Acasă Blog Pagina 33

Secretele imobiliare ale lui Daniel Băluță dezvăluite: vile, apartamente și afaceri imobiliare de milioane prin familia sa

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și candidatul PSD la Primăria Capitalei, locuiește într-o vilă elegantă construită recent, care nu apare în declarația sa de avere.

Imobilul, parte dintr-un complex de trei vile ridicate într-o zonă liniștită din Berceni, este de fapt pe numele fratelui său, Sergiu Băluță. Părinții lui, pensionari, dețin alte două vile, dintre care una a fost donată nepoatei, fiica primarului.

Documentele arată că vila întinsă pe 125 mp este construită pe două terenuri achiziționate în 2023 și 2024 de fratele edilului, de la firme care au relații contractuale directe cu administrația locală.

Una dintre firmele care au vândut terenul este Cria General Construct SRL. Coincidența face ca exact în ziua tranzacției, 19 august 2024, primarul Băluță să fi inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea unui PUD (Plan Urbanistic de Detaliu) pentru ridicarea unui bloc de 6 etaje, cu beneficiar Cria General Construct.

Consilierii locali USR au criticat dur proiectul, invocând lipsa transparenței și aglomerarea urbanistică. Cu toate acestea, proiectul a fost votat cu majoritate de consilieri PSD și PNL.

Povestea Cria General Construct SRL este și mai interesantă: firma ajunge, la doar patru luni de la aprobarea PUD-ului, în posesia lui Dumitru Petrea, fratele unui șef de serviciu din Primăria Sectorului 4. Societatea acumulase deja contracte directe cu subordonate ale primăriei de aproape 2 milioane de lei.

Sediul firmei? La doar câteva case distanță de vila V3, locuința primarului.

Pe 21 decembrie 2023, Florica și Marin Băluță, părinții primarului, au achiziționat 8 apartamente, un penthouse, 4 boxe și 2 locuri de parcare în fostul hotel RIN Grand, actualul RIN Grand Residence, deținut de familia primarului Sectorului 3, Robert Negoiță.

Valoarea totală a tranzacțiilor: aproximativ 480.000 euro. Prețurile sunt sub media pieței. Unele garsoniere de 29 mp au fost vândute cu 1.000 euro/mp, în timp ce alte oferte din aceeași clădire, la doar 8 luni distanță, erau de 2.100 euro/mp.

Familia Băluță are, prin membrii săi, o avere imobiliară impresionantă:

  • Vila V1 (donată fratelui): 350.000 euro
  • Vila V2 (donată fiicei): 200.000 euro
  • Vila V3 și terenurile: 400.000 euro
  • 8 apartamente RIN + boxe și parcări: 480.000 euro
  • Cabinet stomatologic: 75.000 euro

Total estimativ: 1,505 milioane euro, fără a include investițiile recente la V3 sau venituri obținute din chirii.

Daniel Băluță nu a oferit până acum un punct de vedere. Nici familia Negoiță, nici firma Cria nu au răspuns solicitărilor. Totuși, documentele, declarațiile de avere, extrasurile din cadastru și surse din Primărie indică un model clar: transferuri, donații și tranzacții imobiliare orchestrate în jurul edilului de Sector 4, cu posibile conflicte de interese.

Transparența este un element esențial într-o democrație funcțională. Investigația dezvăluie o rețea complexă de achiziții și interese imobiliare în care este implicată familia unuia dintre cei mai influenți oameni politici locali. Având în vedere aspirațiile lui Daniel Băluță la funcția de primar general, este esențial ca publicul să cunoască în detaliu aceste aspecte.

Articol integral pe SNOOP

Fotografie colaj principal: Mălina Norocea / Inquam Photos

Nicușor Dan, mesaj tranșant de Ziua Națională: „România e o țară coruptă, dar putem să progresăm”

Într-un discurs susținut la recepția oficială de Ziua Națională de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat o analiză onestă și fără echivoc a realității românești: „România este o țară coruptă, cu un sistem de educație slab și o sănătate departe de potențialul său”.

Mesajul încărcat de luciditate, dar și de speranță, a fost transmis în direct de G4Media și a generat reacții imediate în spațiul public.

„Celebrăm azi Unirea de la 1918, un moment istoric care ne amintește că nu venim de nicăieri. A existat o societate capabilă să-și canalizeze energiile către un ideal comun”, a spus președintele. „Memoria acelor oameni ne obligă să fim la începutul unui drum spre o Românie modernă, echitabilă, europeană”.

Președintele a adoptat un ton echilibrat, recunoscând dificultățile actuale: „Trăim mai prost ca anul trecut, dar mult mai bine ca acum 20 de ani și ca mulți din țarile vecine”. Această remarcă subliniază că progresul este lent, dar vizibil, iar optimismul nu trebuie să fie naiv, ci fundamentat pe realitate.

„România este o țară coruptă. Românii au dreptate când spun că nu văd o voință autentică a statului de a lupta cu corupția. Când oameni care au furat apar la televizor să dea lecții, încrederea scade”, a declarat Nicușor Dan. El a precizat totuși că, „în ultimele luni, nu s-au îngregistrat acte de corupție la vârful statului”.

Președintele a tras un semnal de alarmă cu privire la sistemul de educație: „Avem insule de excelență, dar ansamblul este slab și dezechilibrat”. Lipsa reformelor, politizarea sistemului și infrastructura precară sunt factori care încurajează migrarea elevilor și profesorilor către sisteme educaționale din alte țări.

„Sistemul sanitar e departe de unde ar fi trebuit să fie, raportat la banii investiți”, a continuat președintele. Totuși, a subliniat că primele corpuri de spitale finanțate prin PNRR prind contur, ceea ce marchează un progres în infrastructura medicală publică.

Nicușor Dan a elogiat dinamica mediului de afaceri românesc: „Economia privată a reușit să dubleze PIB-ul în ultimul deceniu”. Cu toate acestea, a atras atenția asupra deficitului bugetar periculos, care trebuie urgent abordat cu măsuri coerente.

„Avem o administrație care, de cele mai multe ori, nu ține pasul cu nevoile societății. Cu toate acestea, am reușit să construim 500 km de autostrăzi și drumuri expres în ultimii 5 ani”, a subliniat șeful statului.

Președintele a readus în atenție anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Au fost semne serioase că alegerile au fost influențate ilegal, într-un context de dezinformare sistematică, dusă de Rusia”. El a cerut clarificări printr-un raport oficial.

„5 milioane de români trăiesc în afara României. Ei pot reprezenta un avantaj strategic dacă statul român reușește să aibă o relație corectă și constantă cu diaspora”, a spus președintele, promițând politici mai active în acest sens.

Nicușor Dan a criticat cultura politică a sloganurilor superficiale: „Cel mai simplu este să alegi două sau trei lozinci și să defilezi cu ele zilnic. Dar progresul nu vine din isterie, ci din dialog. Vă chem să coborâm tonul vocii și să ne ascultăm unii pe alții”.

