ESZ Prahova, compania de apă aflată în subordinea Apelor Române, implicată recent în criza care a lăsat fără apă zeci de mii de persoane din județul Prahova și Buzău, este condusă de persoane cu CV-uri controversate și salarii de lux.

Conducerea companiei este asigurată de un fost subofițer militar cu studii la o universitate obscură și o fostă pirotehnistă, ambii răsplătiți cu venituri impresionante din bani publici.

Potrivit datelor publicate în declarațiile de avere și platforma AMEPIP, Bogdan Chițescu, directorul general al Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, are o indemnizație lunară brută de 34.149 de lei, adică peste 6.800 de euro. Adjuncta sa, directoarea economică Gabriela Hodorog, încasează 26.000 de lei brut pe lună (aproape 5.200 de euro).

În paralel, fiecare dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administrație (CA) primește lunar o indemnizație brută de 14.832 de lei – o sumă care depășește salariul net al unui parlamentar român. Astfel, doar Consiliul de Administrație costă compania peste 100.000 de lei brut lunar.

Supradimensionarea CA-ului, de la 5 la 7 membri, a fost decisă în perioada guvernării PNL-UDMR, fără justificare obiectivă, în pofida unui context bugetar dificil și a lipsei de investiții în infrastructura de apă.

Bogdan Chițescu a absolvit liceul în 1998, iar în 2005 a obținut o diplomă de licență în „inginerie economică” la Universitatea Bioterra, o instituție de învățământ superior privată controversată, aflată în atenția presei pentru lipsa de standarde academice.

Înainte de a ajunge în funcții publice importante, între 2002 și 2003, Chițescu a activat ca subofițer în cadrul unei unități militare a Ministerului Apărării. Practic, a fost „tablagiu” – termen colocvial pentru gradații cu funcții minore.

Cariera sa a luat brusc avânt după 2006, când a fost numit inspector antifraudă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În anii următori, a deținut o suită de funcții bine remunerate în cadrul unor companii și agenții de stat: Electrica Muntenia, Autoritatea Navală Română, Transelectrica, Autoritatea Rutieră Română, Administrația Porturilor Dunării și Teletrans.

În 2012, timp de șase luni, a fost și consilier al ministrului Dezvoltării Regionale, funcție ocupată la acea vreme de Eduard Hellvig, actual europarlamentar PNL și fost director al SRI. Din acel moment, prezența lui Chițescu în diverse consilii de administrație ale companiilor de stat a devenit o constantă.

Potrivit declarației de avere pe anul fiscal 2024, Chițescu a fost plătit simultan de patru instituții de stat: Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Ministerul Economiei și Cuprumin Deva. Venitul total obținut în acel an s-a ridicat la aproape 350.000 de lei, fără a include alte posibile beneficii sau sporuri.

În CV-ul oficial, Chițescu menționează o serie de masterate și diplome, între care se remarcă un master în Securitate Comunitară și Terorism – tot la Universitatea Bioterra. El a fost și administrator special la Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA – Baia Mare, aflată în procedură de insolvență.

De asemenea, menționează o colaborare în calitate de consilier personal al președintelui Institutului Geologic al României și o activitate de „manager proiect” într-o asociație a vlahilor din Serbia – experiențe greu de verificat, dar care sporesc artificial profilul profesional.

Adjuncta lui Chițescu este Gabriela Hodorog, directoarea economică a ESZ Prahova. Aceasta a absolvit Liceul Industrial în 1986 și a obținut diploma de licență în contabilitate abia în anul 2000, la vârsta de 32 de ani, la ASE București.

Între 1986 și 1994 a fost pirotehnist la Uzina Mecanică Plopeni, profil care nu are nicio legătură cu activitatea economică sau financiară. Din 2013, a fost angajată în cadrul ESZ Prahova, avansând până la funcția actuală.

În afara salariului generos, soțul Gabrielei Hodorog este angajat la Poliția Locală Ploiești, unde a încasat un salariu lunar net de 8.000 de lei, plus normă de hrană de aproximativ 1.000 de lei.

ESZ Prahova este o companie aflată în subordinea Administrației Naționale Apele Române, instituție care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului. Cu toate acestea, ESZ Prahova refuză să publice contractele de achiziții, criteriile de performanță ale conducerii și structura completă a cheltuielilor salariale.

În ultimii ani, compania a fost implicată în scandaluri legate de politizarea numirilor, acordarea discreționară a primelor, precum și de lipsa investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă.

