software.
Investiția în Riverside a fost realizată în colaborare cu arhitectul Octavian Ciotlăuș și constructorul local Con-A. Radu Secoșan a explicat cu mândrie că au achiziționat terenul pe care se afla o veche fabrică de bomboane, demolând-o ulterior și construind în loc această clădire modernă.
Elementele vechi au fost păstrate, precum utilajul de la parter, care oferă clădirii un caracter aparte. Riverside are trei etaje peste parter, fiecare fiind asociat cu un element: pământ pentru parter, apă, soare și aer pentru cele trei etaje, iar universul pentru etajul retras, în timp ce subsolul este asociat cu elementul foc.
Clădirea „Riverside” este un adevărat omagiu adus trecutului, un spațiu contemporan care respectă natura și mediul înconjurător, și totodată, o clădire gândită pentru viitor, care răspunde nevoilor utilizatorilor săi. Imobilul este conceput atât la interior, cât și la exterior, având în vedere principii biofilice, de incluziune, de sustenabilitate și eficiență energetică.
Această clădire de birouri, denumită sugestiv „Riverside,” are o suprafață construită de 4.650 metri pătrați, dintre care 4.075 mp reprezintă suprafața utilă. De asemenea, este echipată cu 90 de panouri fotovoltaice care îi asigură energia electrică și dispune de o parcare subterană cu 66 de locuri, folosind un sistem de lifturi pentru mașini care permite parcare pentru două mașini suprapuse. Clădirea are capacitatea de a găzdui 395 de persoane și dispune de o curte interioară amenajată ca o mini grădină botanică, accesibilă publicului.
Odată cu inaugurarea acestui nou sediu, cei doi fondatori, Radu Secoșan și Cristian Cîmpineanu, au făcut un pas semnificativ în dezvoltarea comunității IT din Sibiu. Ei subliniază importanța colaborării și schimbului de cunoștințe între companiile locale, în special după înființarea Sibiu IT Cluster, din care fac parte și ei. Cei doi antreprenori sunt optimiști în privința viitorului sectorului IT în Sibiu și cred că dezvoltarea de spații de lucru moderne poate încuraja tinerii să rămână în Sibiu sau să se întoarcă după ce acumulează experiență în alte locuri.
Cătălin Mihacea, președintele Sibiu IT Cluster, consideră că o astfel de investiție poate câștiga încrederea atât a viitorilor specialiști IT, cât și a companiilor din domeniu pentru a-și extinde afacerile în Sibiu. El apreciază construcția clădirii ca fiind „de clasă superioară” și remarcă că este singura clădire de birouri din Sibiu la un astfel de nivel.
Deși garajul a fost simbolic pentru mulți tineri antreprenori IT în trecut, Cătălin Mihacea afirmă că astăzi mai există tineri care încep afaceri în astfel de spații, dar nu mai este o necesitate absolută. Sibiu IT Cluster sprijină acești tineri în dezvoltarea afacerilor lor, iar existența Sibiu StartUp Hub oferă un cadru propice pentru întâlnirea și colaborarea acestora. În plus, EduHub, un spațiu care va susține mediul antreprenorial din domeniul IT în Sibiu, va fi un loc unde tinerii antreprenori își vor putea dezvolta afacerile.
În concluzie, povestea lui Radu Secoșan și Cristian Cîmpineanu, de la începuturile modeste într-un garaj la construirea clădirii moderne „Riverside,” reprezintă nu doar o poveste de succes personală, ci și o sursă de inspirație pentru tinerii antreprenori din Sibiu și pentru dezvoltarea comunității IT locale.
Acest exemplu arată că prin pasiune, muncă asiduă și colaborare, se pot schimba nu doar viețile personale, ci și aspectul și viitorul unei întregi comunități. Riverside nu este doar o clădire de birouri, ci un simbol al speranței și o mostră de dezvoltare durabilă și modernă în Sibiu.
Un adevărat exemplu: Povestea a doi tineri sibieni, Radu și Cristi, care au ajuns de la garajul părinților la a controla o multinațională IT
Un politolog rus a făcut declarații extrem de controversate și amenințătoare la televiziunea de stat din Moscova, sugerând că ar trebui să bombardeze România, acuzând țara noastră de aroganță.