„Numai națiunile care rămân solidare și unite pot progresa”

Mesajul final a fost unul de mobilizare: „Vă invit să continuați să credeți în România. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”

Sursă: G4Media

Lista pensionarilor speciali din MAI care conduc Polițiile Locale și încasează salarii și pensii de la buget

Pensionari speciali din MAI au pus stăpânire pe Polițiile Locale din marile orașe, încasând salarii și pensii de zeci de mii de lei lunar. Află cine sunt și cât câștigă.

O anchetă extinsă scoate la lumină realitatea sistemului dublu de remunerare practicat în România: sute de pensionari speciali, majoritatea foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), conduc în prezent Polițiile Locale din orașele mari ale țării, cumulând pensii generoase cu salarii consistente de la stat.

În timp ce dezbaterile privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice revin ciclic în atenția opiniei publice, realitatea arată că aceste structuri ar rămâne fără conducere dacă interdicția ar fi aplicată.

Giurgiu, Pitești, Buftea: trei orașe, trei pensionari în fruntea polițiilor locale

La Buftea, Mihai Ion, pensionar MAI, conduce Poliția Locală cu un salariu de 97.119 lei și o pensie de 77.000 lei. La Pitești, Gabriel Cosmin Gherghe, fost șef IPJ Vâlcea, încasează peste 134.000 lei anual. Iar la Giurgiu, chestorul în rezervă Mihai Cristinel Brătan câștigă împreună cu soția, tot pensionar MAI, peste 360.000 lei anual.

Slatina: fost ofițer anticorupție devenit director al Poliției Locale

Ionică Cristinel Rădoi, fost adjunct IPJ Olt, a devenit șeful Poliției Locale Slatina după o carieră în MAI și o candidatură eșuată la Camera Deputaților din partea PNL. În prezent, el este perceput ca apropiat al primarului Mario De Mezzo.

Iași: epicentrul cumulului pensiei cu salariul

În fruntea Poliției Locale Iași se află Liviu Zanfirescu, fost șef IPJ Iași, cu venituri anuale care depășesc 270.000 lei. Adjunctul său, Georgel Grumeza, este judecat în două dosare de corupție. Cristian Sandu, șeful Serviciului Intervenții, este nepotul unui fost consilier prezidențial și are venituri anuale cumulate de peste 250.000 lei. Tot aici lucrează și alți pensionari MAI precum Aurel Harabulă, Mihai Apetrei și Cristinel Gavriluță.

Galați: rețea de rude și apropiați politici

Directorul general Marius Antonel Dobrea este finul primarului Ionuț Pucheanu. Adjunctul său, Petrică Hahui, s-a pensionat la 51 de ani. Ambii sunt pensionari MAI. Structura este completată de alți foști ofițeri: Florin Claudiu Bălbărău, Vasile Ioniță și Costel Rubică.

Timișoara și Arad: Jandarmerie și SRI în rezervă

Attila Hajdu, fost ofițer Jandarmerie, conduce Poliția Locală Timișoara cu venituri din pensie și salariu de peste 200.000 lei. La Arad, Adrian Toma, fost șef SRI, are venituri anuale totale ce depășesc 300.000 lei, la care se adaugă indemnizații, chirii și despăgubiri de la asigurări.

Baia Mare, Satu Mare: pensionarea urmată de avansare

Daniel Marius Velea, pensionat din IPJ Maramureș în 2024, a devenit rapid șef al Poliției Locale Baia Mare. La Satu Mare, Vasile Chișlucă, fost șef în Poliția de Frontieră, cumulează pensie și salariu ce depășesc 280.000 lei anual.

Cluj-Napoca: poliția lui Emil Boc sub comanda unui fost milițian

Marcel Nicu Bonțidean, directorul general al Poliției Locale Cluj, s-a pensionat în 2016 și a fost imediat numit de Emil Boc. Împreună cu adjunctul Constantin Deaconu, formează un tandem cu venituri cumulate de peste 400.000 lei anual.

Turda, Brașov, Sebeș, Orăștie: aceeași rețetă

La Turda, Valer Moldovan, fost comandant de Poliție, conduce o echipă formată din alți pensionari speciali. La Brașov, Mădălin Șuraru, fost Jandarm, a fost numit director în 2025. La Sebeș, Nicolae Cănija, fost la Operațiuni Speciale, iar la Orăștie, Marius Moș, fost comisar MAI, sunt exemple de pensionari reangajați.

Rețeaua de pensionari speciali care conduc Polițiile Locale din România este extinsă, iar în multe cazuri, aceste numiri par motivate politic sau bazate pe relații personale. În lipsa unei legi care să interzică explicit cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, această practică va continua. Totodată, tendința de a oferi mai multe atribuții acestor instituții ridică semne de întrebare privind eficiența, transparența și legalitatea gestionării resurselor publice.

Articol integral pe Libertatea

Mitică Dragomir, achitat de Curtea de Apel București: Un rechizitoriu demolat de judecătoare

Un nou episod controversat a avut loc în justiția românească, după ce Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a fost achitat definitiv în dosarul șpăgii de 3,1 milioane de euro de la RCS & RDS.

Într-o motivare în detaliu, Curtea de Apel București, prin judecătoarea Cătălina Cruceru, a demontat punct cu punct acuzațiile formulate de DNA, criticând dur lipsa de probe și construcția speculativă a rechizitoriului.

Cazul a fost deschis în 2017, iar Tribunalul București a emis o primă sentință de condamnare în 2019, stabilind 4 ani de înzisoare pentru Mitică Dragomir. În 2023, Curtea de Apel a decis rejudecarea dosarului, constatând erori procedurale legate de statutul juridic al fiului său, Bogdan-Dumitru Dragomir, avocat suspendat.

Judecătoarea Cruceru a declarat nulă structura probatorie a DNA, precizând că „recheizitoriul este construit pe presupuneri, asocieri temporale și narațiuni, fără un suport probator care să satisfacă exigențele unui proces penal.”

Argumente cheie din motivare:

1. Lipsa probelor directe pentru mita de 3,1 milioane euro

Curtea a constatat că nu există nicio probă care să dovedească faptul că Mitică Dragomir ar fi cerut sau primit bani necuveniți din partea companiei RCS & RDS. Contractele încheiate între firma Bodu SRL (deținută de fiul său) și RCS & RDS au fost considerate reale și economice, nu simulate.

2. Lipsa influenței asupra membrilor LPF

Magistratul a arătat că Dragomir nu avea atribuții decizionale directe asupra contractelor de cesiune a drepturilor TV, acestea fiind aprobate de Adunarea Generală a cluburilor, unde președintele LPF nu avea drept de vot, ci doar rol executiv.

