Acasă Blog Pagina 291

RAPORT. România, la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană la capitolul ”educație financiară”

România se află în continuare la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește educația financiară, potrivit unui raport realizat de Eurobarometru pentru monitorizarea nivelului de educație financiară în țările membre, precizează Economedia.

Cetățenii români se consideră a fi bine informați în privința cunoștințelor financiare, dar realitatea este alta.

Raportul arată că doar 13% dintre respondenții din România au obținut un scor ridicat în cunoștințele financiare, adică au dat răspunsuri corecte la patru sau cinci întrebări din cele cinci stabilite de Eurobarometru.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (57%) au obținut un scor mediu, adică au dat două sau trei răspunsuri corecte, în timp ce 30% fie nu au răspuns corect la nicio întrebare, fie au dat un singur răspuns corect.

RAPORT. România, la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană la capitolul ”educație financiară”
RAPORT. România, la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană la capitolul ”educație financiară”

Deși mulți români se consideră bine informați financiar în comparație cu alți adulți din țară, acest lucru nu se reflectă în scorurile lor reale în educația financiară.

Mai exact, 51% dintre respondenții din România își descriu cunoștințele financiare ca fiind „foarte ridicate” sau „destul de ridicate” în comparație cu alți adulți din țara lor. Aceasta este cea mai înaltă proporție din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, procentul real de respondenți cu scoruri ridicate în cunoștințe financiare este scăzut.

Aceste constatări arată că există o discrepanță semnificativă între percepția cetățenilor cu privire la cunoștințele lor financiare și nivelul lor real de educație financiară. Îmbunătățirea educației financiare și conștientizarea cu privire la gestionarea corectă a finanțelor personale pot avea un impact pozitiv asupra stabilității financiare și a bunăstării economice a populației.

RAPORT. România, la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană la capitolul ”educație financiară”
RAPORT. România, la coada clasamentului țărilor din Uniunea Europeană la capitolul ”educație financiară”

Ministrul Culturii, Raluca Turcan: Guvernul va plăti peste 50 de milioane de euro, datorii către industria cinematografiei

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că Guvernul va onora angajamentele restante pentru susținerea industriei cinematografice, în prezent datoriile față de producătorii de film români și străini ajungând la peste 55 de milioane de euro, precizează Agerpres.

Potrivit declarației ministrului, există 50 de proiecte de film, din care 30 sunt deja implementate, care așteaptă semnarea acordului de finanțare pentru a deconta o parte din cheltuieli.

Turcan a subliniat că, la preluarea mandatului de ministru al culturii, a constatat că schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică se afla într-un impas major. Astfel, producătorii de film români și străini așteaptă de aproape 3 ani ca obligațiile legale ale statului român să fie respectate și să fie semnate acordurile de finanțare.

Ea a adăugat că firmele de producție au investit în România peste 125 de milioane de euro, iar statul a încasat aproximativ 40 de milioane de euro din aceste investiții. Cu toate acestea, aceste companii continuă să aștepte decontarea unei părți din cheltuielile lor de la statul român.

Cine este Raluca Turcan, noul ministru al Culturii. România este o țară puternică prin patrimoniul său”. Foto: Tw/@alinaerika

Ministrul a subliniat că datoriile către producătorii români și străini sunt de peste 35 de milioane de euro, iar în urma pierderii unor procese în instanță, statul are datorii de aproximativ 20 de milioane de euro către producătorii de film.

Cu privire la comunicarea cu industria de film, Turcan a menționat că aceasta a fost întărită și că Guvernul va adopta o strategie pentru a menține România pe harta locațiilor atractive de producție.

Ministrul a subliniat că echipele de producție din România sunt recunoscute la nivel național și internațional pentru profesionalismul lor, iar producțiile realizate în țară ocupă primele locuri în preferințele spectatorilor.

Raluca Turcan a dat exemplul serialului „Wednesday”, care a fost produs în România, aducând investiții în țară, dar statul a rămas cu obligațiile nerespectate.

