Acasă Blog Pagina 31

Șeful DNA, Marius Voineag, și un episod mai puțin cunoscut din carieră: două examene ratate pentru gradul de Curte de Apel. Acum aspiră la funcția de procuror general adjunct

Redacția Normedia
-
0
Șeful DNA, Marius Voineag, și un episod mai puțin cunoscut din carieră: două examene ratate pentru gradul de Curte de Apel. Acum aspiră la funcția de procuror general adjunct

Cariera profesională a actualului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, este adesea prezentată în cheia ascensiunii rapide către vârful sistemului de Parchete.

Totuși, un detaliu mai puțin cunoscut din parcursul său profesional arată o realitate mai nuanțată: înainte de a ajunge în funcții de conducere la nivel înalt, Voineag a picat de două ori examenul de promovare în gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel.

Astăzi, după un mandat la conducerea DNA, Marius Voineag candidează pentru funcția de procuror general adjunct al României, fiind singurul candidat înscris pentru acest post. Contextul reaprinde discuția despre criteriile de promovare în sistemul judiciar, diferența dintre gradul profesional și funcțiile de conducere și despre exigențele reale ale carierei unui magistrat.

Potrivit unor surse judiciare, Marius Voineag a încercat pentru prima dată să promoveze examenul pentru obținerea gradului profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel în septembrie 2018. Numele său figura pe lista candidaților înscriși, însă nu a apărut și pe lista celor declarați admiși.

A doua tentativă a avut loc în octombrie 2019. Și de această dată, Voineag s-a înscris la examen, însă nu s-a regăsit pe lista procurorilor care au promovat.

În acea perioadă, Marius Voineag activa deja la DIICOT – structura centrală, unde lucra încă din 2013. Conform legislației în vigoare la momentul respectiv, procurorii detașați în parchetele specializate, precum DNA și DIICOT, beneficiau de un regim aparte în ceea ce privește gradul profesional.

Legea prevedea că procurorii detașați la DNA sau DIICOT puteau primi temporar gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pe durata exercitării funcției în structura specializată. Însă acest grad era unul provizoriu, valabil strict pe perioada detașării sau numirii.

La revenirea pe funcția de bază, magistratul revenea la gradul profesional anterior, obținut prin examen.

Astfel, chiar dacă ocupa o funcție importantă într-o structură centrală, gradul profesional propriu-zis al lui Marius Voineag rămânea cel de Parchet de pe lângă Tribunal.

În iulie 2020, Marius Voineag a fost delegat la Parchetul General, pe funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică. Delegările au fost făcute succesiv, din șase în șase luni.

În 2021, acesta a fost numit oficial în funcția de conducere pentru un mandat de trei ani.

În hotărârea Secției pentru procurori din cadrul CSM prin care s-a aprobat numirea, se preciza că Voineag avea o vechime de 13 ani în funcția de procuror și că deținea temporar, pe perioada numirii la DIICOT, grad profesional corespunzător PICCJ.

Mențiunea „temporar” este esențială, pentru că indică faptul că gradul nu era obținut prin promovare definitivă prin examen.

Obținerea unui grad profesional superior – de la Parchet de pe lângă Tribunal la Parchet de pe lângă Curtea de Apel și apoi la Parchetul General – reprezintă unul dintre cele mai dificile examene din cariera unui magistrat.

Acest examen este considerat:

  • un test riguros de competență profesională,

  • un filtru obiectiv pentru promovare,

  • o condiție esențială pentru exercitarea unor atribuții la nivel superior.

Totuși, legislația privind ocuparea funcțiilor de conducere la vârful Ministerului Public nu impune în mod expres deținerea unui anumit grad profesional, ci doar o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror.

Această diferență între grad profesional și funcție de conducere generează periodic dezbateri în sistemul judiciar.

După mandatul la conducerea DNA, Marius Voineag și-a depus candidatura pentru funcția de procuror general adjunct al României.

La momentul înscrierii, este singurul candidat pentru această poziție.

Funcția de procuror general adjunct este una dintre cele mai importante din Ministerul Public, implicând coordonarea activităților la nivel național și gestionarea unor dosare cu impact major.

În acest context, discuția despre parcursul profesional al candidatului capătă o relevanță suplimentară.

Contactat pentru a clarifica dacă între timp a promovat vreun examen pentru obținerea gradului profesional de Curte de Apel sau Parchet General, Marius Voineag a transmis că informațiile sunt publice și pot fi verificate.

Cu toate acestea, în datele publice disponibile nu apare explicit menționat gradul profesional actual deținut în mod definitiv.

Această situație a generat întrebări în mediul juridic cu privire la transparența informațiilor privind cariera magistraților de rang înalt.

Cazul Voineag aduce în prim-plan o temă mai amplă: este suficientă vechimea pentru a ocupa cele mai înalte funcții din Ministerul Public sau ar trebui impusă și condiția unui anumit grad profesional obținut prin examen?

Susținătorii actualului sistem argumentează că:

  • funcțiile de conducere presupun competențe manageriale și strategice;

  • experiența acumulată în structuri centrale este relevantă;

  • legea stabilește clar condițiile de acces.

Criticii, în schimb, susțin că:

  • gradul profesional este singura măsură obiectivă a competenței tehnice;

  • evitarea promovării prin examen poate ridica semne de întrebare;

  • conducerea sistemului ar trebui să reflecte performanța profesională certificată prin concurs.

În ultimii ani, sistemul judiciar din România a trecut prin numeroase modificări legislative privind:

  • numirile în funcții de conducere,

  • durata mandatelor,

  • rolul CSM,

  • atribuțiile ministrului Justiției.