Recent, G4Media a dezvăluit că în cadrul companiei s-a înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor, cu trei membri din CA, care nu a fost capabil să prevină colapsul în aprovizionarea cu apă din Prahova și Buzău.

ESZ Prahova pare să funcționeze mai degrabă ca vehicul pentru sinecuri politice decât ca operator serios responsabil cu un serviciu public esențial: alimentarea cu apă. În locul unor profesioniști cu experiență în inginerie hidrologică sau gestiunea infrastructurii, compania este condusă de un fost subofițer cu diplomă la o universitate privată și o fostă pirotehnistă.

Salariile uriașe și lipsa transparenței completează un peisaj care ar trebui să atragă atenția Curții de Conturi, Ministerului Mediului, dar și opiniei publice. Într-un context în care România este supusă presiunilor bugetare și încearcă să atragă fonduri europene pentru infrastructură, clientelismul politic și managementul defectuos pot bloca progresul și afecta direct viețile cetățenilor.

Sursă: Defapt

Anca Alexandrescu, candidata Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la Primăria Municipiului București, se prezintă ca un politician „anti-sistem”.

Totuși, trecutul său profesional spune altă poveste – una marcată de colaborări cu numeroși politicieni și oameni de afaceri condamnați penal, care au dominat scena politică românească în ultimele trei decenii.

În ciuda discursului vehement împotriva corupției, Alexandrescu a lucrat îndeaproape cu figuri precum Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Sorin Oprescu sau Maricel Păcuraru – toți implicați în dosare penale răsunătoare. În unele cazuri, aceștia erau deja condamnați sau anchetați în momentul colaborării.

Cariera Ancăi Alexandrescu a început în presă, însă ascensiunea ei în zona de influență a politicii a venit odată cu colaborarea strânsă cu fostul premier PSD, Adrian Năstase. Potrivit CV-ului depus la Romaero, Alexandrescu a fost consilierul acestuia între 2005 și 2009, chiar în perioada în care Năstase era investigat de DNA.

Ulterior, Năstase avea să fie condamnat de două ori la închisoare cu executare – în 2012 și 2014 – pentru fapte de corupție, într-unul dintre dosare fiind acuzat de strângerea ilegală de fonduri pentru campania prezidențială din 2004.

În perioada 2009–2012, Anca Alexandrescu a fost consilier personal al lui Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, în probleme de comunicare și mass-media. În 2015, Oprescu avea să fie arestat preventiv de DNA și condamnat ulterior la peste 9 ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Oprescu a fugit din România după condamnare și a fost prins în Grecia, unde însă autoritățile elene au refuzat extrădarea sa.

După ce Victor Ponta a demisionat din funcția de premier, Alexandrescu a devenit consiliera lui Liviu Dragnea. În perioada colaborării (2017–2019), Dragnea era deja condamnat definitiv în dosarul Referendumul, iar al doilea dosar penal – cel privind angajările fictive la DGASPC Teleorman – era în plină desfășurare.

Anca Alexandrescu a rămas alături de Dragnea până în mai 2019, când acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

În ultimii ani, Anca Alexandrescu a fost imaginea postului Realitatea Plus, controlat de familia lui Maricel Păcuraru. Acesta a fost condamnat definitiv în 2014 la patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani, într-un dosar privind Poșta Română. După ispășirea pedepsei, în 2025, Curtea de Apel București i-a anulat condamnarea, invocând modificări legislative.

Într-un alt dosar, încă în curs, Păcuraru este judecat pentru fraudarea Loteriei Române cu peste 5 milioane de euro.

Alexandrescu și-a exprimat public susținerea față de Păcuraru, numindu-l „tată adoptiv” și „omul care m-a susținut în lupta cu statul paralel”.

Emisiunea moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea Plus – „Culisele statului paralel” – a fost sancționată în repetate rânduri de Consiliul Național al Audiovizualului pentru derapaje și dezinformări grave. Printre temele recurente promovate s-au numărat conspirații, discursuri anti-vaccin, narative pro-ruse și atacuri la adresa justiției independente.

În timpul unui miting AUR din 2025, Alexandrescu a agresat o jurnalistă, adresându-i replici jignitoare și lovind microfonul acesteia. Gestul a fost condamnat public de organizații media, dar ignorat de conducerea AUR.

Contrar imaginii de „outsider politic”, Alexandrescu a avut o carieră profund legată de Partidul Social Democrat (PSD). A început să colaboreze cu acest partid încă din 1996, în campaniile electorale, și a ocupat de-a lungul timpului funcții cheie în instituții publice aflate sub influența PSD – de la Romarm și Romaero, până la Fondul Român de Contragarantare.