Dmitri Evstafiev, profesor la Școala de Economie din Moscova, a făcut aceste comentarii în timpul unei emisiuni găzduite de Vladimir Soloviov, cunoscut pentru discursurile sale belicoase și considerat a fi un purtător de cuvânt al Kremlinului, precizează Libertatea.
În emisiunea în care se lansează frecvent amenințări la adresa Ucrainei și a aliaților acesteia, inclusiv României și altor state vest-europene, Dmitri Evstafiev a spus: „I-aș lovi pe români. Și știți de ce? Au devenit prea aroganți.” Această declarație șocantă a generat o serie de reacții în rândul observatorilor internaționali și a oficialilor români.
Politologul rus a continuat amenințările, sugerând că ar trebui să lovească „cu grijă” câteva baze militare românești prin care se trimit ajutoare militare și muniție către Ucraina. Această retorică agresivă a stârnit îngrijorare și indignare în rândul comunității internaționale și a reamintit preocupările legate de securitatea în regiunea Europei de Est.
Nu este prima dată când televiziunea de stat din Rusia lansează astfel de amenințări la adresa României. În trecut, moderatorul Vladimir Soloviov a sugerat că România ar trebui atacată cu arme nucleare tactice în contextul în care piloții ucraineni urmau să fie instruiți să piloteze avioane F-16 în România. Aceste comentarii provocatoare au ridicat îngrijorări semnificative cu privire la intențiile Rusiei în regiune și la securitatea țărilor vecine.
În concluzie, declarațiile politologului rus și retorica belicoasă prezentă în emisiunile de televiziune din Rusia continuă să genereze îngrijorare în rândul aliaților Ucrainei și a țărilor din regiunea Europei de Est. Este esențial ca comunitatea internațională să rămână vigilentă și să condamne astfel de declarații amenințătoare care pot contribui la escaladarea tensiunilor în regiune.
Într-o decizie apărută în data de 25 octombrie 2023, Curtea de Apel București (CAB) a modificat un verdict definitiv din iunie 2015 în dosarul Rafo-Carom, schimbând astfel soarta companiei Tender SA și a altor entități în ceea ce privește plata unui prejudiciu în valoare de aproape 33 de milioane de euro, scrie G4Media.
Verdictul inițial din iunie 2015 a condamnat pe omul de afaceri Ovidiu Tender la 12 ani și 7 luni de închisoare, iar pe Marian Iancu, pe atunci patron al echipei de fotbal Poli Timișoara, la 14 ani de detenție. Sentința a prevăzut, de asemenea, confiscarea a peste 320 de milioane de lei, aproximativ 65 de milioane de euro, din partea inculpaților.
Compania Tender SA a fost, de asemenea, responsabilă civilmente pentru o parte din acest prejudiciu. Cu toate acestea, în decizia din 25 octombrie 2023, CAB a eliminat compania Tender SA de la plata unei părți din prejudiciu, în solidar cu inculpații și alte companii responsabile civilmente.
Această decizie a CAB a fost luată în urma unei contestații la executare care a avut ca rezultat interpretarea și modificarea verdictului definitiv din 2015. Astfel, sentința inițială, care avea autoritate de lucru judecat și a trecut prin mai multe instanțe, a fost schimbată după mai bine de 8 ani, fără a mai exista posibilitatea de a face apel.
Decizia a atras atenția asupra judecătorilor implicați în caz. Judecătorii Răzvan Cristian Ilie și Petrică Iulian Bădoi din cadrul CAB au fost cei care au luat această hotărâre. Judecătorul Ilie este chiar președintele Secției a II-a Penale a CAB și a fost delegat la Curtea de Apel București în 2023. Judecătorul Bădoi, care a lucrat anterior ca procuror, a fost delegat la CAB și a fost implicat în diverse cazuri controversate.
De asemenea, s-a aflat că judecătorul Bădoi a fost cenzor la un hotel deținut de Liviu Dragnea în Turnu Măgurele și că a donat 75.000 de lei PSD-ului în 2008, în timp ce veniturile sale oficiale păreau a fi mult mai mici. Aceste informații au stârnit întrebări cu privire la integritatea sa și la modul în care a gestionat diverse cazuri de la CAB.
Această decizie a Curții de Apel București ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea și transparența sistemului judiciar din România și evidențiază necesitatea de a examina cu atenție cazurile de acest gen pentru a asigura justiția și protecția intereselor publice.