În acest peisaj instituțional, cariera lui Marius Voineag reflectă atât oportunitățile oferite de parchetele specializate, cât și flexibilitatea cadrului legal privind promovările.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Sursă: G4Media

Medic oftalmolog din Iași, în vizorul ANI: avere nejustificată de peste 550.000 de euro, sesizare la Curtea de Apel

Redacția Normedia
-
0
Medic oftalmolog din Iași, în vizorul ANI: avere nejustificată de peste 550.000 de euro, sesizare la Curtea de Apel

Un cunoscut medic oftalmolog din Iași, conf. univ. dr. Ion Cijevschi, fost șef al Secției Clinice de Oftalmologie din cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Iași, este acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI) că nu poate justifica o diferență de peste o jumătate de milion de euro între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției publice.

Potrivit unui comunicat oficial transmis de ANI, instituția a sesizat Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iași, după ce a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 2.515.331 lei (aproximativ 554.000 de euro) între averea dobândită și veniturile obținute de medic, împreună cu familia, pe perioada analizată.

Cazul readuce în atenție problematica integrității în sistemul medical public și a modului în care sunt verificate averile persoanelor care ocupă funcții publice sau poziții de conducere în spitalele de stat.

Conform Agenției Naționale de Integritate, analiza a vizat perioada în care Ion Cijevschi a exercitat funcții publice în cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Iași. În urma evaluării declarațiilor de avere și a verificării fluxurilor financiare, inspectorii de integritate au identificat o diferență substanțială între:

  • averea dobândită,

  • veniturile realizate oficial,

  • și sursele declarate de finanțare.

Diferența de 2.515.331 lei a fost considerată „nejustificată”, ceea ce a determinat ANI să sesizeze Comisia de cercetare a averilor.

Procedura nu reprezintă automat o condamnare, însă deschide calea unei analize judiciare care poate conduce, în final, la confiscarea părții de avere considerate nejustificate.

Conf. univ. dr. Ion Cijevschi este un nume cunoscut în domeniul oftalmologiei din Iași. A ocupat funcția de șef al Secției Clinice de Oftalmologie în cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Iași și a avut activitate didactică universitară.

Poziția sa profesională l-a plasat într-o zonă de vizibilitate publică ridicată, iar statutul de persoană care exercită o funcție publică îl supune controlului de integritate realizat de ANI.

Nu este prima dată când numele medicului apare în rapoartele Agenției Naționale de Integritate.

În noiembrie 2020, ANI a anunțat că Ion Cijevschi s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 22 noiembrie 2016 – 20 ianuarie 2020.

Potrivit constatărilor de atunci, acesta a exercitat simultan:

  • funcția de șef Secție Oftalmologie într-un spital public,

  • și calitatea de administrator al unei societăți comerciale.

Conform legislației în vigoare, ocuparea simultană a unei funcții publice de conducere și administrarea unei firme poate constitui incompatibilitate, dacă nu sunt respectate condițiile legale privind conflictul de interese.

În urma constatării diferenței nejustificate, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Această etapă presupune:

  1. Analiza probelor și a documentelor puse la dispoziție.

  2. Audierea persoanei evaluate.

  3. Verificarea eventualelor justificări privind proveniența sumelor.

Dacă diferența este confirmată ca nejustificată, cazul poate ajunge în instanță, unde se poate dispune confiscarea sumei respective.

Este important de precizat că persoana vizată are dreptul la apărare și poate prezenta documente sau explicații suplimentare privind proveniența bunurilor și veniturilor.

Cazul medicului din Iași readuce în discuție o temă sensibilă: averile personalului medical din sistemul public și raportarea acestora la veniturile oficiale.

Medicii care ocupă funcții de conducere în spitalele publice sunt obligați să depună declarații de avere și interese, iar aceste documente pot fi supuse verificărilor ANI.

Sistemul medical din România se confruntă de ani buni cu acuzații legate de:

  • conflict de interese,

  • incompatibilități,

  • diferențe între veniturile declarate și averile dobândite,

  • contracte cu firme private.

În acest context, verificările ANI au un rol esențial în menținerea transparenței și a încrederii publice.

Agenția Națională de Integritate poate declanșa verificări:

  • din oficiu,

  • în urma unei sesizări,

  • sau pe baza unor informații apărute în spațiul public.

Inspectorii analizează:

  • declarațiile de avere,

  • declarațiile de interese,

  • tranzacțiile imobiliare,

  • conturile bancare,

  • participările la societăți comerciale.

Dacă există diferențe semnificative între venituri și avere, se calculează cuantumul presupus nejustificat.

Chiar dacă procedura este încă în faza de sesizare a comisiei, impactul public este considerabil.

Pentru un medic cu poziție universitară și funcție de conducere, o astfel de acuzație poate afecta:

  • reputația profesională,

  • activitatea didactică,

  • încrederea pacienților,

  • relațiile instituționale.

De asemenea, eventualele decizii definitive pot avea consecințe administrative sau juridice suplimentare.

Până la acest moment, nu au fost făcute publice poziții oficiale din partea Spitalului Clinic Căi Ferate Iași sau a altor instituții medicale locale în legătură cu cazul.

De regulă, astfel de situații sunt analizate separat de procedura ANI, iar eventualele măsuri administrative sunt luate în funcție de evoluția dosarului.

În ultimii ani, Agenția Națională de Integritate a intensificat controalele privind averile funcționarilor publici, inclusiv din domeniul medical.

Au existat mai multe cazuri în care:

  • diferențe de sute de mii sau milioane de lei au fost constatate,

  • incompatibilități au fost sancționate,

  • bunuri au fost confiscate prin hotărâri judecătorești definitive.