3. Contractul, interpretat ca investiție, nu ca mită

Instanța a rețs ping că relația contractuală între Bodu SRL și RCS & RDS era una legitimă, generând profituri și beneficii reale pentru ambii parteneri. Investiția de 3,1 milioane euro a fost recuperată de companie prin mecanisme comerciale legale, precum darea în plată și vânzarea activelor.

4. Judecătorul critică dur construcția rechizitoriului

Curtea a afirmat că DNA nu a reușit să coreleze nicio acuzație cu probe concrete, acționând pe bază de “presupuneri”. Niciunul dintre martorii audiați nu a confirmat o înțeleger e prealabilă de tip corupție între Dragomir și reprezentanții companiei.

Decizia nu este definitivă, dar ridică semne de întrebare despre soliditatea unor cazuri de corupție de mare vizibilitate. Este a patra achitare majoră în acest an, după cele ale lui Marian Vanghelie, Puiu Popoviciu și Ana Maria Pătru.

Această achitare, într-un caz cu mize economice majore și implicații politice, pune din nou sub reflectoare modul în care DNA formulează acuzații în dosare de corupție și ridică nevoia unei revizuiri profunde a practicilor de investigare.

Achitarea lui Dumitru Dragomir reconfigurează dosarul ȞRCS & RDS”, ridicând noi discuții despre echilibrul între lupta anticorupție și respectarea riguroasă a probatoriului. Cazul devine astfel emblematic pentru o justiție care, deși acuză vehement, poate fi lipsită de substanță juridică solidă, atunci când probele lipsesc.

Hotărârea Curții de Apel București poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Rămâne de văzut dacă DNA va insista în acest dosar sau va accepta verdictul unei instanțe care a ales să vadă dincolo de speculații.

Sursă: Libertatea

ANAF declanșează controale ample asupra veniturilor de pe OnlyFans: Baza nedeclarată ajunge la 64 de milioane de lei

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o amplă operațiune de verificare fiscală a persoanelor fizice care au realizat venituri prin intermediul platformei OnlyFans.

Potrivit declarațiilor făcute de șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, instituția are deja sub observație un prim lot de 103 persoane, iar alte 390 de cazuri sunt deja pregătite pentru analiză, urmând ca acest proces să continue pe termen nedeterminat.

„Am primit informații de la plățile externe, referitoare la veniturile generate de cetățeni români prin intermediul platformelor precum OnlyFans. Prin procesul de digitalizare, ANAF are acum acces la baza de date a plăților din Uniunea Europeană, și nu numai. Astfel, putem vizualiza orice sumă transferată către un cetățean român, din orice colț al lumii”, a declarat Nica.

Acest acces oferă ANAF o imagine clară asupra fluxurilor financiare care ajung către conturile beneficiarilor din România. Astfel, autoritățile fiscale au putut identifica cazuri concrete de venituri nedeclarate, unele dintre ele ajungând la sume impresionante.

„Unul dintre cazurile investigate a fost al unui bărbat care a reușit să acumuleze nu mai puțin de 3,6 milioane de lei din activitatea desfășurată pe aceste platforme. A fost o surpriză pentru echipa noastră, care nu se aștepta ca cea mai mare sumă să fie generată de un bărbat”, a mai declarat Adrian Nica.

Autoritățile au transmis că verifică toate sursele de venit raportate sau neraportate, iar persoanele identificate vor fi notificate pentru a-și achita obligațiile fiscale aferente.

Conform datelor ANAF, din analiza primului lot de 103 persoane a reieșit o bază nedeclarată de 64 milioane de lei. Din acești bani, circa 10 milioane reprezintă impozitele neplătite.

„Toți cetățenii trebuie să știe că au obligația să-și declare veniturile, indiferent de sursa acestora. Fie că ești scriitor, actor, muzician sau creezi conținut pentru adulți pe o platformă online, legislația fiscală trebuie respectată”, a subliniat șeful ANAF.

În contextul creșterii exponențiale a industriei de conținut digital monetizat, ANAF intenționează să propună modificări legislative care să trateze specificul acestor activități.

„La acest moment, creatorii de conținut digital sunt tratați ca orice alt profesionist independent. Dar lucrăm la propuneri de actualizare a legislației, astfel încât să reflecte mai bine realitățile fiscale și economice ale acestui segment emergent”, a declarat Nica.

Conform actualului regim fiscal, veniturile obținute din activități independente sunt impozitate cu 6%, la care se adaugă eventualele contribuții sociale, în funcție de pragurile de venit.

ANAF a subliniat că aceste controale nu reprezintă o acțiune singulară, ci un proces de durată. După primul lot de 103 persoane, au fost deja identificate alte 390 de cazuri, urmând ca investigațiile să continue pe măsură ce vor fi procesate mai multe date.

„Nu este o campanie de imagine. Este un demers necesar, legal și echitabil. Trebuie să ne asigurăm că toate sursele de venit sunt corect fiscalizate. În acest fel, protejăm bugetul public și contribuim la corectitudinea fiscală”, a mai adăugat șeful ANAF.

Campania ANAF a fost primită cu reacții mixte din partea publicului. Unii susțin necesitatea acestor controale pentru a reduce evaziunea fiscală și a asigura un cadru concurențial echitabil. Alții, în schimb, consideră că autoritățile trebuie să pună accentul și pe educația fiscală, mai ales în cazul celor tineri care activează în acest domeniu.

„Majoritatea creatorilor de conținut sunt tineri, cu educație financiară limitată. O campanie ANAF de informare, în paralel cu controalele, ar fi mai eficientă pe termen lung”, a spus Radu Cristea, specialist fiscal.

Operațiunea ANAF privind veniturile nedeclarate de pe OnlyFans marchează un nou pas spre modernizarea sistemului fiscal și adaptarea sa la economia digitală. Cu accesul la baze internaționale de date și un sistem digitalizat de analiză a tranzacțiilor, instituția este pregătită să combată evaziunea în noile forme pe care le ia aceasta.

Rămâne de văzut cum vor fi implementate schimbările legislative anunțate și care va fi impactul acestor măsuri asupra unui sector economic aflat în expansiune, dar aflat până acum într-o zonă gri din punct de vedere fiscal.

Sursă: G4Media

DIICOT descoperă o rețea de contrabandă cu produse petroliere: 2 milioane de lei cash găsiți într-o mașină din Vama Constanța

DIICOT a descins într-o amplă operațiune care vizează destructurarea unei rețele infracționale organizate, implicate în contrabandă cu produse petroliere, evaziune fiscală și constituire de grup infracțional.

Perchezițiile au avut loc în 8 județe și au vizat 36 de locații, inclusiv Vama Constanța, punct strategic pentru comerțul de produse petroliere importate.

Descoperire încărcătoare: Una dintre cele mai importante capturi ale acțiunii a fost descoperirea a aproximativ 2 milioane de lei cash într-un autoturism aparținând uneia dintre persoanele vizate. Potrivit comunicatului emis de DIICOT, această sumă va fi supusă unui sechestru asigurător, alături de alte bunuri ridicate.