În decembrie 2025, Anca Alexandrescu a fost anunțată oficial drept candidata AUR pentru Primăria Capitalei, după ce o perioadă a cochetat cu ideea de a candida și la Președinția României. Cu un discurs populist și anti-european, Alexandrescu promite o „reformă radicală” în administrația publică.

Totuși, contradicțiile dintre imaginea sa publică și realitatea trecutului profesional ridică semne de întrebare asupra autenticității sale ca alternativă la clasa politică pe care declară că o combate.

Anca Alexandrescu este un personaj politic cu o istorie lungă de colaborări controversate. În timp ce astăzi promovează discursuri anti-sistem și susține transparența, cariera sa profesională o leagă strâns de politicieni și afaceriști condamnați, dar și de partide pe care le denunță public.

Alegătorii Capitalei trebuie să analizeze atent nu doar discursul actual, ci și trecutul candidaților, pentru a înțelege dacă aceștia pot fi cu adevărat o soluție sau doar o nouă față a aceluiași sistem corupt.

Sursă: G4Media

Fotografii InquamPhotos

Într-o decizie care a stârnit reacții puternice din partea acționarilor minoritari și a experților în guvernanță corporativă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a aprobat o remunerație lunară brută de 46.560 de lei pentru membrii Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), respingând propunerea Fondului Proprietatea de a reduce această sumă la 19.885 lei.

Fondul Proprietatea (FP), acționar cu 20% din CNAB, a formulat în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA) din 27 noiembrie și 2 decembrie 2025 o serie de propuneri menite să întărească guvernanța corporativă și să pregătească compania pentru listarea la Bursa de Valori București (BVB).

Una dintre aceste propuneri a vizat reducerea remunerației brute lunare a membrilor CA la 19.885 lei, aliniată cu standardele pieței și dimensiunea reală a companiei. Fondul a argumentat că suma de 46.560 lei este „profund disproporționată în comparație cu alte consilii de administrație ale aeroporturilor din România”, unde remunerațiile sunt mai apropiate de media pieței.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de acționar majoritar (cu 80% din acțiuni), a respins toate punctele suplimentare propuse de Fondul Proprietatea.

Într-un comunicat oficial, Fondul Proprietatea a exprimat „profundă dezamăgire” față de deciziile AGA, afirmând că Ministerul Transporturilor nu a dat dovadă de deschidere față de bunele practici de guvernanță corporativă.

„Refuzul Ministerului Transporturilor de a susține propunerile noastre demonstrează lipsa unui angajament real față de transparență, performanță și modernizare în administrarea companiilor de stat. Acest lucru riscă să saboteze eforturile de listare la bursă a CNAB și să afecteze încrederea investitorilor”, a declarat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Alte probleme de guvernanță: modificări periculoase în actul constitutiv

FP a criticat și modificările recente ale actului constitutiv al CNAB, aprobate de Ministerul Transporturilor. Printre acestea se numără:

• Reducerea termenului de convocare pentru ședințele CA la doar 48 de ore

• Permisiunea acordată majorității membrilor CA de a decide puncte suplimentare fără aprobarea unanimă

Potrivit Fondului, aceste modificări „subminează funcția de supraveghere și transparență a consiliului de administrație” și reprezintă un precedent periculos pentru alte companii de stat aflate sub controlul Ministerului Transporturilor, precum Aeroportul Timișoara.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) administrează cele mai importante două aeroporturi din Capitală: Henri Coandă – Otopeni și Băneasa – Aurel Vlaicu.

Este responsabilă pentru aproximativ 75% din traficul aerian total al României, reprezentând un nod strategic de transport și securitate națională. Din acest motiv, transparența și eficiența în managementul CNAB sunt esențiale nu doar pentru economia locală, ci și pentru imaginea României în fața investitorilor internaționali.

În contextul în care compania se confruntă cu probleme legate de modernizarea infrastructurii, aglomerația de pe Aeroportul Otopeni și întârzieri sistematice, stabilirea unor salarii de peste 9.000 de euro brut/lună pentru membrii CA ridică semne de întrebare în rândul opiniei publice.

Experți în guvernanță spun că remunerațiile nu sunt corelate cu performanțele reale ale companiei, care întârzie modernizarea pistei 2 de la Otopeni și se află în urmă cu implementarea tehnologiilor moderne de securitate și check-in.