Scopul acestor verificări este consolidarea integrității în administrația publică și prevenirea acumulării nejustificate de avere în timpul exercitării funcțiilor publice.

În perioada următoare, Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iași va analiza cazul.

Posibilele scenarii includ:

  • clasarea cauzei, dacă diferența este justificată;

  • sesizarea instanței pentru confiscarea sumei;

  • continuarea procedurilor administrative sau disciplinare.

Decizia finală va depinde de probele prezentate și de concluziile instanței competente.

Sursă: G4Media

CSM propune suspendarea automată a dreptului de a conduce până la decizia definitivă: schimbare majoră pentru șoferii care contestă permisul

Redacția Normedia
-
0
CSM propune suspendarea automată a dreptului de a conduce până la decizia definitivă: schimbare majoră pentru șoferii care contestă permisul

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune o modificare importantă în legislația rutieră: șoferii care rămân fără permis de conducere și depun contestație în instanță să nu mai aibă dreptul de a conduce până la pronunțarea unei decizii definitive.

Inițiativa vine pe fondul aglomerării instanțelor de judecată, unde un procent semnificativ din procesele civile îl reprezintă contestațiile privind suspendarea permisului sau amenzile rutiere. Potrivit magistraților, măsura ar descuraja contestațiile depuse abuziv doar pentru a câștiga timp. În schimb, polițiștii și reprezentanții șoferilor avertizează că efectul ar putea fi invers: mai multe procese și mai multe solicitări de despăgubiri împotriva statului.

În prezent, cadrul legal permite șoferilor care contestă în instanță procesul-verbal de contravenție sau suspendarea permisului să își recupereze temporar dreptul de a conduce până la soluționarea definitivă a cauzei.

Această prevedere are rolul de a proteja persoanele care susțin că au fost sancționate pe nedrept. Însă, potrivit CSM, în practică, foarte mulți șoferi folosesc contestația ca metodă de amânare a sancțiunii, chiar și atunci când vina este evidentă.

Magistrații arată că:

  • instanțele sunt încărcate cu mii de dosare privind permise și amenzi;

  • multe contestații sunt respinse ca nefondate;

  • suspendarea sancțiunii până la decizia finală încurajează tergiversarea.

Prin noua propunere, dreptul de a conduce ar rămâne suspendat pe toată durata procesului, chiar dacă șoferul formulează contestație.

Statisticile arată că litigiile contravenționale reprezintă o parte importantă din volumul de activitate al judecătoriilor.

Contestațiile împotriva proceselor-verbale pentru:

  • depășirea vitezei legale,

  • conducerea sub influența alcoolului,

  • neacordarea de prioritate,

  • trecerea pe roșu,

  • neplata amenzilor,

sunt frecvente și, în multe cazuri, sunt depuse imediat după suspendarea permisului.

CSM consideră că actualul mecanism creează un stimulent procedural: șoferul sancționat poate continua să conducă luni sau chiar ani, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Problema majoră ridicată de critici este impactul asupra șoferilor care dovedesc în instanță că au fost sancționați pe nedrept.

În cazul în care permisul este suspendat eronat:

  • șoferul nu va mai putea conduce până la decizia finală;

  • procesul poate dura între un an și doi ani;

  • persoana afectată poate suferi pierderi profesionale și financiare.

Mai mult, dacă instanța constată că sancțiunea a fost aplicată greșit, șoferul trebuie să deschidă un nou proces pentru a obține despăgubiri de la stat.

Astfel, deși propunerea urmărește reducerea numărului de contestații abuzive, ea riscă să afecteze și persoanele sancționate pe nedrept.

Magistrații susțin că o parte considerabilă dintre acțiunile depuse au caracter strict dilatoriu.

Conform punctului de vedere transmis Ministerului Justiției, noua regulă ar avea următoarele efecte:

  • reducerea numărului de dosare în instanțe;

  • eficientizarea activității judecătoriilor;

  • responsabilizarea șoferilor;

  • scăderea presiunii administrative asupra sistemului judiciar.

CSM susține că sancțiunea suspendării permisului ar trebui să producă efecte imediat și să nu fie blocată automat prin simpla formulare a unei contestații.

De cealaltă parte, sindicatele polițiștilor și reprezentanții unor structuri din Ministerul Afacerilor Interne atrag atenția că schimbarea ar putea duce la un efect de bumerang.

Argumentele acestora sunt:

  • șoferii vor formula mai multe cereri de suspendare provizorie a executării sancțiunii;

  • vor crește procesele privind despăgubirile împotriva statului;

  • se pot invoca încălcări ale dreptului la muncă sau ale dreptului la liberă circulație.

Polițiștii susțin că actualul sistem oferă un echilibru între prezumția de legalitate a procesului-verbal și dreptul cetățeanului la apărare.

Pentru multe persoane, permisul de conducere nu este doar un document, ci un instrument esențial pentru exercitarea profesiei.

Categoriile cele mai afectate ar putea fi:

  • șoferii profesioniști,

  • agenții de vânzări,

  • reprezentanții comerciali,

  • transportatorii,

  • angajații care fac naveta pe distanțe mari.

În cazul în care suspendarea rămâne valabilă până la hotărârea definitivă, pierderea locului de muncă devine un risc real.

În prezent:

  • Șoferul contestă procesul-verbal.

  • Suspendarea dreptului de a conduce este amânată până la decizia instanței.

  • Permisul poate fi utilizat temporar.

În varianta propusă de CSM:

  • Șoferul contestă sancțiunea.

  • Permisul rămâne suspendat pe toată durata procesului.