Investigațiile au scos la iveală o schemă complexă de import fraudulos de motorină, folosindu-se de documente falsificate sau inexacte prezentate autorităților vamale. Rețeaua era constituită încă din anul 2022 în jurul a două companii de export înregistrate în Uniunea Europeană, care aveau legături strânse cu o infrastructură portuară aparținând unui terminal petrolier cu capital majoritar de stat.

Procurorii susțin că au fost identificate cel puțin 11 firme românești care au importat motorină în perioada 2022-2025, folosind coduri de acciză de tip „fără depozitare” – un mecanism care reduce semnificativ trasabilitatea produselor petroliere.

Modul de operare al acestor firme a dus la distorsionarea pieței produselor petroliere, prin:

  • Crearea de profituri nejustificat de mari față de operatorii licențiați cu infrastructură de rafinare propriu-zisă;
  • Omisiunea înregistrării veniturilor în contabilitate;
  • Folosirea de operațiuni fictive și cheltuieli nejustificate economic;
  • Sustragerea de la plata TVA și accize prin mecanisme complexe de spălare de bani.

Conform unor estimări neoficiale, prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la peste 100 de milioane de lei, doar pentru perioada vizată de anchetă.

Operațiunea s-a desfășurat simultan în județele: București, Ilfov, Constanța, Prahova, Buzău, Bihor, Cluj și Galați. Procurorii au ridicat:

  • Documente financiar-contabile;
  • Dispozitive de stocare a datelor (supuse expertizării informatice);
  • O armă letală și muniție deținute ilegal;
  • Mijloace electronice de comunicații;
  • Sechestru pe bani și active mobile.

Activitatea a fost realizată împreună cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și cu sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Această acțiune vine în contextul unor repetate acuzații de corupție în Vama Constanța, vehiculate de mass-media și avertizori de integritate. Printre acuzațiile aduse conducerii se numără:

  • Favorizarea unor firme-fantomă, multe cu acționariat străin (inclusiv italian);
  • Acces preferențial la informații secretizate;
  • Diminuarea controalelor vamale în mod intenționat;
  • Sume imense de bani vehiculate prin rețele paralele de contrabandă.

Surse din Ministerul Finanțelor au confirmat existența unei scrisori anonime a unor vameși, care acuzau în termeni duri existența unui grup infracțional organizat în interiorul Vămii Constanța.

Piața produselor petroliere este una strategică pentru stabilitatea energetică a României. Prezența unor rețele infracționale la nivel vamal și economic pune sub semnul întrebării:

  • Siguranța importurilor de combustibili;
  • Credibilitatea controalelor vamale;
  • Imaginea ți transparența instituțiilor statului;
  • Integritatea sistemului fiscal românesc.

Operațiunea desfășurată de DIICOT la Vama Constanța și în alte 36 de locații din România este una dintre cele mai importante acțiuni anticorupție și anti-evaziune ale anului 2025. Descoperirea a 2 milioane de lei cash într-o singură mașină nu este doar un detaliu spectaculos, ci un simbol al unor fluxuri financiare oculte, care afectează profund economia și statul român.

Ancheta este în desfășurare, iar opinia publică așteaptă cu interes identificarea tuturor persoanelor implicate și tragerea lor la răspundere.

INTERVIU EXCLUSIV | Iulian Pufu, fondatorul Unde Mergem: „România merită descoperită cu ochii deschiși, nu pe repede-înainte”

Puțini oameni reușesc să transforme pasiunea pentru explorare într-o platformă utilă, vie și mereu în mișcare. Și încă și mai puțini reușesc să facă asta cu onestitate, rigoare și entuziasmul omului care chiar vrea să ajute — nu doar să posteze.

Iulian Pufu, fondatorul Unde Mergem, a făcut exact acest lucru. Într-o perioadă în care recenziile sunt cumpărate, experiențele sunt filtrate, iar recomandările sunt adesea interesate, el a ales transparența, autenticitatea și documentarea pe bune.

Cu peste 25 ani în marketing, publicitate, vânzări și antreprenoriat, Iulian și-a folosit expertiza pentru a construi una dintre cele mai credibile și sincere platforme de recomandări nu doar din România, ci chiar din întreaga lume,: Unde Mergem — ghidul onest pentru locurile care merită vizitate, testate și povestite.

Astăzi, vorbim cu el despre comunitate, drumuri, experiențe, pasiune, business și filozofia din spatele proiectului care crește constant și organic.

1. Cum a început povestea Unde Mergem? A fost intenție, noroc sau nevoie de piață?

Povestea Unde Mergem nu a început nici cu un business plan, nici cu o strategie de marketing. A început, mai degrabă, cu o frustrare — una pe care sunt convins că o au mulți dintre noi atunci când călătorim prin România. Timp de ani întregi, am mers prin țară, am descoperit locuri incredibile, restaurante mici cu suflet, pensiuni în care proprietarii puneau inimă în tot ce făceau, peisaje ascunse la care ajungeai doar din întâmplare. Dar aproape niciodată nu găseam acele locuri în platformele „clasice”.

Ori nu erau vizibile, ori aveau recenzii care nu reflectau realitatea, ori erau acoperite de comentarii exagerat de pozitive sau, dimpotrivă, nedrepte. Mi-am dat seama că lipsește ceva esențial: un filtru uman, o voce sinceră, cineva care chiar merge în locurile respective și povestește exact ce găsește acolo. Așa a încolțit ideea.

Iar când a apărut oportunitatea participării la ediția Start-Up Plus 2018-2019, m-am pus pe treabă: curs de antreprenoriat (care mi-a prins foarte bine, deși aveam o experiență de peste 20 ani în business), studiu de piață, business-plan, concurs de proiecte, obținut finanțarea cu ajutorul căreia am cumpărat licența platformei online, primele atracții, locuri și destinații documentate și în sfârșit… primele recomandări #undemergem!

Și atunci s-a întâmplat ceva ce nu anticipasem: reacția oamenilor. Au început să curgă mesaje, comentarii, întrebări. „Iulian, mai recomandă-ne un loc!”, „Data viitoare când mergem la Brașov, unde mâncăm?”, „Ai testat pensiunea X, merită?”. Atunci am realizat două lucruri: unu — că oamenii au nevoie de recomandări sincere, nu de promovări mascate; doi — că România e plină de locuri minunate, dar insuficient povestite.

Așa s-a transformat Unde Mergem dintr-o idee într-o misiune personală. Și, mai apoi, într-o platformă. Nu pentru că mi-am propus să fac un business, ci pentru că am simțit că există un gol în piață. Oameni care voiau să descopere România, dar nu știau în cine și în ce să aibă încredere.

Tot ce a urmat — creșterea comunității, infotripurile, vizitele de documentare și redocumentare, drumurile prin țară, articolele, recomandările, parteneriatele — a venit firesc. Din muncă, din consecvență și, poate cel mai important, dintr-o curiozitate care nu s-a stins niciodată.

