În lumea finanțărilor pentru proiecte, procesul de evaluare este crucial. Cererile de finanțare depuse în cadrul programelor finanțate din Fondul pentru Mediu se evaluează în baza Acordului-Cadru de prestări servicii de evaluare a cererilor de finanțare depuse de solicitanți în cadrul Programelor finanțate din Fondul pentru Mediu nr. 44708/19.08.2022.
Acest contract a dus la încheierea de Contracte subsecvente de servicii pentru evaluarea cererilor depuse în cadrul programelor finanțate din Fondul pentru Mediu. Dar, ce înseamnă acest proces în practică și care sunt principalele sale provocări?
În primul rând, e important să înțelegem cine se ocupă de această evaluare. Entitatea responsabilă pentru serviciul de evaluare a proiectelor finanțate din Fondul pentru Mediu, în mod extern, este EUCONS BIZ SRL (lider al asocierii)- ROMAIR CONSULTING SRL (asociat).
Aceste întârzieri sunt adesea rezultatul și din cauza faptului că se lansează o multitudine de sesiuni de finanțare care se desfășoară simultan, ceea ce exercită o presiune enormă asupra resurselor umane disponibile.
Situația este înrăutățită de faptul că numărul angajaților implicați în implementarea proiectelor este frecvent subdimensionat în raport cu volumul de muncă existent. Această subdimensionare conduce la întârzieri semnificative în evaluarea și decontarea proiectelor, proces care poate dura chiar și un an.
Aceasta este o problemă ce necesită o atenție deosebită, deoarece poate duce la întârzieri semnificative în procesul de evaluare și decontare a proiectelor, care poate dura chiar și un an.
Totuși, se impune o abordare sistematică și pe termen lung pentru a rezolva aceste probleme structurale și a accelera procesul de evaluare a proiectelor. În timp, acest lucru ar putea duce la o mai bună utilizare a resurselor disponibile și la o mai mare eficiență în întregul proces de finanțare.
ANALIZĂ: Despre procesul de evaluare externă a proiectelor. Întârzieri și provocări, privind finanțarea și soluționarea cererilor depuse
În contextul nemulțumirilor exprimate de operatorii economici cu privire la interpretarea OUG 50/2019 și la aplicarea ecotaxei pentru pungile de transport, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a oferit clarificări esențiale.
Scopul acestui articol este de a disemina aceste informații într-un mod accesibil pentru toți beneficiarii direcți și indirecți.
Ecotaxa, în valoare de 0,15 lei/bucată, se aplică tuturor pungilor de transport, cu excepția celor fabricate din materiale care respectă cerințele SREN 13432:2002. Aceasta se încasează de la operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere și se evidențiază distinct pe documentele de vânzare.
AFM a subliniat că pungile de transport din orice tip de material, inclusiv de carton, care nu respectă prevederile și cerințele SREN 13432:2002 și cele care nu sunt înscripționate individual cu sintagma „pungi de uz casnic”, nu sunt exceptate de la plata ecotaxei.
Determinarea încadrării unei pungi de transport se face pe baza documentelor financiare-contabile, a certificatelor de calitate/conformitate și a altor documente relevante pentru stabilirea compoziției pungilor de transport.
Administrația Fondului pentru Mediu a subliniat că la stabilirea obligațiilor de plată aferente art. 9, alin (1), litera q) din OUG 196/2005, sunt respectate prevederile OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, cerințele SREN 13432:2002 și Ordinul nr. 1.276/2020 privind aprobarea caracteristicilor tehnice de identificare a pungilor de transport fabricate din materialele care respectă cerințele SREN 13432:2002.
Să sperăm că aceste clarificări vor contribui la eliminarea confuziei și vor ajuta operatorii economici să înțeleagă mai bine modul în care ecotaxa se aplică diferitelor tipuri de pungi de transport.