  • Dreptul de a conduce se redobândește doar după o hotărâre definitivă favorabilă.

Această diferență schimbă radical dinamica juridică și poziția șoferului în raport cu statul.

Propunerea CSM face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pentru degrevarea instanțelor de judecată.

Sistemul judiciar din România se confruntă cu:

  • volum ridicat de dosare;

  • deficit de personal;

  • termene lungi de soluționare.

Prin reducerea contestațiilor considerate abuzive, CSM estimează că judecătoriile ar putea soluționa mai rapid alte cauze importante.

Experții în drept atrag atenția că o asemenea modificare ar putea fi atacată la Curtea Constituțională.

Se pot invoca:

  • restrângerea dreptului la apărare;

  • afectarea principiului proporționalității;

  • limitarea dreptului la muncă.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea fi sesizată în cazul în care măsura este considerată disproporționată.

Sursă: ObservatorNews

Doi foști premieri, din PNL și PSD, cer Guvernului Bolojan privatizarea companiilor de stat: „Singura restructurare reală este listarea la bursă”

Redacția Normedia
-
0
Doi foști premieri, din PNL și PSD, cer Guvernului Bolojan privatizarea companiilor de stat: „Singura restructurare reală este listarea la bursă”

Dezbaterea privind privatizarea companiilor de stat revine în prim-plan, după ce doi foști premieri, unul din PNL și unul din PSD, au cerut public Guvernului condus de Ilie Bolojan să accelereze listarea la bursă și vânzarea participațiilor statului în marile societăți naționale.

Apelul a fost lansat în cadrul evenimentului dedicat împlinirii a 15 ani de la listarea Fondului Proprietatea pe piața de capital din România – un moment considerat esențial pentru dezvoltarea bursei locale.

Printre cei care au intervenit s-au numărat fostul premier PSD Victor Ponta și fostul premier PNL Ludovic Orban, ambii pledând pentru o reformă profundă a companiilor de stat prin deschiderea lor către piața de capital.

Victor Ponta a susținut că România are nevoie urgentă de noi surse de finanțare, în contextul apropierii de final a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„PNRR-ul se termină în august. A fost foarte bun cât a fost. N-am luat destui bani, dar cât am luat au fost buni. Cum aducem banii? Haideți să listăm. Ce nu se poate lista, haideți să vindem. Înseamnă că nu e bun”, a declarat fostul lider PSD.

Mesajul său a fost unul direct: listarea companiilor de stat nu ar trebui privită doar ca o sursă de bani la buget, ci ca un instrument de transparentizare și profesionalizare a managementului.

Potrivit lui Ponta, profiturile companiilor de stat ar trebui reinvestite în societățile listate, sub supravegherea pieței și a investitorilor, nu absorbite integral în bugetul public.

Victor Ponta a amintit că în 2015 fusese pregătită procedura pentru listarea Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni) și a Portul Constanța, însă proiectele nu au fost duse la capăt.

„Au trecut 11 ani și Aeroportul Otopeni arată mai rău decât atunci, iar în Portul Constanța este mai multă corupție decât acum 11 ani”, a afirmat fostul premier.

În prezent, ambele entități sunt coordonate prin Ministerul Transporturilor, aflat sub influența PSD, ceea ce face ca declarațiile lui Ponta să capete și o dimensiune politică.

Critica sa sugerează că lipsa listării la bursă ar fi contribuit la stagnarea investițiilor și la perpetuarea unor probleme structurale, inclusiv legate de transparență și guvernanță.

La rândul său, Ludovic Orban a afirmat că privatizarea – preferabil prin listare pe bursă – reprezintă singura soluție reală pentru restructurarea companiilor de stat.

„Una dintre marile mele nerealizări a fost faptul că nu am reușit să listez nu numai Hidroelectrica, ci și alte companii”, a spus fostul premier PNL.

Orban a vorbit despre conflictele avute în mandatul său cu Ministerul Economiei și cu managementul unor companii de stat, în special în privința listării la bursă.

Deși ulterior listarea Hidroelectrica a avut loc, fostul premier consideră că România a pierdut timp prețios și oportunități de dezvoltare.

Atât Victor Ponta, cât și Ludovic Orban au subliniat că România se apropie de finalul unei perioade favorabile, în care fondurile europene au susținut investițiile și creșterea economică.

Orban a avertizat că în următorii 10 ani fluxul de fonduri europene se va diminua, iar statul trebuie să identifice noi motoare de dezvoltare.

„Listarea tuturor companiilor de stat la bursă poate genera investiții, disciplină managerială și dezvoltare pe termen lung”, a susținut acesta.

În opinia fostului premier liberal, piața de capital oferă nu doar finanțare, ci și un cadru de control public și profesionalizare a managementului.

Tema privatizării companiilor de stat este una sensibilă în România, având un istoric controversat în anii ’90 și 2000. Totuși, modelul actual propus de cei doi foști premieri vizează în principal listarea parțială la bursă, nu vânzarea integrală.

Avantajele listării includ:

  • creșterea transparenței financiare;

  • obligativitatea raportărilor publice;

  • atragerea de capital privat;

  • reducerea influenței politice în management;

  • creșterea valorii de piață a companiilor.

Experiența listării unor companii precum Romgaz, Electrica sau Hidroelectrica a demonstrat că interesul investitorilor există, iar statul poate păstra pachetul majoritar.

Apelul celor doi foști premieri vine într-un moment în care Guvernul Bolojan este presat să reducă deficitul bugetar și să găsească soluții pentru stimularea investițiilor.

În paralel, dezbaterile privind restructurarea companiilor de stat, reducerea subvențiilor și eficientizarea cheltuielilor sunt tot mai intense.