Pentru mine și Alina, partenera mea de viață și de proiect, Unde Mergem rămâne ceea ce a fost de la început: un proiect construit din pasiune și bazat pe autenticitate. Un loc în care recomandăm doar ce am testat personal și doar ce am recomanda și prietenilor noștri. Restul… a venit de la sine.

2. Parte din farmecul tău este felul în care „descoperi România”. Ce te motivează să continui să străbați țara?

Să descopăr România nu a fost niciodată un plan, ci o nevoie interioară. O chemare. Mulți spun că România e frumoasă, dar eu cred că expresia corectă este alta: România este extraordinară, doar că nu este spusă suficient, nu este scoasă la lumină , nu este povestită relevant, pe coordonatele unde-când-cum-cât,. Avem locuri care, dacă ar fi fost în alte țări, ar fi fost promovate agresiv, transformate în branduri locale, ar fi atras turiști din toată lumea. La noi, de multe ori stau uneori ascunse la capătul unui drum județean sau într-o zonă despre care nu vorbește nimeni. Iar alteori, dacă sunt un pic mai mult cunoscute, se complac într-o autosuficiență involutivă…De-a lungul timpului am învățat că frumusețea acestei țări nu se află doar în peisaje. Da, avem munți spectaculoși, sate autentice, orașe vibrante și restaurante care pot concura oricând cu cele din vest. Dar ceea ce mă motivează cu adevărat nu sunt locurile, ci oamenii din spatele lor.

Mă întâlnesc cu restauratori care și-au riscat economiile pentru a readuce la viață lucruri minunate, cu antreprenori locali care pun suflet în tot ce fac, cu bucătari care reinventează rețete și tradiții culinare, cu proprietari de pensiuni sau chiar de resorturi care te primesc ca în familie, cu tineri întorși din străinătate care au refuzat să renunțe la România și au transformat locuri uitate în unele de neratat.

Acești oameni sunt inspirația mea. Ei sunt motorul pentru Unde Mergem. Când vezi pasiunea lor, când le afli povestea și simți energia cu care construiesc în loc să se plângă, nu poți să rămâi indiferent. Te încarcă, te motivează, te fac să vrei să arăți lumii ce au realizat.

De multe ori îmi spune lumea: „Iulian, cum de găsești astfel de locuri?”. Răspunsul este simplu — pentru că merg, ascult, observ. Pentru că sunt atent la ce se întâmplă în spatele ușilor, în spatele meniurilor, în spatele brandingului. Pentru că nu mă tem să ies de pe traseele clasice. România adevărată nu e doar pe DN1 sau în centrul marilor orașe. Este în satele mici, în dealurile ascunse, în vârfuri de munți, pe maluri de bălți din inima Deltei, în bistrourile modeste cu suflet mare, în locurile în care nu ajunge nimeni din întâmplare.

Ce mă mai motivează? Faptul că această țară încă are enorm de oferit și că, deși o știm, o descoperim prea puțin. Mă motivează mesajele oamenilor care mi-au spus că au ajuns într-un loc recomandat de mine și au avut o experiență memorabilă. Mă motivează respectul față de antreprenorii locali care merită vizibilitate. Mă motivează dorința de a arăta că România poate concura, poate surprinde și poate inspira. Și mă minunez în fiecare zi de potențialul uriaș pe care îl avem.

Când descoperi astfel de povești, nu ai cum să te oprești. Pentru că România, cu toate ale sale, încă așteaptă să fie descoperită cu adevărat. Iar eu vreau, atât cât pot, să contribui la asta.

  1. De câte ori mergeți într-un loc înainte de a-l recomanda? Cum arată procesul vostru de documentare?

În lumea digitală de astăzi, toată lumea „recomandă” ceva. Un loc, un restaurant, o pensiune, o experiență personală. Dar noi am ales, de la început, să facem lucrurile altfel. Să recomandăm responsabil. Pentru că în momentul în care oamenii îți scriu: „Am mers acolo pentru că l-am găsit în Unde Mergem” — nu mai e vorba doar de o recomandare, ci de o promisiune, că sunt șanse mari să îți placă, să pleci mulțumit din acel loc. Dar atenție: nu un verdict. Noi nu spunem niciodată „du-te acolo, că merită, e un loc extraordinar, nemaipomenit”. Nu, decizia de a merge (sau nu) într-un loc #undemergem trebuie să o poți lua singur, rapid, după ce-i citești în doar câteva minute recomandarea noastră. Iar concluzia că e un loc extraordinar, nemaipomenit etc. o iei singur dacă e, după ce ajungi în acel loc.

De aceea, procesul nostru de documentare nu este nici rapid, nici superficial. Când ajungem să recomandăm un loc, în spatele acelei recomandări stă o întreagă procedură de lucru: o calificare pentru documentare, apoi cel puțin o vizită de documentare în care încercăm să trăim cât mai fidel experiența clienților/vizitatorilor, , observații și discuții, atât cu ceilalți clienți (în sauna unui Spa sau în recepția unui hotel, dacă vreodată vă abordează cineva și vă întreabă dacă ați mai fost pe aici, ce v-a plăcut / ce nu v-a plăcut, răspundeți-i sincer – sunt șanse mari să fie cineva din echipa UMR) cât și, cu cei din staff.

În medie, mergem cam de două ori în același loc până să ajungă Recomandare. Iar apoi, dacă există și o implicare și interes din partea celor de acolo, revenim în vizite de redocumentare, în care revalidăm aspecte prezentate anterior, le documentăm pe cele apărute între timp și dacă totul este în continuare ok, prezentăm acel loc în continuare ca Recomandare. În schimb, când se întâmplă (de cele mai multe ori independent de voința noastră) să treacă mai mult de 12 luni de la ultima documentare sau actualizare a unei Recomandări, o „retrogradăm” la Sugestie – adică, este în continuare un loc #undemergem dar pentru că nu mai putem garanta actualitatea informațiilor prezentate, nu îl mai recomandăm ci doar îl sugerăm; asta pentru cei care se întrebau de pe unele poze de copertă este scris RECOMANDARE iar pe altele SUGESTIE

De ce insistăm atât și avem o procedură atât de laborioasă? Pentru că experiența punctuală a unui client obișnuit nu este întotdeauna relevantă, , iar o primă impresie poate să nu fie reprezentativă.  De aceea, munca de documentare înseamnă un proces, care trebuie făcut cu toată responsabilitatea.

Observăm tot și încercăm cât se poate de mult. Gustul, aroma și textura preparatelor, curățenia, atmosfera, comunicarea personalului, raportul preț–calitate, detaliile de design și identitate, autenticitatea.

Dacă locul „n-are suflet”, se vede imediat. Și nu recomandăm niciodată ceva fără suflet.