Verdictul din dosarul Rafo-Carom, modificat după 8 ani. Compania lui Ovidiu Tender, scutită de un prejudiciu de aproape 33 de milioane de euro
Israelul a egalat în minutul 88 și a obținut o remiză cu Elveția, scor 1-1, miercuri, în meciul de calificare la Campionatul European, disputat în Ungaria, în condiții de neutralitate, pentru a-și menține în viață speranțele de a ajunge la turneul final de anul viitor din Germania.
Elvețienii au fost la două minute de a-și asigura locul la turneul final, dar golul din final al lui Shon Weissman înseamnă că acum trebuie să învingă Kosovo în weekend pentru a-și asigura locul la turneu, scrie Reuters.
Elvețienii, neînvinși, au trecut pe primul loc în Grupa I, cu 16 puncte din opt meciuri, dar devansând România doar la diferența de goluri. Israelul se află pe locul trei, cu 12 puncte, toate cele trei țări având două meciuri rămase de disputat.
EURO 2024: Egalul de ultim moment al Israelului pune pe butuci calificarea României
Elveția părea să se îndrepte spre victorie după ce Ruben Vargas a marcat cu capul, nemarcat, la bara a doua, în minutul 36, după o centrare bine plasată a fundașului Edimilson Fernandes.
Egalarea lui Weisman a venit după ce Fernandes nu a reușit să degajeze, iar necazurile fundașului elvețian au fost agravate când a fost eliminat în timpul de odihnă pentru un fault stângaci.
Elveția a lovit de două ori bara în acest meci, prima dată de la Noah Okafor, în minutul 19. Vargas a trimis mingea în bară la reluare, dar a fost acuzat că l-a faultat pe fundașul Sean Goldberg.
Vargas a fost la un pas de a-și dubla numărul de goluri la cinci minute după golul său, când a trimis un șut puternic în bara transversală.
Israelul, care a părut mult mai puternic după pauză, ar fi putut egala la începutul reprizei secunde, când centrarea lui Dor Turgeman l-a găsit pe Anan Khalaili, dar lovitura de cap a acestuia a ricoșat în bară.
Turgeman s-a apropiat și el de un șut îndrăzneț de la distanță, din interiorul propriei jumătăți de teren, care l-a obligat pe portarul elvețian Yann Sommer să se grăbească și să trimită mingea peste bară.
Meciul trebuia să se joace luna trecută, dar a fost amânat din cauza situației de securitate din Israel, în urma conflictului cu gruparea palestiniană Hamas.
Ca urmare, Israelul joacă patru meciuri în decurs de nouă zile pentru a-și încheia campania de calificare. Ei au pierdut cu 1-0 în Kosovo duminică și urmează să întâlnească România sâmbătă, pe Puskas Academy Arena, la periferia Budapestei. Ultimul lor meci este în Andorra, marțea viitoare.
Elvețienii înfruntă sâmbătă, la Basel, formația din Kosovo, iar marți își încheie campania în deplasare, în România.
EURO 2024: Egalul de ultim moment al Israelului pune pe butuci calificarea Elveției și a României
În ultimii zece ani, patru firme afiliate lui Silviu Mototolea, Secretar General Adjunct al PNL București, au obținut contracte publice în valoare de cinci milioane de euro. Aproape toți acești bani au fost acordați fără organizarea de licitații și au ajuns în conturile unor companii controlate direct sau indirect de către acest politician, relatează Context.ro.
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) din București, o instituție medicală cu instalații electrice învechite și nerenovate de zeci de ani, a finanțat aceste contracte. Silviu Mototolea și nici apropiații săi nu au oferit nicio declarație în legătură cu aceste acuzații.
Investigația a fost inițiată în cadrul unei serii de anchete numite „Sănătatea care ne arde” și a implicat solicitarea de informații publice de la spitalele din România privind starea instalațiilor electrice și reabilitarea clădirilor. Acest lucru a fost motivat de incendiile anterioare în spitale, care au avut ca sursă instalațiile electrice învechite.