Poziția convergentă a unui fost premier PSD și a unui fost premier PNL este notabilă, într-un climat politic adesea polarizat.

Dacă Executivul ar decide să urmeze recomandările, următorii pași ar putea include:

  1. Identificarea companiilor eligibile pentru listare parțială;

  2. Audit independent și evaluare financiară;

  3. Stabilirea unui calendar de ofertă publică inițială (IPO);

  4. Reformarea guvernanței corporative;

  5. Crearea unui cadru legislativ predictibil pentru investitori.

Vicepremierul responsabil de restructurarea companiilor de stat ar putea juca un rol esențial în accelerarea acestui proces.

Faptul că Victor Ponta și Ludovic Orban – proveniți din tabere politice opuse – susțin aceeași direcție de reformă ar putea indica o schimbare de paradigmă în dezbaterea despre companiile de stat din România.

Privatizarea prin listare la bursă este prezentată drept o soluție pentru:

  • creșterea transparenței,

  • atragerea de capital,

  • reducerea corupției,

  • modernizarea infrastructurii strategice.

Rămâne de văzut dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan va transforma aceste apeluri într-o strategie concretă sau dacă tema va rămâne, încă o dată, la nivel declarativ.

Cert este că, pe fondul încheierii PNRR și al presiunilor bugetare, discuția despre privatizarea companiilor de stat revine cu forță în agenda publică.

Foto: Inquam/Octav Ganea

Sursă: Defapt

Scandal în Guvern: Radu Oprea compară „tăierile de posturi” cu Auschwitz și blochează reorganizarea Cancelariei premierului

Redacția Normedia
-
0
Scandal în Guvern: Radu Oprea compară „tăierile de posturi” cu Auschwitz și blochează reorganizarea Cancelariei premierului

Tensiuni majore în interiorul Guvernului după ce secretarul general al Executivului, Radu Ștefan Oprea, a comparat ideea de „tăiere de posturi” cu lagărul de exterminare de la Auschwitz.

Declarația vine în contextul disputei privind reorganizarea Cancelariei premierului, proiect susținut de echipa prim-ministrului Ilie Bolojan, dar blocat momentan la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG).

În paralel, șeful Cancelariei, Mihai Jurca, susține că reorganizarea este perfect legală și poate fi făcută prin ordonanță de urgență. Conflictul scoate la lumină diferențe de viziune privind reforma administrației centrale și reducerea cheltuielilor publice.

Întrebat ce reduceri de posturi a făcut anul trecut la nivelul SGG, Radu Oprea a răspuns tranșant:

„Eu nu tai. Oamenii au fost numere doar la Auschwitz. Eu mă uit la oameni. Nu lucrez pe statistică. Oamenii nu sunt costuri. Nu am mentalitate de stăpân de sclavi.”

Declarația a stârnit reacții puternice în spațiul public, mai ales în contextul dezbaterii privind reducerea aparatului bugetar. Oficialul PSD a precizat că în 2025 nu a aplicat concedieri, iar scăderea cheltuielilor salariale s-a produs „natural”, prin pensionări și plecări voluntare.

Potrivit acestuia, fondul de salarii la SGG a scăzut cu 6%, de la aproape 6 milioane lei în decembrie 2024 la 5,3 milioane lei în decembrie 2025.

Disputa centrală vizează reorganizarea Cancelariei premierului, anunțată încă din vara anului trecut. Proiectul prevede reducerea numărului total de posturi de la 176 la aproximativ 105 – o scădere de aproape 40%.

Cancelaria susține că implementarea reformei este blocată deoarece proiectul nu a fost semnat de secretarul general al Guvernului.

Radu Oprea afirmă însă că problema este de natură juridică: forma aleasă pentru reorganizare – ordonanță de urgență (OUG) – ar contraveni Codului administrativ.

Potrivit lui Oprea, articolul 22, alineatul 3 din Codul administrativ prevede clar că reorganizarea se face prin Hotărâre de Guvern, nu prin ordonanță de urgență.

„Este o problemă de fond, de respectare a legii. Reorganizarea se poate face oricând prin Hotărâre de Guvern”, a explicat secretarul general.

El a precizat că aparatul tehnic al SGG a formulat opt pagini de observații la proiectul transmis de Cancelarie.

De cealaltă parte, Mihai Jurca respinge argumentele și susține că reorganizarea implică modificări care țin de Codul administrativ, inclusiv numărul de demnitari și posturile din cabinete, iar aceste modificări pot fi operate doar prin ordonanță de urgență.

„Nu e nimic ilegal. Anumite elemente sunt reglementate de Codul administrativ și pot fi modificate doar prin OUG”, a declarat Jurca.

Premierul Ilie Bolojan este informat despre divergență, potrivit lui Radu Oprea, care susține că prim-ministrul a cerut găsirea unei formule juridice corecte.

„Știe că n-am găsit o formulă juridică. A zis să stăm împreună să găsim soluția”, a spus Oprea.

Totuși, comunicatul public emis de Cancelarie a amplificat tensiunile, secretarul general afirmând că „în loc să discutăm, vorbim prin comunicate”.

Conflictul pune presiune pe coaliția de guvernare și pe relația dintre PSD și echipa premierului.

Radu Oprea susține că la nivelul SGG s-au realizat reduceri de costuri fără concedieri forțate.

Instituția are aproximativ 600 de posturi, dintre care ocupate sunt circa 500. Oficialul afirmă că există un număr mare de posturi vacante și că problema reală este lipsa personalului în anumite departamente.

Un exemplu oferit este cel al Direcției Contencios, unde ar exista aproape 14.000 de dosare gestionate de doar opt angajați.