Sunt și situații în care vedem potențial, dar ceva nu funcționează. În astfel de cazuri, când vorbim cu proprietarii le spunem ce nu merge, ce poate fi îmbunătățit, ce nu e încă pregătit pentru promovare. Unii apreciază sinceritatea, alții nu. E normal. Dar noi trebuie să fim onești. Pentru că misiunea noastră  nu e să lăudăm pe cineva, ci să ajutăm cititorul să facă alegeri bune.

În final, o recomandare nu este o simplă postare sau listare. Este o concluzie, un soi de verdict, nu unul absolut ci unul de principiu, că locul acela poate fi avut în vedere pentru că sunt șanse foarte mari să pleci mulțumit de acolo. E un pact de încredere cu oamenii care #StiuUndeMergem. Un pact pe care până acum, după câteva milioane de accesări și vizualizări ale sugestiilor și recomandărilor noastre, nu ne-a reproșat nimeni că l-am fi încălcat.

Iar asta este cea mai bună dovadă a faptului că nu am tratat niciodată documentarea superficial. Oamenii își cheltuiesc banii, timpul și energia în locurile pe care le recomandăm. Treaba noastră este să ne asigurăm că sunt șanse foarte mari să merite.

4. Ai devenit o voce de referință în recomandările de travel & gastronomie. Cum vezi Unde Mergem peste 5 ani?

Când mă întrebi cum văd Unde Mergem peste cinci ani, primul lucru care îmi vine în minte nu este „mai mare”, ci „mai curat”. Pentru mine, cel mai important este ca proiectul să rămână autentic, exact așa cum a început: fără compromisuri, fără presiuni comerciale, fără recomandări „forțate”. Dacă în cinci ani platforma încă va fi un ghid  în care oamenii au încredere, atunci înseamnă că am reușit.

Vreau ca Unde Mergem să devină cu adevărat un ghid de încredere în toată România (nu prin România, cum este acum), cu o comunitate reală în spate — oameni care vor să descopere România, nu doar să bifeze locuri. Trăim într-o perioadă în care informația curge nonstop, dar nu și informația corectă. De aceea, suntem foarte atenți ca fiecare recomandare publicată în Unde Mergem să fie realizată conform procedurilor noastre: vizitată, testată, prezentată așa cum este. Calitatea și orientarea către satisfacția clienților trebuie să rămână singurele criterii, în niciun caz plata vreunei sume sau existența unui contract de reclamă. Sper să putem rezista fără contracte de reclamă pentru că dacă nu o rezistăm, voi prefera să închid proiectul decât să devenim încă un „ghid” cu reclame.

Visez la crearea unei hărți interactive complete a României. Dar nu o hartă „statică”, ci una vie, actualizată, tematică. Vreau trasee pentru familii cu copii, rute pentru gurmanzi în căutare de „gusturi curate”, recomandări pentru iubitorii de natură, sugestii pentru cei care caută liniște sau refugii romantice, idei pentru cei care vor experiențe de aventură. România are o diversitate incredibilă — doar că nu e pusă în valoare așa cum merită.

În plus, îmi doresc ca Unde Mergem să devină și un spațiu în care se promovează și se dezvoltă durabil antreprenoriatul local autentic. Am întâlnit sute de oameni care fac lucruri minunate: producători mici, bucătari talentați, proprietari de pensiuni care și-au transformat casele în refugii superbe, tineri care s-au întors în sate și au creat experiențe unice. Sunt povești care merită spuse și locuri care merită expuse lumii. Nu doar ca puncte de interes turistice, ci ca exemple de pasiune și încăpățânare pozitivă.

În cinci ani, mi-ar plăcea ca Unde Mergem să fie un ghid național de încredere, o resursă la care oamenii apelează din prima, fără să mai caute în altă parte. Vreau ca românii să descopere țara asta cu mai multă bucurie și mai puține dezamăgiri. Vreau ca platforma să contribuie, cât de puțin, la dezvoltarea turismului local făcut cu cap — turism care pune pe primul loc calitatea, respectul pentru natură și pentru client.

Și, poate cel mai important, vreau ca Unde Mergem să rămână un loc în care să simți că fiecare recomandare are suflet. Pentru că, repet, aici nu e vorba doar despre locuri, ci despre oamenii care le fac posibile, le fac să devină răspunsuri de încredere la întrebarea „unde mergem?”. Iar dacă voi reuși să mențin această esență, știu sigur că proiectul va crește frumos.

5. Ce mesaj ai pentru românii care vor să descopere România altfel, nu doar prin locurile populare de pe internet?

Mesajul meu pentru românii care vor să descopere România altfel este simplu, dar poate cel mai important: luați-o mai încet. România nu se lasă descoperită în fugă, cu telefonul în mână și cu gândul la următorul „loc viral”. Ca să vezi cu adevărat țara asta, trebuie să-ți acorzi timp. Să-ți permiți să te oprești. Să privești, să simți, să respiri, să asculți. În Ghid, noi îți dăm doar direcția, punctul de intrare pe „traseu” și câteva indicii ca să fii sigur că nu te rătăcești. Dar mai departe, trăiește tu clipa, bucuria călătoriei, savurează mâncarea, apreciază gesturile mici. Împărtășește apoi sincer experiența ta, poate chiar într-o recenzie în aplicația Unde Mergem, pe pagina atracției sau locului recomandat. Spune cât de apropiată de realitate (mai) este recomandarea noastră. Și în final, tu vei fi cel care a câștigat: o experiență pozitivă, satisfacție și bucuria că ai întâlnit niște oameni pentru care banii tăi nu au fost un scop ci o consecință a muncii lor!

România autentică nu trăiește în pozele filtrate de pe Instagram. Trăiește în lucrurile mici, în detalii, în momente. O găsești într-un muzeu sătesc, un mic bistro dintr-un orășel despre care poate n-ai auzit niciodată. O găsești într-o pensiune agroturistică unde cineva încă mai face zacuscă la foc de lemne sau îți oferă la micul dejun o carafă cu lapte proaspăt muls în poiata din spate. O găsești în drumuri secundare care nu apar pe niciun top de pe internet, dar care îți rămân în suflet. Bineînțeles, o poți găsi și în locurile consacrate, în resorturi, centre muzeale sau destinații celebre deja în toată lumea. Dar de multe ori, aici lucrurile sunt prezentate mai cosmetizat și nu toată lumea reușește să descopere ce se ascunde sub stratul gros de fard.

Trăim într-o perioadă în care algoritmii ne arată cam aceleași locuri la toți. Castelul cutare, piscina cutare, traseul cutare. Nu e nimic greșit în asta — dar România e mult, mult mai mult decât topuri,liste și șabloane. De multe ori cele mai frumoase și interesante locuri nu sunt cele promovate agresiv, ci cele pe care le descoperi atunci când te abați de la drum. Când vorbești cu oamenii Când ieși din zona „super-cunoscutului”.

