Cu puțin timp înainte de a începe un turneu prezidențial de 10 zile în Africa, Guvernul României a decis să suplimenteze bugetul Administrației Prezidențiale cu 7,5 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 1,5 milioane de euro).

Această decizie vine în contextul în care fondurile pentru deplasările externe ale președintelui erau aproape epuizate încă din luna iunie, ca urmare a costurilor ridicate generate de turneele sale în Asia și America de Sud, precizează G4Media.

Președintele României, Klaus Iohannis, a început marți o serie de vizite oficiale în Kenya, Tanzania, Senegal și Cabo Verde. Aceste deplasări sunt remarcabile deoarece două dintre aceste țări, și anume Kenya și Cabo Verde, nu au ambasade românești, iar vizita unui președinte român reprezintă o premieră istorică.

Administrația Prezidențială a argumentat necesitatea acestei suplimentări de buget prin contextul regional de securitate și alte angajamente internaționale ale României, care au apărut în mod neașteptat și care nu pot fi anticipate.

Turneul african al președintelui a generat controverse în spațiul public, în special după ce presa a semnalat că Administrația Prezidențială nu a dezvăluit costurile exacte ale deplasărilor externe, care includ și utilizarea avioanelor private de lux.

Administrația Prezidențială a consumat aproape toate fondurile destinate deplasărilor externe în prima jumătate a anului, epuizând un buget de 25 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 5 milioane de euro). Până în septembrie, cheltuielile cu deplasările ajunseseră la 30 de milioane de lei, cu trei milioane peste bugetul anual alocat. Ca urmare, Guvernul a decis să suplimenteze bugetul cu 7,5 milioane de lei din Fondul de rezervă.

În timpul acestui turneu african, președintele Klaus Iohannis va avea consultări politice bilaterale cu liderii din Kenya, Tanzania, Senegal și Cabo Verde, va participa la întâlniri la sediul ONU din Nairobi și va semna documente oficiale privind cooperarea politică și mediul. De asemenea, se va inaugura o donație a României pentru o școală din Kenya, în cadrul programului de asistență pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, turneul prezidențial a stârnit controverse și a fost subiectul atenției publicului, în special în ceea ce privește secretizarea costurilor exacte ale deplasărilor și utilizarea avioanelor private de lux.

Curtea de Conturi a publicat un document oficial în care acuză conducerea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF că a evitat responsabilitatea de a efectua o inspecție fiscală la o firmă de băuturi alcoolice care are datorii fiscale neachitate în valoare de 238 de milioane de lei la bugetul de stat. Direcția Mari Contribuabili este condusă de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe și susținut de PSD, precizează G4Media.

Conform documentului Curții de Conturi, compania SC Rotact Bev SRL, producător și comerciant de băuturi alcoolice, are datorii fiscale neachitate în perioada 2018-2022 în valoare totală de 238.423.808 lei. De asemenea, există indicii rezonabile că această companie și altele cu același acționari sunt implicate într-un posibil circuit de evaziune fiscală cu impact semnificativ asupra economiei bugetare.

Curtea de Conturi a cerut inițial o inspecție fiscală la această companie în septembrie 2022. Cu toate acestea, un raport ulterior din septembrie 2023 arată că măsura respectivă nu a fost implementată, iar direcția condusă de Ionuț Mișa a acordat prioritate altor inspecții fiscale într-un proiect derulat cu Austria. Mai mult, direcția a solicitat delegarea competenței către o altă structură din ANAF pentru efectuarea inspecției la firma de băuturi alcoolice.

Curtea de Conturi consideră această abordare drept evitarea responsabilității și a criticat dur conducerea Direcției Mari Contribuabili pentru nerespectarea recomandărilor emise. În raport, se menționează că vor fi aplicate măsuri în conformitate cu regulamentul Curții de Conturi în cazul nerespectării recomandărilor.

Context: Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) este responsabilă pentru gestionarea relației cu cele mai mari companii din România. Conducerea DGAMC este asigurată de Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe și fost șef al ANAF.

Administrația Națională Apele Române (ANAR) a dezvăluit că, în cadrul instituției, există un raport de aproximativ 3 șoferi pentru fiecare inspector care efectuează activități pe teren. Aceste date au fost furnizate în urma unei solicitări făcute de G4Media.

Potrivit informațiilor oferite, ANAR are în total 8721 de angajați în întreaga țară. Dintre aceștia, aproximativ 144 de persoane desfășoară activități pe teren în calitate de inspectori. Cu toate acestea, în cadrul ANAR lucrează 447 de șoferi, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare inspector de teren este susținut de aproximativ 3 șoferi.

În funcție de administrația bazinală de apă (ABA) la care sunt afectați, situația variază. De exemplu, la ABA Prut-Bârlad, ABA Buzău-Ialomița și ABA Jiu, există câte 5 șoferi pentru fiecare inspector care desfășoară activități pe teren. În alte cazuri, precum ABA Crișuri și ABA Olt, există câte 3 șoferi pentru fiecare inspector de teren.

Aceste date au stârnit discuții și critici, deoarece au generat întrebări cu privire la eficiența utilizării resurselor în cadrul ANAR. În plus, a existat și o situație în care o stradă din Constanța a fost rezervată exclusiv pentru mașinile și angajații instituțiilor publice, iar singura instituție care a ocupat în mod constant aceste locuri a fost Apele Dobrogea-Litoral (ABADL).

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea spațiului public și alocarea locurilor de parcare pentru instituțiile publice. Agenția Națională Apele Române este una dintre cele mai importante instituții din România, având rolul de a gestiona și monitoriza resursele de apă din țară.