Ministrul Culturii a promis să onoreze angajamentele restante către producătorii de film și a asigurat partenerii naționali și internaționali de sprijinul și susținerea Guvernului în dezvoltarea industriei cinematografice din România.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan: Guvernul va plăti peste 50 de milioane de euro, datorii către industria cinematografiei
Ministrul Culturii, Raluca Turcan: Guvernul va plăti peste 50 de milioane de euro, datorii către industria cinematografiei

Contrar așteptărilor, Netflix a atras aproape 6 milioane de abonați noi, după ce a introdus taxa de sharing

Netflix a anunțat miercuri că numărul de abonați a crescut cu 5,89 milioane în al doilea trimestru, ajungând la peste 238 de milioane în total.

Compania americană a atribuit această creștere în special politicii sale de restricționare a schimbului de parole între utilizatori, conform informațiilor citate de Le Figaro.

Platforma de streaming se confruntă, ca și competitorii săi, cu o grevă majoră a actorilor și scenariștilor din Statele Unite, dar a reușit să obțină un profit net de 1,5 miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie, depășind așteptările pieței.

Începând din luna mai, Netflix a introdus o politică prin care obligă utilizatorii din peste 100 de țări să plătească pentru a adăuga profiluri suplimentare la conturile lor, în loc să își împărtășească gratuit datele de acces.

Contrar așteptărilor, Netflix a atras aproape 6 milioane de abonați noi, după ce a introdus taxa de sharing
Contrar așteptărilor, Netflix a atras aproape 6 milioane de abonați noi, după ce a introdus taxa de sharing

Compania a raportat că veniturile în fiecare regiune sunt acum mai mari decât înainte de implementarea acestei schimbări, cu un număr deja mai mare de abonamente decât anulările.

Netflix continuă să se dezvolte și să-și consolideze poziția pe piața serviciilor de streaming, iar succesul său în al doilea trimestru subliniază importanța strategiei sale de a atrage și menține abonați prin îmbunătățirea experienței utilizatorilor și prin politici eficiente.

Contrar așteptărilor, Netflix a atras aproape 6 milioane de abonați noi, după ce a introdus taxa de sharing
Contrar așteptărilor, Netflix a atras aproape 6 milioane de abonați noi, după ce a introdus taxa de sharing

Șeful Bayer Construct, Attila Balázs, implicat în proiecte controversate. El este constructorul primei pistei de avion din Harghita

Attila Balázs, proprietarul grupului de firme de construcții Bayer Construct, a construit pista din Remetea, județul Harghita, unde recent a avut loc primul zbor care leagă Harghita de Budapesta.

Acesta ocupă un loc în topul celor mai bogați maghiari din Ungaria și este considerat unul dintre oamenii de afaceri preferați ai guvernului Orbán.

Relația lui Balázs cu guvernul Fidesz din Ungaria este binecunoscută, fiind numit de publicația maghiară Válaszonline „noua cometă a NER” (Sistemul de Cooperare Națională, o comunitate politică creată de Fidesz).

De asemenea, se afirmă că acesta are legături strânse cu István Tiborcz, ginerele lui Viktor Orbán și om de afaceri maghiar.

Grupul Bayer Construct a fost implicat în diverse proiecte majore de construcții finanțate de stat, deși în calitate de subcontractor al companiilor câștigătoare ale achizițiilor publice. Printre aceste proiecte se numără construcția Arenei Puskás, a Stadionului MTK Budapesta și a Campusului Ludovika.

Cu toate acestea, investigațiile recente au scos la iveală legăturile dintre beneficiarii Fundației Pro Economica din Transilvania și companiile asociate lui Attila Balázs și Bayer Construct. Aceste companii au primit subvenții în valoare de 4,5 miliarde de forinți (aproximativ 10 milioane de euro) dintr-un program de sprijin de 8,7 miliarde de forinți (aproximativ 20 de milioane de euro) pentru înființarea unei fabrici de prelucrare a laptelui și lapte praf în Harghita.