Ce le-aș spune românilor? Deschideți bine ochii și nu fugiți după perfecțiune. Perfecțiunea strică esența unei călătorii. Ceea ce contează este autenticitatea și orientarea către satisfacția noastră. Contează mirosul de lemn într-o cabană de munte, pâinea caldă primită la masă, povestea unui proprietar care a renovat o casă veche cu suflet și răbdare. Contează felul în care un loc te face să te simți, senzația aia că nu-ți vine să mai pleci de acolo, nu cât de „instagramabil” este.

România este formată din oameni. Din povești. Din locuri care au suflet, chiar dacă poate nu au perfecțiunea occidentală la care toată lumea se raportează. Și poate tocmai în asta stă farmecul ei: o frumusețe sinceră, necosmetizată. Pentru că România e frumoasă așa cum este ea, naturală, cu minunățiile și imperfecțiunile ei.

Le-aș spune celor care vor să descopere țara altfel să încerce și altceva decât părerile exprimate prin recenzii. Să nu-i mai lase pe influenceri să le dicteze pe unde să meargă, cu așteptări uriașe care de cele mai multe ori le sunt înșelate. Și, de ce nu, să dea o șansă conținutului pe care îl creăm cu responsabilitate și cu multă muncă în primul ghid românesc de călătorie și timp liber.

Iar când ajung într-o destinație, să nu se mulțumească doar cu sugestiile și recomandările noastre. Ci să întrebe, să rătăcească un pic (dar fără să se piardă), să guste, să afle despre tradiții, să intre în vorbă cu proprietarii micilor afaceri locale. Uneori o recomandare bună o primești nu de pe internet, ci de la cineva care îți zâmbește autentic într-un sat de pe Clisura Dunării sau într-un han secuiesc din Covasna. De unde știm asta? Pentru că de multe ori, așa le-am aflat și noi!

Și, la final, le-aș spune ceva esențial: România este atât de frumoasă cum o vedeți prin ochii voștri sau cum o simțiți prin buricele degetelor. Nu cum v-o prezintă alții, oricât de bine intenționați ar fi! Descoperiți-o singuri, cu ajutorul ghidului vostru de încredere prin/în ea!

Cluj: Fond de investițiți de 30 milioane euro, administrat de Fortech, pentru firme inovatoare din cele 6 județe ale regiunii Nord-Vest

Un pas important pentru ecosistemul antreprenorial din nord-vestul României: un nou fond de investiții de 30 de milioane de euro va finanța startup-uri și IMM-uri inovatoare din regiune.

Fondul, susținut din fonduri europene și administrat privat de compania clujeană Fortech Ventures B.V., are ca obiectiv accelerarea dezvoltării economice și tehnologice în județele Cluj, Bihor, Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud și Sălaj.

Contractul de administrare a fost semnat oficial joi, 27 noiembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, instituția care gestionează Programul Regional Nord-Vest 2021–2027. Documentul a fost parafat de Marcel Boloș, directorul ADR Nord-Vest, și Valentin Filip, managing partner al Fortech Ventures B.V.

„Prin acest fond, ne dorim să susținem companiile cu potențial de creștere accelerată, care dezvoltă produse și servicii inovatoare, cu impact real asupra economiei regionale. Este o oportunitate majoră pentru antreprenorii din nord-vestul României”, a declarat Marcel Boloș.

Fortech Ventures B.V. este ramura de investiții a companiei de tehnologie Fortech, cu sediul central în Cluj-Napoca. De-a lungul ultimilor ani, Fortech Ventures a investit în mai multe companii tech aflate la stadiu incipient, consolidându-și expertiza în sprijinirea startup-urilor inovatoare.

„Suntem onorați să fim partenerul ADR Nord-Vest în acest proiect strategic. Avem o responsabilitate uriașă, dar și entuziasmul de a identifica și susține antreprenori ambițioși care pot transforma ideile lor în afaceri scalabile”, a declarat Valentin Filip, managing partner Fortech Ventures.

Fondul de 30 de milioane de euro va funcționa ca instrument de capital de risc (venture capital), ceea ce înseamnă că firmele selectate vor primi finanțare în schimbul unor pachete de acțiuni.

Criteriile de selecție includ:

  • inovație tehnologică sau de model de afaceri;
  • potențial de scalare național sau internațional;
  • impact economic regional;
  • echipe de fondatori bine pregătite și implicate.

Investițiile vor varia de la 100.000 euro până la 2 milioane euro per companie, în funcție de stadiul de dezvoltare și planurile de expansiune.

Regiunea Nord-Vest se conturează tot mai clar ca un centru emergent de inovare și dezvoltare tehnologică. Cluj-Napoca, cunoscut deja ca un hub IT la nivel național, atrage anual sute de start-up-uri și companii tech. Orașe precum Oradea, Baia Mare sau Satu Mare dezvoltă infrastructuri proprii de business și inovare.

„Este esențial să susținem cu finanțare directă afacerile care gândesc curajos și construiesc soluții pentru viitor. Acest fond poate deveni un catalizator pentru o economie regională modernă și competitivă”, a adăugat Marcel Boloș.

Potrivit estimărilor Fortech Ventures, fondul ar putea finanța peste 50 de companii în următorii 5 ani, contribuind la:

  • crearea de noi locuri de muncă în domenii de viitor (AI, medtech, fintech, clean tech);
  • atragerea de investiții suplimentare prin cofinanțatori;
  • dezvoltarea de produse inovatoare în România cu potențial global;
  • consolidarea rețelelor de business regional.

Fondul urmează să devină operațional în primul trimestru al anului 2026, iar procesul de aplicare va fi public, transparent și digitalizat. Start-up-urile interesate vor putea aplica printr-o platformă online dedicată, unde vor fi evaluate pe baza unor criterii obiective.

„Vom sprijini antreprenorii nu doar financiar, ci și prin mentorat, acces la rețele de investitori și resurse de creștere. Este o abordare pe termen lung, bazată pe parteneriat”, a mai spus Valentin Filip.

Sursă: Actualdecluj.ro

CNIT a organizat atelierul „România Destinație Pet-Friendly” în data de 27 noiembrie 2025

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) a organizat astăzi atelierul „România Destinație Pet-Friendly”, un eveniment dedicat promovării unui turism responsabil, modern și prietenos cu animalele de companie.

Atelierul a reunit operatori din turism, reprezentanți ai industriei și specialiști preocupați de dezvoltarea unor practici corecte, sigure și predictibile în relația dintre turiști, animale și personalul din domeniu.

CNIT adresează mulțumiri doamnei Hilde Tudora, prezentă din partea Protecția Animalelor – Consiliul Județean Ilfov, pentru informațiile clare oferite și perspectiva profesionistă asupra legislației și responsabilităților din domeniu.

Participanții au apreciat și prezența lui Alfie, care a adus un plus de energie pozitivă evenimentului și a ilustrat perfect tema atelierului.