AFM: Clarificări cu privire la aplicarea ecotaxei pentru pungile de transport
Compania majoritar deținută de stat, Nuclearelectrica și Energocom, principalul furnizor de energie al Republicii Moldova, au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) marți pentru a extinde cooperarea pe termen lung în sectorul energetic și pentru a realiza obiective strategice comune, potrivit unui comunicat al companiei.
Memorandumul urmărește să exploreze oportunitățile de a asigura livrarea energiei din viitoarea producție a Nuclearelectrica din noile capacități care sunt programate să intre în exploatare comercială. În primul rând, se referă la unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda și, de asemenea, la dezvoltarea capacităților și competențelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare.
„Unitățile 3 și 4 ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda vor fi un pilon pentru sectorul energetic al României și al Republicii Moldova, precum și pentru decarbonizarea acestor țări.
Prin punerea în funcțiune comercială a încă două reactoare CANDU și prin proiectul reactoarelor modulare mici, Nuclearelectrica poate contribui cu energie curată la securitatea energetică a României și, în același timp, poate sprijini Republica Moldova și alte țări din regiune.
ULTIMA ORĂ! România devine principala sursă de energie pentru Republica Moldova
În 2031, România va avea o capacitate instalată de energie nucleară de 3262 MW, rezultată din exploatarea unităților 1 și 2, exploatarea unităților 3 și 4 de la Cernavoda și din exploatarea reactoarelor modulare mici, reprezentând aproximativ 33% din cota de piață și aproximativ 66% din totalul energiei curate produse în România.
Împreună cu Energocom, putem identifica din timp soluții eficiente de sprijin, cu scopul comun de a atinge securitatea energetică, independența energetică și protecția consumatorilor din Moldova.
De asemenea, suntem mândri să contribuim la dezvoltarea resurselor umane, deoarece dezvoltarea și inovarea se bazează pe personal cu înaltă calificare”, a declarat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.
Victor Bânzari, directorul interimar al Energocom, a adăugat: „Anul trecut, într-o situație complicată pentru Republica Moldova, Nuclearelectrica a fost un partener de încredere care a ajutat Energocom să asigure țara cu energie electrică.
Ne propunem să consolidăm acest parteneriat, să diversificăm sursele de energie și să asigurăm surse stabile de energie. Suntem încrezători că proiectele inițiate vor deschide noi perspective de colaborare”.
Energia nucleară acoperă la nivel mondial 10% din necesarul total de energie electrică și se prevede că va crește la aproximativ 17% în statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
În Uniunea Europeană, inclusiv în Marea Britanie, energia nucleară generează 50% din energia electrică fără emisii de gaze cu efect de seră. Un raport al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) indică faptul că energia nucleară a evitat 74 de gigatone de emisii de CO2 în ultimii 50 de ani.
Nuclearelectrica are proiecte strategice de investiții estimate la peste 12 miliarde de euro, incluzând retehnologizarea Unității 1, punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4, dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici, în cooperare cu compania americană NuScale Power.
Compania Națională „Nuclearelectrica” SA este producătorul național de energie electrică, termică și combustibil nuclear, funcționând sub autoritatea Ministerului Energiei. Statul român deține 82,49% din acțiuni, în timp ce restul de 17,50% aparțin altor acționari, după listarea companiei la bursă în 2013.
Sucursala CNE (CNE) Cernavoda operează două unități nucleare CANDU, care se numără printre cele mai eficiente dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume. De asemenea, administrează o fabrică de combustibil nuclear și este în curs de a realiza un ciclu integrat de combustibil prin achiziția unei linii de procesare a concentratului de uraniu, pentru a susține proiectele de investiții pe termen lung ale companiei.
Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și cu 33% la producția totală de energie fără emisii de CO2 din România.
România devine principala sursă de energie pentru Republica Moldova. Nuclearelectrica și Energocom, înțelegere pentru a extinde cooperarea pe termen lung
Într-un raport recent publicat de MONEYVAL, organul Consiliului Europei dedicat combaterii spălării de bani, se cere autorităților române să își consolideze eforturile în ceea ce privește combaterea acestui fenomen și să intensifice investigațiile și urmăririle penale în acest domeniu.