„Pierdem oameni pentru că pleacă unde sunt mai bine plătiți”, a explicat Oprea.

Reorganizarea Cancelariei premierului face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. În contextul deficitului bugetar ridicat și al presiunilor europene privind disciplina fiscală, Guvernul încearcă să transmită un semnal de eficiență administrativă.

Totuși, cazul arată cât de complicată este implementarea reformelor în interiorul administrației publice centrale, unde competențele juridice și politice se intersectează.

Pe de o parte, Cancelaria argumentează necesitatea reducerii aparatului birocratic. Pe de altă parte, SGG invocă respectarea strictă a cadrului legal.

Dincolo de disputa juridică, conflictul reflectă și o tensiune politică.

PSD, prin Radu Oprea, transmite un mesaj social – că „oamenii nu sunt costuri” – în timp ce echipa premierului promovează o agendă de eficientizare și reducere a aparatului administrativ.

Declarația controversată privind Auschwitz arată cât de sensibil este subiectul concedierilor în sectorul public.

Pentru susținătorii reformei, reducerea posturilor este un pas necesar pentru modernizarea administrației. Pentru Oprea, abordarea trebuie să fie graduală și umană, fără transformarea angajaților în simple cifre.

Mihai Jurca a anunțat că vor continua discuțiile cu SGG și că proiectul va fi pus în transparență publică odată ce se ajunge la un acord.

Termenul exact rămâne incert.

„Depinde de cum discutăm. Eu încerc să fac lucrurile cât mai repede”, a spus șeful Cancelariei.

Cazul Radu Oprea – Cancelaria premierului evidențiază dificultatea reformei administrative în România. În timp ce Guvernul anunță restructurări și eficientizare, mecanismele juridice și diferențele politice încetinesc procesul.

Declarația privind Auschwitz a mutat dezbaterea din zona tehnică în cea simbolică și morală, atrăgând atenția publicului asupra modului în care sunt gestionate reducerile de personal.

Rămâne de văzut dacă reorganizarea Cancelariei va fi adoptată prin OUG sau Hotărâre de Guvern și dacă disputa va avea consecințe politice în interiorul coaliției.

Cert este că reforma administrației centrale nu înseamnă doar cifre și posturi eliminate, ci și echilibru între eficiență bugetară, respectarea legii și protejarea angajaților publici.

Radu Ştefan Oprea, Foto: Inquam Photos / George Călin

Sursă: Hotnews

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” continuă în 2026 cu noi activități, evenimente și parteneriate

Redacția Normedia
-
0
Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” continuă în 2026 cu noi activități, evenimente și parteneriate

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” – ID 330859, implementat de Arhiva Națională de Filme, în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei, continuă în anul 2026 cu activități menite să susțină promovarea patrimoniului cinematografic românesc și creșterea accesului publicului la resurse culturale digitizate.

Proiectul a fost lansat oficial în luna august 2025, printr-o conferință de lansare, care a reprezentat punctul de plecare al unui demers amplu dedicat conservării, digitizării și valorificării patrimoniului național al cinematografiei. Evenimentul a reprezentat un prim pas în construirea unei rețele de colaborare în jurul proiectului.

După etapa de lansare, proiectul a intrat în faza de implementare, activitățile fiind desfășurate conform calendarului asumat. În această perioadă, accentul este pus pe dezvoltarea infrastructurii digitale, pregătirea resurselor culturale pentru digitizare și consolidarea mecanismelor de informare publică.

Pentru anul 2026, echipa de implementare își propune:

  • creșterea vizibilității proiectului și a resurselor digitale puse la dispoziția publicului;
  • dezvoltarea de parteneriate și colaborăricu instituții culturale, educaționale și organizații relevante.

Un rol esențial în comunicarea proiectului îl are pagina web dedicată, disponibilă pe site-ul Arhivei Naționale de Filme, care funcționează ca spațiu central de informare. Aici sunt publicate periodic informații privind stadiul de implementare al proiectului și activitățile desfășurate.

Prin acest demers, proiectul urmărește asigurarea transparenței și facilitarea accesului publicului la informații relevante despre digitizarea patrimoniului național al cinematografiei.

Despre proiect

Proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 și are ca obiectiv general creșterea rolului culturii în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea culturală, prin valorificarea avantajelor digitizării și digitalizării colecțiilor cinematografice și mobilizarea de noi audiențe.

Perioada de implementare: 17 iunie 2025 – 30 iunie 2028

Contact:
Arhiva Națională de Filme
E-mail: contact@anf.gov.ro
Website: www.anf.gov.ro

Doar 25% dintre primării își plătesc salariile din venituri proprii. Declarațiile ministrului Cseke Attila și comparația cu situația din 2021

Redacția Normedia
-
0
Doar 25% dintre primării își plătesc salariile din venituri proprii. Declarațiile ministrului Cseke Attila și comparația cu situația din 2021

Doar un sfert dintre primăriile din România reușesc să își acopere din venituri proprii cheltuielile salariale, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în urma întâlnirii de la Parlament dintre liderii coaliției și primarii de comune.

Afirmația vine în contextul pregătirii unui pachet legislativ pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică, asumat de Guvern prin angajarea răspunderii.

Datele prezentate de ministru arată că, din cele peste 3.200 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din România, puțin peste 25% își pot susține din taxe și impozite locale strict cheltuielile cu salariile. Restul depind în mod majoritar de transferurile de la bugetul de stat.

Situația readuce în prim-plan o problemă structurală a administrației publice locale: gradul redus de autonomie financiară al primăriilor și dependența covârșitoare de alocările guvernamentale.