Unul dintre obiectivele strategice declarate ale Ministerului Transporturilor este listarea Companiei Naționale Aeroporturi București la Bursa de Valori București. Însă Fondul Proprietatea avertizează că deciziile recente ar putea întârzia listarea și chiar compromite întregul proces.

În special, refuzul reluării procesului de selecție a unui auditor financiar cu experiență în tranzacții de piață este un pas înapoi, în opinia FP. Fără audituri credibile și transparente, CNAB nu va putea convinge investitorii instituționali să cumpere acțiuni la IPO (oferta publică inițială).

Reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri critică atitudinea Ministerului:

„Este încă o dovadă că în România, companiile de stat sunt tratate ca niște pușculițe de partid. Când refuzi propuneri de bun simț venite de la un acționar profesionist, e clar că vrei să menții status quo-ul. Nu ne putem permite acest lucru într-un moment în care ne batem cu Polonia și Ungaria pentru atragerea investitorilor în infrastructură”, a declarat un analist economic pentru publicația noastră.

Potrivit informațiilor oficiale, Consiliul de Administrație CNAB este format din 7 membri. Cu o remunerație de 46.560 lei brut/lună, fiecare administrator încasează anual peste 550.000 de lei brut, echivalentul a aproximativ 110.000 euro pe an.

Această remunerație plasează administratorii CNAB printre cel mai bine plătiți din sectorul public, deși compania se confruntă cu provocări serioase de infrastructură și imagine publică.

Chiar și după respingerea propunerilor sale, Fondul Proprietatea a transmis că va continua să lupte pentru reformă, transparență și listarea CNAB la bursă.

„Facem apel la Ministerul Transporturilor să își reconsidere poziția și să se alinieze cu bunele practici internaționale. România are nevoie de o infrastructură aeroportuară modernă și de un climat investițional credibil”, se arată în comunicatul FP.

Cazul CNAB este reprezentativ pentru modul opac în care sunt administrate multe companii de stat din România, în ciuda promisiunilor de reformă, transparență și profesionalizare. Refuzul de a adopta o remunerație decentă pentru administratorii CNAB, respingerea auditului transparent și modificările grăbite ale actului constitutiv indică o lipsă de voință reală de modernizare din partea autorităților.

Într-un moment în care România are nevoie disperată de investiții în infrastructura de transport și de încredere din partea investitorilor, guvernanța defectuoasă și salariile exagerate riscă să saboteze unul dintre cele mai valoroase active ale statului român.

Sursă: G4Media

O investigație extinsă arată cum Florin Mihai Jereb, cunoscut sub pseudonimul Make, apropiat al liderului AUR George Simion, a coordonat un sistem informal de colectare a banilor proveniți din vânzarea materialelor promoționale către membrii partidului.

Fără acte fiscale, cu prețuri umflate, și decontate din subvenția de stat, aceste materiale au devenit o afacere profitabilă pentru un cerc restrâns din conducerea AUR.

Florin Mihai Jereb, 45 de ani, cunoscut drept Make, este omniprezent la evenimentele AUR, mereu alături de George Simion. Cu o voce gravă și un discurs populist, Make se prezintă drept simionist și patriot. Dar rolul său principal este în umbră: el transportă, fără documente fiscale, bani cash proveniți din vânzarea materialelor promoționale AUR în toată țara.

Materialele promoționale erau achiziționate din China, apoi plimbate prin ONG-uri și firme controlate de membri AUR, unde li se mărea prețul. Ulterior, erau decontate din subvenția de stat prin AEP. Aceste produse ajungeau apoi în teritoriu, unde erau revândute membrilor AUR.

Exemple de prețuri:

• Ȟapcă AUR: 23-25 lei
• Geacă: 200-250 lei
• Vestă: 100 lei
• Banner: 50 lei
• Eșarfă: 25 lei

Foști membri AUR afirmă că erau obligați să cumpere aceste materiale, deși fuseseră deja plătite din subvenția partidului. Banii erau colectați direct de Make, în baza unor procese verbale scrise de mână. Doar filiala Giurgiu a AUR a plătit circa 1 milion de euro în patru ani pe materiale promoționale.

Newsweek a obținut documente care arată că Make a ridicat, într-o singură lună din 2024, 24.660 lei doar din filiala Bistrița Năsăud. Banii erau preluați pe semnătură în procese verbale redactate pe antetul AUR. Membrii din teritoriu erau transformați în vânzători de partid, iar profitul mergea la centru.