Potrivit MONEYVAL, de la ultima evaluare a României în 2014, țara a făcut progrese semnificative prin consolidarea cadrului juridic și instituțional și prin implementarea unui sistem eficient de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
Aceste eforturi au condus la un nivel moderat de eficacitate, iar în cazul cooperării internaționale, rezultatele sunt substanțiale, România fiind lăudată de alte țări pentru asistența sa constructivă.
Cu toate acestea, există încă probleme semnificative. În timp ce investigațiile și urmăririle penale privind spălarea veniturilor provenite din infracțiuni fiscale interne și corupție sunt efectuate eficient, atenția pare să fie mai puțin concentrată asupra spălării veniturilor provenite din traficul de ființe umane și traficul de droguri.
Aici, investigațiile și urmăririle penale se concentrează mai mult pe infracțiunile principale decât pe spălarea banilor.
Raportul subliniază că România are succes în aplicarea măsurilor de confiscare a produselor și instrumentelor infracționale pe teritoriul național pentru cele mai frecvente infracțiuni la nivel național.
Cu toate acestea, în alte cazuri, confiscarea este rar utilizată. Pentru a îmbunătăți această situație, MONEYVAL recomandă ca România să-și consolideze capacitatea anchetatorilor financiari de a efectua investigații financiare paralele, de a localiza activele și de a urmări recuperarea activelor.
MONEYVAL sugerează și un nivel mai sofisticat de monitorizare a acțiunilor de către Banca Națională, o mai mare atenție acordată riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și creșterea resurselor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Pe de altă parte, România a făcut progrese importante în prevenirea utilizării abuzive a persoanelor juridice, inclusiv dezvoltarea și utilizarea registrelor publice ale beneficiarilor efectivi și ale conturilor bancare. Cu toate acestea, MONEYVAL încurajează autoritățile să consolideze controalele existente pentru a se asigura că informațiile din aceste registre sunt exacte și actualizate.
Raportul subliniază și că economia României este încă predominant bazată pe numerar, iar economia subterană reprezintă aproximativ 30% din PIB. Acest lucru creează o oportunitate majoră pentru spălarea banilor.
În sfârșit, raportul MONEYVAL identifică infracțiunile cu risc ridicat în România: evaziunea fiscală, corupția, traficul de persoane (inclusiv traficul de copii) și criminalitatea informatică.
De asemenea, sunt considerate ca prezentând un risc mediu contrabanda cu țigări și traficul de droguri. Aceste constatări accentuează necesitatea unei acțiuni decisive pentru a consolida eforturile împotriva spălării banilor.
MONEYVAL cere ca România să-și intensifice eforturile pentru urmărirea penală a spălării banilor și să asigure supravegherea financiară
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu vor mai putea să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltare, conform standardului GAEC-3.
Această regulă va trebui respectată începând cu anul de cerere 2023, reprezentând un pas important în protejarea mediului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură, conform unui comunicat de presă.
„APIA, GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afişe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicţia arderii miriştilor şi vegetaţiei uscate pe terenurile arabile, precum şi transmiterea lor către structurile judeţene ale APIA, GNM şi IGSU, în vederea diseminării către populaţie, în cadrul campaniilor de informare publică,” se menționează în comunicat.
Standardul GAEC 3, care interzice arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile, are ca obiectiv principal menţinerea nivelului de materie organică din sol. Respectarea acestui standard de către fermieri contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
Ca urmare a acestei inițiative, APIA a încheiat un Protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Prin acest protocol, părțile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control
APIA anunță prăpăd financiar pentru fermieri Incendierea miriștilor a devenit ilegală.
Pentru a preveni eventualele sancțiuni, în cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă din cauze necunoscute, fermierii sunt îndemnați să prezinte cât mai repede posibil la Centrul APIA la care a depus cererea copia procesului verbal de intervenţie întocmit de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secţia de Poliţie pe raza căreia s-a produs incidentul.