Potrivit declarațiilor ministrului Cseke Attila, analiza Ministerului Dezvoltării arată că, la finalul verii anului trecut, „puțin peste o pătrime” dintre UAT-uri își susțineau din venituri proprii cheltuielile salariale.

Este important de precizat că aceste cifre vizează doar cheltuielile de personal, nu întreaga funcționare a primăriilor. Cheltuielile de funcționare includ, pe lângă salarii, costuri cu utilitățile, bunurile și serviciile, reparațiile curente sau alte cheltuieli administrative.

În paralel, premierul Ilie Bolojan a subliniat că aproximativ 80% din bugetele administrației locale provin din transferuri de la bugetul de stat, comparativ cu o medie de aproximativ 50% la nivelul Uniunii Europene. Declarația sa, făcută în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor, a stârnit reacții critice din partea primarilor prezenți.

Declarațiile actuale trebuie puse în contextul celor făcute de Cseke Attila în iulie 2021. La acel moment, ministrul afirma că doar 39 din cele 3.228 de primării din România reușeau să își acopere integral cheltuielile de funcționare din taxe și impozite locale.

Acele 39 de unități includeau:

  • un singur Consiliu Județean;

  • două municipii;

  • patru orașe;

  • 32 de comune.

Diferența majoră între datele din 2021 și cele prezentate în 2026 constă în criteriul analizat. În 2021, era vorba despre întreaga funcționare a primăriei (salarii + bunuri și servicii), în timp ce astăzi ministrul face referire exclusiv la capacitatea de a acoperi salariile.

Chiar și așa, concluzia rămâne una îngrijorătoare: majoritatea covârșitoare a administrațiilor locale nu sunt autosustenabile.

În pachetul legislativ pe care Guvernul intenționează să îl adopte prin angajarea răspunderii, este prevăzut un mecanism pentru primăriile care nu își pot susține salariile din venituri proprii.

Concret, pentru aceste UAT-uri va fi instituită o grilă de salarizare stabilită prin Hotărâre de Guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Măsura a fost criticată dur de sindicate. Liderul filialei Buzău a Sindicatului Național al Salariaților Comunelor și Orașelor (SCOR), Adrian Marin, a numit-o „grila pentru săraci”, susținând că aceasta ar introduce salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată.

Potrivit sindicaliștilor, măsura ar putea accentua discrepanțele dintre administrațiile locale bogate și cele sărace și ar putea duce la pierderea personalului calificat din zonele mai puțin dezvoltate.

Problema finanțării administrației locale are cauze multiple:

  1. Baza fiscală redusă în mediul rural – În multe comune, veniturile din taxe și impozite sunt extrem de scăzute, din cauza populației reduse și a nivelului scăzut al activității economice.

  2. Fragmentarea administrativă – România are peste 3.200 de UAT-uri, multe dintre ele cu sub 2.000 de locuitori, ceea ce face dificilă susținerea unui aparat administrativ eficient.

  3. Transferurile centralizate – Sistemul actual de finanțare favorizează dependența de bugetul central, prin alocări din TVA și impozitul pe venit.

  4. Structuri administrative supradimensionate – În unele cazuri, cheltuielile de personal sunt disproporționate raportat la capacitatea de încasare locală.

Conform datelor prezentate de premierul Ilie Bolojan, România se află peste media europeană în ceea ce privește ponderea transferurilor de la bugetul central către administrația locală.

Dezbaterea actuală pune în discuție însăși filozofia administrației publice locale. Pe de o parte, principiul autonomiei locale presupune că autoritățile trebuie să aibă resurse proprii suficiente pentru a-și gestiona responsabilitățile. Pe de altă parte, realitatea financiară arată că multe primării nu pot funcționa fără sprijin de la centru.

Criticii reformei susțin că introducerea unei grile unice pentru primăriile „nesustenabile” ar putea duce la o formă de centralizare mascată și la pierderea flexibilității locale.

Susținătorii măsurii argumentează însă că este nevoie de disciplină bugetară și de corelarea cheltuielilor salariale cu capacitatea reală de încasare.

Pe lângă grila de salarizare diferențiată, în spațiul public au fost vehiculate și alte posibile măsuri:

  • reorganizarea administrativ-teritorială;

  • comasarea comunelor foarte mici;

  • plafonarea numărului de posturi în funcție de populație;

  • stimularea creșterii bazei de impozitare locală;

  • digitalizarea și eficientizarea colectării taxelor.

Până în prezent, însă, Guvernul nu a anunțat o reformă administrativ-teritorială amplă, deși tema revine periodic în dezbaterea publică.

Declarațiile ministrului Cseke Attila confirmă o realitate structurală: majoritatea primăriilor din România nu sunt autosustenabile financiar nici măcar în ceea ce privește salariile angajaților.

Comparativ cu 2021, situația pare mai bună la prima vedere, însă diferența este doar de metodologie. Dacă în 2021 doar 39 de primării își acopereau integral cheltuielile de funcționare, astăzi doar un sfert reușesc să acopere salariile.

În lipsa unor reforme profunde privind finanțarea administrației locale, reorganizarea teritorială și stimularea dezvoltării economice locale, dependența de bugetul central va rămâne o vulnerabilitate majoră a sistemului public din România.