Investigație. Firmele afiliate unui Secretar General Adjunct al PNL București, au obținut în ultimii zece ani contracte de peste 5 milioane de euro
INRMFB, care deține o clădire istorică în centrul Bucureștiului, a declarat că nu a renovat instalația electrică și nu știe cât de veche este aceasta. Cu toate acestea, reprezentanții institutului au dezvăluit că au încheiat contracte pentru renovări în valoare de milioane de euro cu o firmă afiliată lui Silviu Mototolea.
Silviu Mototolea, secretar general adjunct al PNL București, este implicat în afaceri legate de patru firme: una aparținându-i direct, una a soției sale, iar celelalte două au legături indirecte cu el. Aceste companii au primit peste cinci milioane de euro din partea INRMFB începând cu anul 2013, bani acordați pentru diferite servicii, renovări și catering. Mulți dintre acești bani au fost acordați direct, fără organizarea de licitații, ceea ce a stârnit semne de întrebare cu privire la transparența acestor proceduri.
Expert Forum, un ONG anticorupție, a constatat că două dintre companiile conectate la Silviu Mototolea au primit 13 contracte fără licitație de la INRMFB. Această practică ridică preocupări cu privire la posibilitatea unui monopol în care instituția lucrează predominant cu aceleași firme, controlate de aceleași persoane.
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie este finanțat din bani publici și operează sub supravegherea Ministerului Sănătății. Actualul manager al institutului a menționat că știa despre contractele acordate firmelor afiliate lui Silviu Mototolea și că a lansat licitații publice prin sistemul electronic de achiziții pentru a asigura transparența. Acest lucru a avut ca rezultat excluderea firmelor conectate la Mototolea de la contractele ulterioare. Contractele au fost semnate în timpul mandatului fostului manager, care a avut legături politice în trecut.
Silviu Mototolea a devenit cunoscut publicului în 2020, când a fost numit în consiliul de administrație al Romfilatelia, o companie deținută de stat prin Poșta Română. A fost implicat și într-un scandal legat de un concert susținut de Robbie Williams la București. Silviu Mototolea este membru PNL și ocupă funcții în cadrul partidului.
Investigația dezvăluie faptul că patru firme afiliate lui Silviu Mototolea, Secretar General Adjunct al PNL București, au primit contracte publice în valoare de cinci milioane de euro în ultimii zece ani. Acești bani au fost acordați în principal fără organizarea de licitații și au ajuns în conturile acestor companii, care sunt controlate direct sau indirect de către acest politician. Instituția care a finanțat aceste contracte este Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) din București, care are în clădirea sa instalații electrice vechi și neprenovate de zeci de ani.
Investigația a început ca parte a unei serii de anchete numită „Sănătatea care ne arde”, iar scopul a fost de a obține informații despre starea instalațiilor electrice și reabilitarea clădirilor din spitalele din România, în contextul incendiilor anterioare cauzate de instalații electrice învechite.
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie a recunoscut că nu a renovat instalația electrică și nu știe cât de veche este aceasta, dar a dezvăluit că a semnat contracte de renovare în valoare de mai multe milioane de euro cu una dintre firmele afiliate lui Silviu Mototolea.
Silviu Mototolea, secretar general adjunct al PNL București, este implicat în afaceri prin intermediul a patru firme: una deținută direct de el, una deținută de soția sa și două cu legături indirecte. Aceste companii au primit peste cinci milioane de euro din partea INRMFB pentru diverse servicii, renovări și catering. Mulți dintre acești bani au fost acordați direct, fără organizarea de licitații, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența acestor proceduri.
Un raport al ONG-ului anticorupție Expert Forum a constatat că două dintre companiile afiliate lui Silviu Mototolea au primit 13 contracte fără licitație de la Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie. Acest lucru a ridicat preocupări cu privire la potențialul unui monopol în care instituția lucrează în principal cu aceleași firme controlate de aceeași persoană sau grup de interese.
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie este finanțat cu bani publici și operează sub supravegherea Ministerului Sănătății. Actualul manager al instituției a afirmat că știa despre contractele acordate firmelor afiliate lui Silviu Mototolea și a încercat să asigure mai multă transparență prin organizarea de licitații publice. Acest lucru a dus la excluderea firmelor conectate la Mototolea de la contractele ulterioare. Contractele inițiale au fost semnate în timpul mandatului fostului manager, care avea legături politice cu partidele anterioare.