Aceste noi reglementări aduc agricultura românească în linie cu standardele europene privind protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice, subliniind angajamentul României de a face față provocărilor de mediu actuale.
APIA anunță prăpăd financiar pentru fermieri Incendierea miriștilor a devenit ilegală
Acest fenomen transfrontalier de cumpărături este în creștere și este evident, în special, în parcările centrelor comerciale din orașele românești aflate în apropierea graniței.
Potrivit unui paznic la unul dintre aceste centre comerciale, există momente când mașinile cu numere de înmatriculare maghiare depășesc în număr mașinile cu numere de înmatriculare românești.
Această tendință persistă chiar dacă prețurile alimentelor în România au crescut și ele în ultimele luni. Pentru a asista acești cumpărători, a fost lansată o pagină de Facebook care oferă informații și sprijin celor care călătoresc la Carei, un oraș situat la frontiera cu Ungaria, pentru a face cumpărături.
Un cetățean maghiar, care a venit în Carei pentru a face cumpărături, a declarat: „Sunt mulțumit, e loc în rezervor, fac plinul, pentru că aici un litru de benzină costă 405 forinți, în timp ce în Ungaria e 475 de forinți”.
El a adăugat că, după ani de călătorii cu camionul prin regiune, are impresia că România este mai prosperă decât Ungaria. A observat că prețurile, nu numai la alimente, ci și la îmbrăcăminte, încălțăminte și alte produse, sunt mai mici în România, Slovacia și chiar Ucraina decât în Ungaria.
O familie intervievată de Transtelex a evidențiat diferențele de prețuri, arătând că în România un kilogram de zahăr poate fi cumpărat cu mai puțin de 400 de forinți, în timp ce în Ungaria, prețul oficial este de 450 de forinți.
În plus, în Ungaria, magazinele limitează cantitățile de zahăr la 1-2 kilograme per cumpărător, o cantitate considerată insuficientă, în special în sezonul de conservare.
Datorită acestor prețuri și limitări, mulți unguri preferă să facă cumpărături în România chiar și atunci când unele produse pot fi puțin mai scumpe, pur și simplu din cauză că pot cumpăra în cantități mai mari.
Un paznic de la Lidl din Carei a relatat pentru Transtelex că cetățenii ungari cumpără în principal alimente de bază și produse la reducere. În ultimele zile, uleiul, făina și berea au fost la reducere, iar cumpărătorii maghiari au profitat de aceste oferte.
Acum o lună, a fost lansată o pagină de Facebook în Ungaria care ajută cumpărătorii să găsească cele mai bune oferte în Carei. Site-ul nu se limitează la alimente, ci include informații și despre hrana pentru animale de companie, unelte, haine și mobilier.
Se oferă chiar și detalii despre gelaterii și pizzerii locale, iar administrația paginii încearcă să sprijine și un sistem de carpooling, astfel încât cumpărătorii să poată economisi și pe costurile de transport.
În concluzie, cumpărăturile transfrontaliere în România devin din ce în ce mai populare în rândul consumatorilor maghiari, pe fondul creșterii prețurilor la alimente în Ungaria. Acest fenomen subliniază efectele reale și imediate ale disparităților economice în cadrul Uniunii Europene și ar putea indica nevoia unei abordări mai eficiente la nivelul politicii de prețuri.
Transtelex: Prețurile mari și lipsa de alimente din Ungaria îi determină pe maghiari să facă cumpărături în România
Situația tragică a centrelor pentru vârstnici și de plasament din România a atins un punct de ruptură. Grupul pentru Dialog Social (GDS) a lansat un apel către premierul Marcel Ciolacu, cerând reformă și transparență.
Ei își exprimă frustrarea în legătură cu modul în care sistemul actual a eșuat în a-și proteja cei mai vulnerabili cetățeni.
După demisia a doi miniștri care au fost asociați cu scandalurile din centrele pentru vârstnici, GDS subliniază că problema este mai profundă decât responsabilitatea individuală.