Publicațiile Átlátszó Erdély și Magyar Hang au evidențiat faptul că unele investiții realizate în Remetea, precum construcția unui hotel și a unui mini-aeroport privat, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și viabilitatea lor. Se sugerează că aceste proiecte au beneficiat de finanțare publică generoasă și de sprijin politic.

Deși reporterul Zoltán Egyed Ufó a vizitat hotelul în construcție și mini-aeroportul, nu a văzut semne că acestea ar fi gata să fie puse în funcțiune în curând. Mai mult, angajații hotelului au avut un comportament amenințător în timpul vizitei reporterului.

Pe lângă controversatele investiții din Remetea, Attila Balázs și grupul Bayer Construct au primit în ultimii ani subvenții și subvenții de stat considerabile în Ungaria. Aceste practici au fost criticate pentru opacitatea lor și pentru utilizarea resurselor publice în mod discutabil.

Este important să se examineze atent aceste legături între interesele politice și economice și să se asigure că tranzacțiile și subvențiile sunt gestionate într-un mod transparent și benefic pentru comunitatea locală și economia în ansamblu.

Sursa: Transtelex, Átlátszó Erdély, Magyar Hang, boardingpass.ro

Șeful Bayer Construct, Attila Balázs, implicat în proiecte controversate. Este constructorul primei pistei de avion din Harghita
Șeful Bayer Construct, Attila Balázs, implicat în proiecte controversate. Este constructorul primei pistei de avion din Harghita

Cercetare disciplinară pentru conducerea Inspecției Muncii și a altor agenții județene de asistență socială

Conducerea Inspecției Muncii este vizată de o cercetare disciplinară în urma controalelor la nivel național, care au relevat probleme grave în activitatea unor centre sociale din mai multe județe și din București.

Comisia de Disciplină a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Comisia de Disciplină a Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială au dispus cercetarea disciplinară a inspectorului general de stat al Inspecției Muncii, Dantes Bratu, și a directorilor executivi ai mai multor agenții județene de asistență socială, precizează Agerpres.

Inspectorul general de stat al Inspecției Muncii și directorii executivi ai Agențiilor Județene de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) din București, Arad, Constanța, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Teleorman și Vrancea sunt suspendați din funcțiile de conducere pe perioada cercetării disciplinare. De asemenea, directorul executiv al AJPIS Bacău și-a înaintat demisia către conducerea ANPIS.

Premierul Marcel Ciolacu a solicitat schimbarea din funcție a conducerii direcțiilor de asistență socială din șapte județe și suspendarea șefului Inspecției Muncii. El a subliniat faptul că au fost identificate probleme grave în activitatea unor centre sociale din județele menționate, precum și în Sectorul 1 al Bucureștiului.

Premierul a declarat că este necesară curajul de a desființa instituțiile care nu își îndeplinesc atribuțiile și că președinții de consilii județene trebuie să înceapă să schimbe directorii care nu și-au făcut treaba corespunzător.

Premierul a evidențiat, de asemenea, problema muncii la negru și condițiile precare de muncă din unele centre sociale. El consideră că Inspecția Muncii nu și-a îndeplinit datoria și a solicitat suspendarea șefului acestei instituții către noul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu.

Aceste acțiuni vin în contextul eforturilor de a remedia deficiențele din domeniul asistenței sociale și de a asigura condiții adecvate de muncă în centrele sociale, precum și de a combate muncă la negru.

Cercetare disciplinară pentru conducerea Inspecției Muncii și a altor agenții județene de asistență socială
Cercetare disciplinară pentru conducerea Inspecției Muncii și a altor agenții județene de asistență socială

OUG pentru interzicerea aromelor în produsele din tutun încălzit și etichetarea obligatorie cu avertismente

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență propusă de Ministerul Sănătății, care interzice comercializarea produselor din tutun încălzit cu arome și impune etichetarea acestora cu avertismente similare celor de pe pachetele de țigări.