Un alt episod controversat este legat de caravana medicală AUR. Într-un oraș din centrul țării, membrii partidului au strâns 20.000 lei pentru susținerea evenimentului. Make a venit și a ridicat banii, dar nu există documente oficiale care să arate ce s-a făcut cu acești bani.

DNA Cluj instrumentează un dosar din 2024 privind:

• Umflarea artificială a prețului produselor;
• Decontarea lor la AEP;
• Reintroducerea în circuit și vânzarea lor către membri.

Printre cei audiați se numără Dragoș Hârjoabă (AUR Bistrița), Doru Piroi (AUR Giurgiu), Sorin Zaharcu (Tulcea) și Eusebiu Cilibiu (Botoșani). Aceștia vorbesc despre o schemă organizată de extracție de fonduri din bugetul public prin subvenția AUR, apoi transferul de fonduri în numerar către centrul partidului.

Investigațiile și declarațiile foștilor membri indică o schemă de finanțare paralelă, bazată pe cash, fără documente, cu implicații penale. Membrii simpli devin surse de venit pentru conducerea partidului. DNA are în lucru un dosar care ar putea deveni unul dintre cele mai mari cazuri de corupție din finanțarea partidelor românești.

Articol integral pe Newsweek

Operatorul regional de apă din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ), deținut integral de Administrația Națională „Apele Române”, se află în centrul unui scandal privind risipa bugetară și ocuparea pe criterii politice a posturilor cheie din conducere.

Societatea este acuzată de modul deficitar în care a gestionat criza de apă ce a afectat peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița, precum și de cheltuieli discreționare în ciuda situației economice precare.

De-a lungul ultimului deceniu, Consiliul de Administrație al ESZ a fost dominat de numiri politice din partea partidelor aflate la guvernare: PNL, PSD și UDMR. Un exemplu notabil este mărirea numărului membrilor CA de la 5 la 7 în aprilie 2020, în perioada în care Ministerul Mediului era condus de liberalul Costel Alexe. Printre membrii instalați atunci s-au aflat Lucian Jugrin și Marius Dănuț Minea, ambii afiliați PNL Iași, orașul de origine al ministrului.

CA-ul ESZ a devenit, astfel, o platformă de recompensare a activiștilor politici sau a apropiaților de partid, printre care s-au numărat: Laszlo Barabas (UDMR), Alexandru Gyorgy (PNL), Alin Mihaela Dănilă (PSD), Ervin Molnar (PNL), dar și personaje precum astrologul Raluca Sarca Șandru sau fosta prezentatoare Olga Mețiu, devenită ulterior trainer de dicție și public speaking.

Documente oficiale analizate de G4Media arată că directorul general Bogdan Chițescu beneficiază de un salariu brut lunar de 34.149 lei, stabilit în 2023 pentru anul 2024. De asemenea, directorul economic al companiei are un salariu brut de 26.000 lei lunar.

În 2022, Chițescu a încasat 19.250 lei indemnizație fixă și până la 100.000 lei componentă variabilă, fără detalii clare despre modul în care au fost îndepliniți indicatorii de performanță. În condițiile unui monopol local, astfel de indicatori sunt ușor de bifat.

Toți membrii CA au beneficiat de asemenea de componente variabile ale veniturilor. De remarcat că aceste decizii de majorare a remunerațiilor s-au luat în timp ce Guvernul anunța măsuri de austeritate bugetară.

Nu doar conducerea a fost răsplătită generos. În iunie 2024, la cererea Sindicatului de la Paltinu, toți salariații ESZ au primit câte 500 lei net cu ocazia Zilei Operatorului. În aprilie 2025, conducerea a aprobat tichete cadou pentru angajați și copiii acestora cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Valorile acestor tichete nu au fost dezvăluite.

Mai mult, compania a achiziționat un sediu nou în comuna Blejoi, de la Kato Group, pentru suma de 10 milioane de lei, din care 5 milioane au provenit dintr-un împrumut bancar.

În aprilie 2025, ESZ a înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor din trei membri ai CA, printre care Ervin Molnar și Alin Mihaela Dănilă. Totuși, acest comitet nu a avut nicio reacție eficientă în contextul operațiunii de curățare a barajului Paltinu, care a condus la o criză de apă ce a afectat sute de mii de oameni.

Ministerul Mediului, prin ministrul Diana Buzoianu, a acuzat oficial ESZ și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița că nu au informat corect și la timp autoritățile locale și populația despre riscurile lucrărilor de curățare. Consecințele? Oprirea activității centralei OMV Petrom de la Brazi și afectarea infrastructurii din spitale și școli.