Potrivit lor, tot sistemul este corupt și necesită o schimbare radicală. Mai mult, GDS menționează că nu este doar o problemă de finanțare, ci una de „corupție, subumanitate, violență instituțională, management defectuos și lipsa unor principii elementare privind îngrijirea copiilor, tinerilor și vârstnicilor.”
Grupul pentru Dialog Social solicită, de asemenea, ca premierul Ciolacu să garanteze accesul liber al presei la aceste centre și să ceară acestora să ofere transparență totală în relațiile cu autoritățile statului. Acest lucru ar permite monitorizarea activităților și verificarea implementării reformelor necesare.
În plus, GDS propune constituirea unor comisii de evaluare, care să cuprindă experți atât români, cât și străini, pentru a evalua în mod obiectiv starea actuală a centrelor și a sugera schimbări necesare.
În concluzie, GDS îl îndeamnă pe premierul Ciolacu să preia controlul situației și să înceapă reformarea profundă a sistemului. Acesta este un apel nu numai la schimbare, dar și la umanitate, pe măsură ce grupul caută să pună capăt tratamentului inuman oferit celor mai vulnerabili cetățeni ai României.
GDS, apel către premierul Marcel Ciolacu: Se cere reformă și transparență, în cazul centrelor pentru vârstnici și de plasament din România
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat deschiderea celui de-al doilea șantier pentru reabilitarea sistemului de termoficare din București, prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
Proiectul va moderniza 210 km de rețea de termoficare, într-un proiect de 260 de milioane de euro, din care 200 de milioane de euro vor fi fonduri nerambursabile,transmite G4Media.
Al doilea șantier, deschis pe strada Apusului din sectorul 6 al Capitalei, va implica reabilitarea unui tronson de conductă cu o lungime de 1,64 km. Conform declarațiilor primarului, acest tronson este singurul care va fi finalizat și dat în exploatare până la sfârșitul acestui an, din cele 25 de obiective finanțate prin fonduri europene.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan: Un nou șantier în București pentru reabilitarea rețelei de termoficare cu bani europeni. Proiectul va moderniza 210 km de rețea. Foto: Tw/@stirearomania
„S-a deschis cel de-al doilea șantier pentru reabilitarea sistemului de termoficare cu fonduri nerambursabile prin POIM. Acesta este singurul obiectiv care va fi finalizat și dat în exploatare până la sfârșitul acestui an din cele 25 cu finanțare europeană, conform graficului de execuție”, a afirmat Nicuşor Dan într-o postare pe Facebook.
Lucrările la acest tronson sunt executate de Asocierea S.C. Energomontaj S.A. (Lider) – S.C. Elsaco Electronic S.R.L (Asociat) – Sicor S.R.L (Asociat) – IPCT Instalații S.R.L.(Asociat), valoarea de execuție a lucrării fiind de 6.384.234,56 lei.
Compania Termoenergetica a deschis, de asemenea, șantiere în mai multe cartiere din sectoarele 1, 2, 4, 5 și 6 ale Capitalei, pentru lucrări de înlocuire a conductelor, modernizare și reparații. Aceste demersuri vizează asigurarea unui serviciu continuu de apă caldă și căldură pentru locuitorii din zonele respective, începând cu următoarea iarnă.
Aceste proiecte reprezintă o parte esențială a planului de modernizare a infrastructurii Capitalei, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice și a asigura un mediu urban mai prietenos și mai confortabil pentru cetățenii Bucureștiului.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan: Se deschide cel de-al 2-lea șantier pentru reabilitarea sistemului de termoficare din București. Proiectul va moderniza 210 km de rețea
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, companie deținută majoritar de stat, a încasat în 2022 venituri nete de 1,93 milioane de lei, cu peste 300.000 de lei mai mult decât în anul precedent, potrivit raportului de remunerare publicat de companie.
Veniturile lui Sterian în 2022 au provenit din remunerația variabilă netă (1.432.643 lei), remunerația fixă (392.368 lei) și zile de concediu (112.820 lei).