Ordonanța are ca scop transpunerea în legislația națională a Directivei delegată (UE) 2022/2100 a Parlamentului European și a Consiliului.

Iată principalele aspecte aduse de ordonanță:

  • Interdicția aromelor în produsele din tutun încălzit

Ordonanța extinde interdicția existentă pentru țigarete și tutunul de rulat și se aplică acum și produselor din tutun încălzit. Astfel, sunt interzise aromele caracteristice sau orice componentă care conține arome, precum filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau alte caracteristici tehnice care pot modifica mirosul, gustul sau intensitatea arderii produselor din tutun.

  • Etichetarea cu avertismente

Produsele din tutun încălzit trebuie etichetate cu pictograme care avertizează asupra riscurilor asociate fumatului. Etichetarea se aplică în special produselor din tutun pentru fumat, care implică procesul de ardere.

  • Notificarea către Ministerul Sănătății

Producătorii de produse din tutun încălzit sunt obligați să notifice Ministerul Sănătății cu privire la aceste produse, în special pentru cele destinate fumatului.

Ordonanța vine în contextul creșterii vânzărilor de produse din tutun încălzit, care a depășit 2,5% din totalul vânzărilor de produse din tutun în Uniunea Europeană. Scopul principal al noilor reglementări este să asigure o informare corectă a consumatorilor cu privire la efectele utilizării produselor din tutun încălzit.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, adoptarea acestei măsuri este motivată de nevoia de a proteja adulții și tinerii care utilizează sau au utilizat țigări electronice sau dispozitive electronice similare. Conform unui studiu INS, aproximativ 19% din populația adultă din România fumează astfel de produse.

În România, numărul deceselor cauzate de boli legate de fumat este alarmant. Potrivit Raportului de țară al OMS publicat în 2023, peste 43.600 de români au murit în 2019 din cauza unor astfel de boli, cu peste 21.000 din cauza bolilor cardiovasculare și peste 15.000 din cauza bolilor oncologice, restul fiind asociate bolilor respiratorii.

OUG pentru interzicerea aromelor în produsele din tutun încălzit și etichetarea obligatorie cu avertismente
OUG pentru interzicerea aromelor în produsele din tutun încălzit și etichetarea obligatorie cu avertismente

România, planuri mari pentru construcția a două noi reactoare nucleare. Costurile proiectului sunt estimate la peste 6 miliarde de euro

Guvernul român intenționează să construiască două noi reactoare nucleare la centrala de la Cernavodă, conform declarațiilor ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

Costurile proiectului sunt estimate la cel puțin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), iar finanțarea va proveni dintr-un credit acordat de Exim Bank U.S., precum și din contribuții din partea Canadei, Coreei de Sud și, posibil, Emiratelor Arabe Unite, într-un interviu pentru Reuters, citat de Agerpres.

Nuclearelectrica, compania cu capital majoritar de stat care operează centrala nucleară, este implicată în negocieri cu grupul canadian Lavalin, deținătorul tehnologiei Candu utilizată la primele două reactoare de la Cernavodă. Scopul acestor negocieri este semnarea unui acord până la sfârșitul anului în vederea proiectării și sprijinului pentru noile reactoare, inclusiv la nivelul Comisiei Europene.

Planurile Nuclearelectrica includ modernizarea unuia dintre reactoarele existente și construirea a două unități noi, toate utilizând tehnologia Candu, care utilizează apa grea pentru răcire și uraniu natural drept combustibil, în loc de uraniu îmbogățit.

România, planuri mari pentru construcția a două noi reactoare nucleare. Costurile proiectului sunt estimate la peste 6 miliarde de euro. Foto: Tw/@CanduEnergy
România, planuri mari pentru construcția a două noi reactoare nucleare. Costurile proiectului sunt estimate la peste 6 miliarde de euro. Foto: Tw/@CanduEnergy

Decizia finală de investiții pentru construcția noilor reactoare este așteptată să fie luată în 2026-2027, iar ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va crește semnificativ. Aceasta va permite țării să furnizeze electricitate nu doar pe piața internă, ci și Republicii Moldova.