Investigația pune în discuție modul în care banii publici au fost utilizați în aceste contracte și ridică întrebări cu privire la transparența și corectitudinea procesului de atribuire a acestora. Silviu Mototolea, membru PNL, a deținut funcții importante în cadrul partidului și a fost implicat în diverse afaceri, inclusiv într-un scandal legat de un concert susținut de Robbie Williams la București. Acesta nu a oferit nicio declarație cu privire la acuzațiile aduse în investigație.
Investigație. Firmele afiliate unui Secretar General Adjunct al PNL București, au obținut în ultimii zece ani contracte de peste 5 milioane de euro
În perioada august-octombrie 2023, firma Algorithm Construcții S3 SRL, deținută de Primăria Sectorului 3, a achitat facturi în valoare de 3,1 milioane de lei (aproximativ 640.000 de euro) către diferite canale media și agenții de publicitate, precizează G4Media.
Aceste plăți provin dintr-un acord-cadru atribuit de aceeași Primărie în luna iulie și par să aibă drept scop popularizarea în presă a investițiilor realizate de instituție în Sectorul 3, în special a Halei Laminor sau Laminorul Urban.
Suma totală alocată pentru aceste servicii de publicitate este de 30 de milioane de lei, iar surse din mediul politic susțin că, de fapt, principalul obiectiv al acestor contracte este creșterea vizibilității publice a primarului Sectorului 3, Robert Negoiță. Acesta ar fi luat în calcul să candideze la funcția de primar general al Bucureștiului și este considerat de PSD ca potențial candidat. Cu toate acestea, Negoiță a negat, momentan, orice intenție de a candida.
Printre canalele media și agențiile de publicitate care au beneficiat de aceste plăți se numără:
All Media Company: Au primit 62.083,21 lei pentru servicii de promovare instituțională online a Campaniei Laminor Urban pe site-ul fanatik.ro.
Antena TV Group SA: Au beneficiat de 935.292,99 lei pentru servicii publicitare, atât TV cât și online.
B1 TV: Au primit 135.500 lei pentru difuzarea de materiale publicitare TV.
DBV Media House: Au înregistrat plăți de 270.330 lei pentru servicii media online și TV.
Double Click Net: Au primit 35.409 lei pentru prestarea de servicii în luna septembrie și octombrie.
Editura Evenimentul și Capital: Au beneficiat de 36.390,53 lei pentru bannere online și spoturi publicitare.
Finance Media: Au primit 30.000 lei pentru prestarea de servicii media.
Gandul Media Network: Au beneficiat de 360.000 lei pentru servicii de publicitate online.
Graffiti Red: Au primit 20.000 lei pentru servicii media.
Media Cross Publishing Regie de Media: Au beneficiat de 19.206 lei pentru servicii de promovare pe www.oficiuldestiri.ro.
Media Gold: Au înregistrat plăți de 332.732,50 lei pentru servicii media legate de campania TV Laminor Urban Hub/Digi 24.
Press Media Electronic: Au primit 32.869,11 lei pentru afișarea de bannere și spoturi video pe site-ul dcnews.ro.
Ridzone Computers: Au înregistrat plăți de 215.050 lei pentru prestarea de servicii media.
Saray Paper SRL: Au beneficiat de 30.000 lei pentru prestarea de servicii media.
Soma Social: Au primit 125.000 lei pentru prestarea de servicii media.
Aceste sume au fost achitate de Primăria Sectorului 3, uneori în avans, în baza unor contracte încheiate în perioada august-septembrie de către societatea Algorithm Construcții S3 SRL, deținută de Consiliul Local al Sectorului 3.
Surse politice sugerează că, de fapt, aceste contracte ar avea ca scop creșterea notorietății lui Robert Negoiță, care se consideră un posibil candidat la Primăria Generală a Bucureștiului în alegerile din 2024, chiar din partea PSD. Cu toate acestea, negocierile politice sunt în curs, iar acest lucru ar putea explica alocarea de fonduri într-un an pre-electoral.
De menționat că în sondajele comandate de PNL a apărut recent posibilitatea candidaturii lui Robert Negoiță la Primăria Capitalei, cu toate că oficial PSD sprijină candidatura senatorului Gabriela Firea.
Primăria Sectorului 3, reclamă pe spinarea statului! 3,1 milioane de lei plătiți către diferite firme, ridicând suspiciuni de promovare electorală