Această creștere a veniturilor vine într-un an cu prețuri record la energie, care au cauzat probleme majore atât pentru companii, cât și pentru consumatori. În contextul acestei creșteri, companiile de stat din sectorul energiei, inclusiv Transgaz, au raportat profituri fără precedent, de aproape 10 miliarde de lei, conform datelor centralizate de Economedia.
Transgaz, care deține monopolul transportului de gaze în România, și-a dublat profitul în 2022, ajungând la 369 milioane de lei, în timp ce veniturile au crescut cu 15%, la 1,57 miliarde de lei, chiar dacă a transportat cu 1 miliard de metri cubi mai puțin gaze față de 2021.
De menționat că Transgaz, în care Guvernul – prin Secretariatul General – deține o participație de 58,5%, are monopolul construcției și întreținerii sistemului intern de transport al gazelor naturale.
Însă, potrivit legislației în vigoare, tarifele pentru transportul gazelor sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), limitând astfel marja de decizie economică a companiei.
Controversă la Transgaz. Directorul își mărește salariul în timp ce prețurilor la energie au atins un nou record. Foto: Tw/@EurActivRomania
Sterian, unul dintre cei mai prosperi angajați ai statului, a lucrat doar în sectorul public. În 2022, și-a achiziționat un apartament de 99 metri pătrați în Emiratele Arabe Unite, potrivit declarației sale de avere, așa cum a dezvăluit G4Media. Sterian, unul dintre cei mai longevivi lideri de companii de stat, a mai fost implicat în diverse scandaluri.
În plus, în 2022, Sterian a cumpărat și un apartament de 88 mp în București. Acesta mai deține o casă de locuit în București de 198 mp, cumpărată în 2020, și o casă de vacanță în Breaza, moștenită, precum și trei terenuri agricole în Brăila. În conturi, Sterian are 2,1 milioane lei, 333.129 dolari (aproximativ 1,4 milioane lei), 100.000 euro (aproximativ 0,5 milioane lei) și 36.939 dirhams (moneda din Emirate, aproximativ 44.000 lei).
Startup-ul Creative Penguins, fondat în Iași, ar putea aduce o contribuție semnificativă la depistarea precoce a bolii Parkinson în următorii ani, potrivit Ziarului de Iași.
Andrei Stoleru, creatorul acestei soluții, a dezvoltat o mănușă cu senzori pentru lucrarea sa de disertație, prezentată recent la Facultatea de Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității Tehnice din Iași.
Impactul personal al bolii Parkinson a motivat dezvoltarea acestui proiect. „O persoană din familia mea a fost diagnosticată cu Parkinson. Iar apoi am aflat de unul dintre prietenii mei, care are o vârstă apropiată de a mea, diagnosticat și el cu Parkinson”, a povestit Andrei Stoleru, în vârstă de 35 de ani.
În contextul în care tremurul este unul dintre simptomele caracteristice ale bolii Parkinson, Stoleru și-a propus să dezvolte o mănușă IoT (Internet of Things) care să poată monitoriza și înregistra date referitoare la mișcările mâinii pacienților. „O mișcare între 3-7 Hz este asociată cu Parkinson”, a explicat el.
Lucrarea sa de disertație subliniază potențialul tehnologic în depistarea acestei afecțiuni. „Utilizarea senzorilor de mișcare și a dispozitivelor IoT poate permite monitorizarea precisă și continuă a mișcărilor pacienților și detectarea semnelor timpurii ale bolii Parkinson, prin analizarea frecvenței tremuratului mâinii”, susține Stoleru.
Mănușa dezvoltată de Creative Penguins are potențialul de a permite o monitorizare continuă și precisă a tremuratului mâinii, oferind astfel oportunitatea de a identifica variațiile și tendințele acestuia în timp. Această abordare ar putea duce la un progres semnificativ în diagnosticul precoce al bolii Parkinson, îmbunătățind în mod direct calitatea vieții pacienților.
Startap-ul ieșean ,,Creative Penguins” ar putea contribui la depistarea precoce a bolii Parkinson