Printre angajații societății s-a aflat până recent Monica Hunyadi, fostă proprietară de salon de frumusețe, apropiată de lideri ai PSD precum Sorin Grindeanu, pe care i-a însoțit în zboruri private la Monaco. Hunyadi a fost anterior numită în Consiliul de Administrație al CFR Electrificare tot de către Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor.

Cazul ESZ Prahova reflectă modul în care societățile de stat sunt utilizate ca instrumente de recompensare politizate, cu o lipsă cronică de responsabilitate financiară și de guvernanță. Criza de apă recentă nu este doar o consecință a unei lucrări de infrastructură defectuoase, ci rezultatul unei guvernări iresponsabile care a favorizat interesele de partid în detrimentul interesului public.

Societăți precum ESZ ar trebui să funcționeze după principii de transparență, eficiență și meritocrație, nu ca poligoane de sinecuri pentru activiști politici. Este necesară o anchetă independentă, dar și o reformă structurală a modului în care sunt guvernate aceste entități publice – în interesul cetățenilor, nu al partidelor.

Sursă: G4Media

La o zi după publicarea investigației realizate de Snoop și Public Record privind averea imobiliară de ordinul milioanelor de euro a familiei candidatului PSD Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 a răspuns public. Deși susține că nu a fost contactat pentru un punct de vedere, jurnaliștii au prezentat dovezi clare privind multiplele tentative de contact.

Jurnaliștii au făcut publice apelurile telefonice și mesajele trimise către Daniel Băluță, inclusiv prin SMS, WhatsApp și e-mail, cu o zi înainte de publicarea materialului. Mesajele au fost trimise pe numărul de telefon confirmat de alți colegi din presă ca aparținând edilului. Mai mult, imaginea de profil de WhatsApp confirma identitatea.

Ce arată investigația:

• Pe 21 decembrie 2023, părinții lui Daniel Băluță, pensionari la stat, au cumpărat 8 apartamente în fostul hotel RIN Grand Residence, pentru 480.000 euro.
• Pe 19 august 2024, fratele lui Băluță a cumpărat un teren și o casă de la asociatul unei firme de construcții, în aceeași zi în care primarul propunea aprobarea PUD pentru un bloc ridicat de acea firmă, în Sectorul 4.

Într-o conferință de presă organizată pe 3 decembrie, Daniel Băluță a caracterizat ancheta drept „o fumigenă” și a susținut că averea familiei a fost verificată în trecut de ANI, fără nereguli.

Ultima declarație de avere disponibilă public a mamei primarului datează din 2012. Atunci, Florica și Marin Băluță aveau venituri cumulate de aproximativ 8.000 lei/lună și conturi de circa 130.000 euro. Cu toate acestea, în 2023 au achiziționat apartamente în valoare de aproape 500.000 euro.

Daniel Băluță nu a menționat nimic despre vila în care locuiește, construită pe un teren cumpărat de fratele său de la asociatul unei firme abonate la contracte cu primăria Sector 4. Firma a primit ulterior aprobare pentru un PUD controversat, în aceeași zi cu tranzacția imobiliară.

În trecut, Băluță a inițiat peste 30 de procese împotriva jurnaliștilor de la Libertatea, inclusiv celor care astăzi lucrează pentru Snoop. Aceste acțiuni au fost menționate în raportul Departamentului de Stat al SUA ca exemple de intimidare a presei din partea unui oficial român.

Investigații anterioare despre Daniel Băluță:

• Presiuni asupra Poliției Locale pentru a proteja interese comerciale (2018)
• Asocieri controversate cu clanuri interlope (2020)
• Utilizarea resurselor publice în scopuri personale, inclusiv într-un imobil din Grecia (2020)

Băluță candidează pentru Primăria Generală a Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025. Declarațiile sale sugerează că ancheta jurnalistică are scop politic, cu toate că documentarea a fost realizată în lunile anterioare campaniei.

Reacția lui Daniel Băluță ridică mai multe semne de întrebare decât clarificări. În ciuda promisiunilor de transparență, edilul a evitat răspunsuri concrete legate de achizițiile imobiliare recente ale familiei sale și a preferat să atace jurnaliștii. Investigația completă rămâne disponibilă pe site-urile Snoop și Public Record.