Unul dintre cele mai apreciate momente ale întâlnirii a fost mesajul transmis de Valentin Gabriel Avram, Director General CNIT:

“Felul în care privim relația dintre turism și animalele de companie spune enorm despre noi ca societate. Nu e doar despre a accepta câini în hoteluri, ci despre cât de ospitalieri și flexibili suntem ca țară. La CNIT, oferim sprijin operatorilor din turism pentru a crea politici clare, dar mergem și mai departe: educăm și turiștii. Atât pe cei care călătoresc cu animale, ca să-și înțeleagă responsabilitățile, cât și pe cei care interacționează cu animalele sălbatice în natură. În definitiv, această campanie nu vorbește doar despre reguli, ci despre ce fel de destinație alegem să devenim.”

Evenimentul a oferit participanților informații utile, exemple reale din practică și oportunitatea de a discuta direct cu specialiști implicați în protecția animalelor și în industria turismului.

CNIT mulțumește tuturor participanților pentru prezență, întrebări și interesul arătat. Societatea continuă acest demers și pregătește noi inițiative pentru dezvoltarea unui turism responsabil și adaptat cerințelor actuale.

Despre CNIT – Centrul Național de Învățământ Turistic

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) este întreprinderea publică aflată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, specializată în formarea profesională în domeniul turismului. Cu o experiență de peste 50 de ani, CNIT oferă programe de calificare, perfecționare și specializare destinate viitorilor profesioniști din turism: ghizi de turism, recepționeri, ospătari, lucrători în agenții de turism și alte ocupații specifice industriei ospitalității.

Despre Direcția Protecția Animalelor – Consiliul Județean Ilfov

Direcția Protecția Animalelor este structura specializată a Consiliului Județean Ilfov dedicată protejării, monitorizării și îmbunătățirii bunăstării animalelor. Direcția coordonează activități de prevenire a abuzurilor, educare publică, gestionare responsabilă a animalelor și colaborări interinstituționale pentru aplicarea legislației specifice.

Direcția Protecția Animalelor Ilfov este una dintre cele mai active instituții publice din România în domeniul protecției animalelor, fiind implicată constant în campanii de educare, intervenții și proiecte menite să îmbunătățească relația dintre oameni, comunități și animale.

TBA – The Business Alliance a organizat dezbaterea „Soluții de Finanțare pentru Companii” la Universitatea Româno-Americană

TBA – The Business Alliance a organizat pe 26 noiembrie 2025, ora 18:30, un eveniment strategic dedicat temei „Soluții de Finanțare pentru Companii”, găzduit în Aula Universității Româno-Americane. Evenimentul face parte din seria lunară de întâlniri TBA, menite să conecteze antreprenorii români cu liderii din domeniul financiar, tehnologic și investițional.

Într-un context economic în care accesul la capital, costul finanțărilor și digitalizarea serviciilor financiare reprezintă teme prioritare pentru IMM-uri și companiile în dezvoltare, evenimentul TBA a reunit peste o sută de participanți – antreprenori, investitori, consultanți, directori financiari și profesioniști din industrii variate.

Discuțiile au avut un caracter aplicat, construit în jurul provocărilor reale pe care le întâmpină companiile aflate în diferite stadii de creștere: de la nevoia de lichiditate, la scalare, consolidare, diversificare de capital și adaptare la noile realități economice.

Pentru a acoperi un spectru complet de perspective, TBA a invitat trei experți cu o reputație solidă în domeniul finanțărilor și investițiilor:

  1. Iulia Enea – General Manager Instant Factoring

Reprezentant al unuia dintre cele mai dinamice IFN-uri de factoring digital din România, Iulia Enea a prezentat evoluția factoringului online, avantajele finanțării rapide pentru IMM-uri și modul în care digitalizarea poate transforma accesul la lichiditate.

„Într-o economie volatilă, viteza este un avantaj critic. Factoringul digital reduce presiunea pe cash flow într-un mod sigur, transparent și adaptat nevoilor companiilor mici și mijlocii. IMM-urile nu mai trebuie să aștepte luni pentru încasări – pot transforma facturile în capital de lucru în câteva ore.” – a declarat Iulia Enea.

  1. Andrei Perianu – Co-fondator Bankata, expert în investiții și fintech

Cu experiență internațională ca trader la Londra și specialist în wealth management, Andrei Perianu a prezentat evoluția pieței fintech și soluțiile inteligente de finanțare disponibile prin platformele digitale moderne.

„România traversează o perioadă în care antreprenorii au acces la mai multe instrumente financiare ca niciodată. Platformele fintech, agregatoarele de produse financiare și digitalizarea bankingului creează oportunități reale de creștere și optimizare. Viitorul finanțărilor este digital, transparent și orientat spre utilizator.” – a subliniat Andrei Perianu.

  1. Dan Paul –Președinte asociației Brokerilor din România

Un nume cu greutate în piața de capital, Dan Paul a vorbit despre listările recente, interesul investitorilor pentru companiile românești și avantajele accesării capitalului prin bursă.

„Bursa de Valori București devine tot mai mult o opțiune viabilă pentru companiile românești care vor să se finanțeze inteligent. Dacă în urmă cu câțiva ani listările erau excepții, acum asistăm la o maturizare a pieței. Capitalul disponibil există – companiile trebuie doar să își pregătească structura și strategia.” – a afirmat Dan Paul.

Pe parcursul evenimentului, participanții au discutat despre:

  • accesarea creditelor bancare în condiții optimizate,
  • alternative de finanțare non-bancară (factoring, IFN-uri, fintech-uri),
  • investiții și diversificare de capital,
  • digitalizarea proceselor financiare,
  • finanțarea prin piața de capital,
  • strategii de scalare sustenabilă pentru IMM-uri.

TBA – The Business Alliance și-a consolidat astfel rolul de facilitator al dialogului dintre mediul privat și structurile financiare relevante, punând accent pe transparență, educație și colaborare.

În cadrul evenimentului, organizatorii au prezentat calendarul întâlnirilor pentru anul 2026, toate urmând să se desfășoare în ultima zi de miercuri a lunii. Fiecare întâlnire va avea o temă specifică și va include unul sau doi invitați din business, finanțe, tehnologie sau educație antreprenorială. Organizatorii TBA au subliniat că misiunea alianței este aceea de a construi o comunitate puternică, care să contribuie activ la dezvoltarea mediului de afaceri românesc:

„TBA devine partener în toate evenimentele relevante și își asumă un rol activ în sprijinul antreprenorilor, atât prin networking, cât și prin educație, consultanță și facilitarea accesului la resurse și finanțare. Credem în colaborare, în transparență și în puterea comunităților unite.” – a declarat Florin Pețu, președintele TBA,

Un eveniment găzduit cu sprijinul Universității Româno-Americane

Universitatea Româno-Americană a devenit un partener strategic al TBA, oferind spațiu pentru evenimente, acces la comunitatea academică și un mediu profesional adecvat pentru dialog antreprenorial.