Ministerul Energiei lucrează, de asemenea, la implementarea unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon prin intermediul „contractelor pentru diferență” (CFD-uri), care vor permite stabilirea unui preț convenit pentru energia electrică. România va înființa un fond, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, pentru a implementa această schemă.

Pe lângă proiectul reactoarelor nucleare, România planifică să dezvolte și capacitatea sa de energie regenerabilă. În perioada 2024-2025, se va lansa o licitație pentru proiecte eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 5 Gigawați, care vor fi finanțate prin CFD-uri. Alte capacități de 5 Gigawați vor fi licitate într-o etapă ulterioară.

Nuclearelectrica este controlată în proporție de 80% de Ministerul Economiei și are o capitalizare de piață de 13,7 miliarde de lei.

România, planuri mari pentru construcția a două noi reactoare nucleare. Costurile proiectului sunt estimate la peste 6 miliarde de euro
România, planuri mari pentru construcția a două noi reactoare nucleare. Costurile proiectului sunt estimate la peste 6 miliarde de euro

Cel mai mare parc de distracții din România este în curs de dezvoltare. Se va întinde pe o suprafață de 37 de hectare

Cel mai mare parc de distracții din România este în curs de dezvoltare în județul Covasna, la o distanță de 4 kilometri de orașul Sfântu Gheorghe, potrivit publicației locale Transilvania365.

Planul prevede ca parcul să se întindă pe o suprafață de 37 de hectare, iar investiția este gestionată de HCR SRL, compania care administrează și cunoscutul ”Dino Parc” din Râșnov.

În timp ce „Dino Parc” este centrat pe dinozauri, noul parc de distracții din Sfântu Gheorghe își propune să își atragă vizitatorii prin tematica dedicată dragonilor.

Proiectul a fost creat de o echipă de arhitecți români și investiția estimată este de aproximativ 6 milioane de euro.

Construcția este planificată să înceapă în 2024 și se așteaptă să fie finalizată într-un an, ceea ce înseamnă că parcul ar putea să-și deschidă porțile pentru vizitatori în 2025.

”Venim cu un concept unic, care nu este preluat. Nu există nimic asemănător nici în România, nici în Europa. Terenul, situat între două dealuri, la doar 4 kilometri de Sfântu Gheorghe, este ideal pentru proiectul nostru.

Sperăm ca la anul să începem construcția, iar în 2025 să fie finalizat proiectul”, a declarat Adrian Apostu, fondator al Dino Parc Râşnov.

Această inițiativă marchează un pas semnificativ în dezvoltarea turismului și a infrastructurii de divertisment în România, oferind oportunități de recreere și învățare pentru toate vârstele.

Proiectul este de așteptat să aducă un impuls economic substanțial regiunii, creând noi locuri de muncă și atrăgând turiști din toată țara și din străinătate. Prin tematica unică dedicată dragonilor, parcul promite să ofere o experiență de neuitat pentru vizitatori.

Cel mai mare parc de distracții din România este în curs de dezvoltare. Se va întinde pe o suprafață de 37 de hectare
Cel mai mare parc de distracții din România este în curs de dezvoltare. Se va întinde pe o suprafață de 37 de hectare

SNSPA, una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România. Aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru locurile la buget

Cu aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru cele 790 de locuri la buget, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) se impune drept una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România.

Procesul de admitere la programele de licență pentru anul 2023 s-a încheiat, iar rezultatele sunt așteptate cu interes de către viitorii studenți.

“Concurența la SNSPA a crescut constant, în acest an atingând un nivel de nouă candidați pe loc la buget. Acest fapt confirmă recunoașterea valorii academice și a prestigiului nostru instituțional”, a declarat prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA.

“Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem față de fiecare tânăr care a ales să se alăture comunității noastre academice.”

Această evoluție nu este doar rezultatul unui efort instituțional, ci și al succesului absolvenților, calității programelor de studii și expertizei cadrelor didactice.

Apartenența Școalii Naționale de Studii Politice și Administrative la consorțiul european CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale a permis studenților să beneficieze de experiențe europene de predare și cercetare, facilitățile unui campus inter-universitar și oportunități de interacțiune și colaborare cu colegi din alte universități membre ale alianței.

SNSPA, una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România. Aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru locurile la buget. Foto: FB
SNSPA, una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România. Aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru locurile la buget. Foto: FB

“Suntem mândri că SNSPA este astăzi cea mai căutată instituție de învățământ superior din România, în aria științelor guvernării”, a adăugat rectorul SNSPA.

În perioada 19 – 21 iulie 2023, candidații admiși își vor confirma locurile și vor depune documentele necesare pentru înmatriculare. Procesul de admitere pentru cele 58 de programe de masterat continuă, înscrierile online urmând să se încheie pe 21 iulie 2023, cu rezultatele anunțate pe 25 iulie.

SNSPA se distinge prin faptul că oferă posibilitatea candidaților de a alege masterate din oferta educațională a tuturor structurilor academice din instituție.

Condițiile de admitere sunt stabilite în funcție de domeniul fiecărui masterat și presupun evaluarea unei probe de concurs, realizată de candidat conform condițiilor specifice domeniului. Toate informațiile legate de admiterea online la masteratele SNSPA pot fi consultate pe site-ul instituției.

SNSPA, una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România. Aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru locurile la buget
SNSPA, una dintre cele mai solicitate instituții de învățământ superior din România. Aproape 8.000 de candidaturi înregistrate pentru locurile la buget

România, groapa de gunoi a Europei! Importul de deșeuri a crescut de trei ori în prima jumătate a anului 2023

În prima jumătate a anului 2023, numărul importului de deșeuri a ajuns la frontierele României a crescut de trei ori în comparație cu anul precedent, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Peste 160 de transporturi au fost oprite la vamă și returnate către statele vecine, potrivit News.ro.

Cifrele de la MAI evidențiază o creștere considerabilă a importului de deșeuri descoperite de Poliția de Frontieră Română în 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022. În termeni concreți, nu numai că numărul de transporturi a crescut de trei ori, dar și cantitatea de deșeuri trimise în România.

„Am depistat 161 de transporturi de deșeuri, ceea ce înseamnă o creștere cu 107 (de trei ori mai mult), respectiv 2.271 de tone, adică o creștere cu 1.495 de tone (de aproape trei ori mai mult). În toate cele 161 de cazuri am dispus măsura nepermiterii intrării în țară (NPI), deșeurile fiind returnate pe teritoriul statului vecin”, potrivit MAI.

Cu privire la activitatea Poliției Române în gestionarea deșeurilor, cifrele indică o creștere a numărului de infracțiuni constatate până în prezent în acest an. Au fost înregistrate 454 de infracțiuni, o creștere de 6,3% (sau 27 de infracțiuni în plus) comparativ cu perioada similară a anului trecut.

De asemenea, numărul de sancțiuni contravenționale a crescut semnificativ, cu 876 de amenzi aplicate, de 2,5 ori mai multe (sau 528 de amenzi în plus) decât în aceeași perioadă a anului 2022.

De la începutul anului, structurile MAI au organizat 4.477 de acțiuni pentru a combate operațiunile ilegale cu deșeuri, au fost inspectate 4.224 de obiective. Acesta este un semnal clar că autoritățile române sunt hotărâte să ia măsuri ferme împotriva importului ilegal de deșeuri către granițele țării.

România, groapa de gunoi a Europei! Importul de deșeuri a crescut de trei ori în prima jumătate a anului 2023
România, groapa de gunoi a Europei! Importul de deșeuri a crescut de trei ori în prima jumătate a anului 2023