Articol integral pe SNOOP 

ANAF pregătește lansarea unei platforme online prin care românii vor putea cumpăra bunuri confiscate în urma controalelor fiscale, cu reduceri de până la 50%. Noul sistem, finanțat prin PNRR, promite transparență totală și va funcționa similar unui marketplace public, fiind supranumit „OLX-ul ANAF”.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, pe 3 decembrie 2025, lansarea unei platforme online pentru valorificarea bunurilor confiscate de instituție. Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica, într-un interviu acordat postului Antena3, citat de News.ro. Platforma, comparabilă cu OLX sau alte site-uri de anunțuri, va permite tuturor cetățenilor să achiziționeze produse intrate în posesia statului prin confiscare.

Noul site promite reduceri consistente, unele produse fiind scoase la vânzare cu până la 50% față de prețul pieței. „Orice confiscăm vom pune în această platformă, astfel încât orice român să aibă acces la cumpărare. Vom transparentiza absolut tot”, a declarat Adrian Nica.

Obiectivul principal al proiectului este de a combate percepția conform căreia o parte din bunurile confiscate ar fi valorificate preferențial sau „pe sub mână”. Prin intermediul platformei, toate tranzacțiile vor fi publice, iar accesul la informații va fi deschis tuturor cetățenilor.

ANAF nu a publicat încă lista completă a bunurilor care vor fi vândute prin noua platformă, dar exemplele oferite de președintele ANAF includ:

• articole vestimentare de lux;
• electronice;
• accesorii;
• produse alimentare neperisabile;
• autovehicule;
• echipamente industriale;
• bijuterii.

Toate produsele vor fi supuse unor inspecții prealabile realizate în colaborare cu ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) pentru a stabili dacă pot fi introduse în consum, mai ales în contextul în care o mare parte a acestora provin din zone comerciale în care au fost vândute ilegal sau fără documente de proveniență.

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și face parte din strategia mai amplă de digitalizare a ANAF, alături de introducerea SAF-T, e-Factura și e-Sigiliu.

„Această platformă este un pas esențial pentru digitalizarea ANAF și pentru creșterea gradului de încredere a contribuabililor în instituții”, a spus Nica.

Președintele ANAF a oferit și detalii despre operațiuni recente care au dus la confiscarea de bunuri ce vor putea fi disponibile pe platformă:

• „Am finalizat recent o acțiune într-un complex comercial major din România, unde am verificat peste 1.100 de depozite. Din acestea, 30 au fost sigilate și marfa confiscată”, a declarat Nica.
• „Doar în urma unei acțiuni desfășurate pe platforme online, am confiscat marfă și bani între 40 și 50 de milioane de lei”.
• „Într-o altă operațiune, colegii au reușit să confisce bunuri de aproximativ 11 milioane de lei”.

Aceste sume impresionante relevă amploarea evaziunii fiscale, mai ales în comerțul online, dar și nevoia de a reutiliza eficient bunurile confiscate, într-un cadru legal și accesibil publicului larg.

Platforma va funcționa similar cu site-urile de anunțuri deja cunoscute, cum ar fi OLX, Emag Marketplace sau Okazii. Fiecare bun va fi listat cu fotografii, descriere detaliată, preț de pornire, reducere aplicată și condițiile de participare la licitație sau achiziție directă.

Accesul va fi deschis tuturor persoanelor fizice și juridice, iar achizițiile vor putea fi făcute exclusiv online, eliminând astfel interacțiunile suspecte sau oportunitățile de fraudă.

ANAF estimează că platforma va fi operațională în prima jumătate a anului 2026, după finalizarea testărilor interne și integrarea cu sistemele ANPC și alte autorități.

„E un proiect pe care ne-am asumat să-l finalizăm până la jumătatea anului viitor. Lucrăm împreună cu specialiști IT, cu parteneri din instituții europene, astfel încât să livrăm o platformă sigură, eficientă și, cel mai important, transparentă”, a afirmat Adrian Nica.

OLX-ul ANAF-ului reprezintă o inovație necesară în domeniul fiscal și un pas important spre modernizarea relației dintre stat și cetățean. Nu doar că deschide accesul publicului la produse variate la prețuri competitive, dar contribuie și la consolidarea încrederii în instituțiile statului.

Cu o implementare corectă și un sistem funcțional, noua platformă are potențialul de a deveni un model de bune practici la nivel european în ceea ce privește valorificarea bunurilor publice confiscate.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Monica Hunyadi, cunoscută publicului după ce a apărut în investigațiile privind zborurile private ale liderilor PSD Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, se află acum în centrul unui nou scandal public: criza de apă care a afectat peste 100.000 de oameni în județele Prahova și Dâmbovița.

Deși fără experiență anterioară în domeniu, Hunyadi a fost numită în funcții-cheie în companii de stat strategice, una dintre ele fiind tocmai firma acuzată de Ministerul Mediului că a gestionat defectuos o operațiune de curățare a barajului Paltinu.

Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, două instituții din subordinea ministerului — Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa și Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova — au eşuat să avertizeze în timp util autoritățile locale și populația despre posibilele efecte ale lucrărilor de mentenanță de la barajul Paltinu. Consecințele au fost dramatice: locuințe, școli, spitale și chiar centrala electrică Brazi a OMV Petrom au rămas fără apă.

Monica Hunyadi, administrator în cadrul ESZ Prahova, nu a comentat public acuzațiile. În schimb, declarațiile de avere și informațiile publice o plasează în poziții de decizie asupra activităților companiei.

În 2022, pe vremea când era ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu a numit-o pe Monica Hunyadi administrator provizoriu al CFR Electrificare, divizia de energie a Căilor Ferate Române. La acel moment, Hunyadi era cunoscută mai degrabă ca proprietară a unui salon de înfrumusețare — Hunymoo SRL — și consultant parlamentar în Camera Deputaților.

Numirea ei a ridicat întrebări cu privire la criteriile de selecție pentru funcțiile de conducere din companiile de stat. Lipsa de experiență în domeniile tehnice sau de management public a fost trecută cu vederea în favoarea „loialităților politice”, acuză surse din interiorul Ministerului Transporturilor.

Monica Hunyadi a fost pasageră în mai multe zboruri cu jeturi private închiriate de grupul Nordis, firmă aflată între timp în insolvență. Într-unul dintre cele mai mediatizate zboruri, din 30 mai 2022, ea apare alături de Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, lideri importanți ai PSD, în drum spre cursa de Formula 1 din Monaco. Datele au fost făcute publice de G4Media, care a obținut documentele de zbor (gendec), ce arată fără dubii prezența liderilor PSD și a apropiaților acestora în aeronava privată.

Deși liderii politici au negat inițial că au zburat cu jeturi închiriate de Nordis, probele documentare îi contrazic. Investigația a ridicat suspiciuni de trafic de influență și conflict de interese, având în vedere că Nordis avea interese comerciale și în zona dezvoltărilor imobiliare finanțate prin fonduri publice.

În declarația de avere depusă în iunie 2025, Monica Hunyadi menționează un autoturism Porsche fabricat în 2018, un apartament în Voluntari și un teren intravilan în Hunedoara. În 2024, ea a încasat venituri de la trei companii de stat: ESZ Prahova, CFR Electrificare și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română.

Toate aceste companii se află în subordinea directă a Ministerului Transporturilor sau a Ministerului Mediului, două instituții controlate în perioada respectivă de lideri PSD. Aceste numiri ridică semne de întrebare privind practica politizării instituțiilor publice și a plasării în funcții strategice a unor persoane fără experiență relevantă.

Criza apei din Prahova a generat pagube directe, inclusiv oprirea centralei electrice Brazi, care alimenta cu energie 10% din necesarul zilnic al României. Zeci de localități, mii de gospodării, spitale și unități de învățământ au fost afectate, iar populația a primit târziu avertizările necesare.

„Oamenii nu au fost informați, deși existau comunicări interne care atestau riscurile. Soluții tehnice puteau fi implementate dacă era bună credință și profesionalism”, a declarat ministra Buzoianu.

Cazul Monicăi Hunyadi nu este unul izolat, ci reflectă o practică veche în România: numiri politice pe criterii de loialitate, nu de competență. În contextul crizelor succesive din infrastructură, energie și mediu, astfel de decizii devin nu doar riscante, ci periculoase pentru funcționarea societății.

Monica Hunyadi, o figură controversată apropiată liderilor PSD, se regăsește într-o poziție cheie într-o companie de stat implicată direct în una dintre cele mai grave crize recente. Fără experiență în administrarea resurselor de apă sau în management public, traseul său profesional sugerează mai degrabă o recompensă politică decât o alegere meritocratică.

Criza apei din Prahova este doar un exemplu al modului în care astfel de numiri pot avea consecințe dramatice pentru zeci de mii de cetățeni. Lipsa de transparență și responsabilitate în conducerea instituțiilor publice rămâne o problemă critică în România anului 2025.

Sursă: G4Media