Sursă: Hotnews

Cseke Attila. Credit: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

Banii pentru irigații, direcționați spre ferma familiei Paul Stănescu. Ascensiunea spectaculoasă a firmei controlate de Sorin Iancu

Redacția Normedia
-
0
Banii pentru irigații, direcționați spre ferma familiei Paul Stănescu. Ascensiunea spectaculoasă a firmei controlate de Sorin Iancu

Un circuit financiar care pornește din bugetul public alocat pentru refacerea sistemului național de irigații ajunge, în final, în patrimoniul fermei familiei fostului lider PSD Paul Stănescu, printr-o tranzacție realizată de firma Nicosorian Total Ins SRL, controlată de Sorin Iancu, un antreprenor din Olt cunoscut în localitate ca fost șofer de camion.

Investigația relevă un mecanism complex prin care o societate care nu a câștigat oficial niciun contract major de irigații și nu figurează ca subcontractant în documentele publice a ajuns să încaseze aproximativ 300 de milioane de lei în ultimii trei ani din Programul Național de Irigații. Ulterior, cu acești bani, compania a cumpărat o parte importantă din ferma Agromec Vișina, controlată de fiul lui Paul Stănescu.

Programul Național de Irigații, gestionat prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, presupune investiții estimate la aproape un miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații.

În județul Olt și în sudul țării, contractele au fost câștigate de firme precum Carmin Popstar Prod SRL, Wagramer 2000 Termo SRL și Condor Păduraru SRL. Aceste societăți figurează în SEAP drept executanți ai lucrărilor pentru reabilitarea stațiilor de pompare și a canalelor principale din amenajări precum Sadova–Corabia, Cujmir sau Dăbuleni.

Cu toate acestea, potrivit informațiilor obținute din interiorul ANIF, o mare parte din execuția efectivă ar fi fost realizată de Nicosorian Total Ins SRL, firmă care nu apare ca subcontractant oficial și care, în multe cazuri, ar fi primit direct plăți pentru lucrări.

Condițiile de licitație pentru proiectele din Programul Național de Irigații prevăd limitări stricte privind subcontractarea, unele contracte interzicând explicit externalizarea lucrărilor. Cu toate acestea, în practică, lucrările ar fi fost „pase” către Nicosorian sub pretextul urgenței sau al lipsei de dotări.

Nicosorian Total Ins SRL a fost înființată în 2018 în satul Grojdibodu, județul Olt, și ulterior mutată în Sectorul 1 din București. În ultimii trei ani, compania a raportat încasări de aproximativ 300 de milioane de lei, majoritatea provenind din lucrări legate de irigații.

Evoluția financiară este spectaculoasă:

  • 2018: cifră de afaceri 1,1 milioane lei, 3 angajați;

  • 2020: 4,5 milioane lei, 8 angajați;

  • 2023: 64,2 milioane lei, 22 angajați;

  • 2024: 138,5 milioane lei, 38 angajați.

Profitul net a crescut proporțional, ajungând la peste 37 de milioane de lei în 2024.

Toate acestea în condițiile în care firma deține doar opt utilaje principale – printre care un excavator Hitachi ZX220LC, un buldoexcavator Case 580, o stație mobilă de beton Promax și două autobasculante Ford Trucks – și un parc auto modest.

Deși Nicosorian Total Ins este deținută oficial de rude ale lui Sorin Iancu – soția și cumnata acestuia –, el apare constant drept „reprezentant legal” în procese și negocieri. Într-un dosar penal de la Craiova, Sorin Iancu este menționat explicit în această calitate.

În comunitatea din Grojdibodu, el este cunoscut drept fost șofer de camion. Întrebat despre acest trecut, Iancu a răspuns sec: „Nu am fost șoferul nimănui”.

Numele firmei însă sugerează altceva: NicoSorIan – derivat din Nicoleta (soția), Sorin (prenume) și Iancu (nume de familie).

În decembrie 2025 și februarie 2026, Nicosorian Total Ins a semnat promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare cu Agromec Vișina SA, societate controlată în proporție de peste 97% de Ștefan-Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu.

Agromec Vișina exploatează aproximativ 3.300 de hectare de teren agricol în județul Olt. Tranzacția a vizat:

  • terenuri agricole aflate în proprietate;

  • contracte de arendă;

  • cesiunea etapizată a altor terenuri extravilane.

Prețul nu a fost făcut public, dar surse locale estimează că suma se situează între 3 și 5 milioane de euro.

Astfel, fondurile provenite din contractele publice pentru irigații – finanțate din bugetul statului – ajung indirect în conturile familiei fostului lider PSD.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că nu îl cunoaște pe Sorin Iancu și că acesta nu a fost angajat la ANIF în perioada în care el a condus instituția.

Directorul general al ANIF, Cornel Popa, nu a oferit explicații privind mecanismul prin care o firmă fără contracte oficiale ajunge să încaseze jumătate din valoarea lucrărilor.

În lipsa unor clarificări oficiale, rămâne întrebarea esențială: cum a fost posibil ca plăți de sute de milioane de lei să fie direcționate către o firmă care nu figurează formal în contracte?

Nicosorian nu s-a oprit la Agromec Vișina. În noiembrie 2025, firma a preluat creanțe în valoare de peste 56 de milioane de lei asupra Zahăr Corabia SA, achiziționate la un preț de aproximativ 8,7 milioane lei.

Această mutare îi conferă poziția de creditor dominant într-o procedură de reorganizare judiciară și control indirect asupra unei exploatații agricole de aproximativ 2.300 de hectare.

Programul a fost aprobat prin HG 793/2016 și reprezintă una dintre cele mai ambițioase investiții în infrastructura agricolă din România post-1989.

Deși scopul declarat este creșterea rezilienței agriculturii la secetă, cazul Nicosorian ridică semne de întrebare privind:

  • transparența subcontractărilor;

  • controlul calității lucrărilor;

  • monitorizarea fluxului financiar;

  • influența politică în atribuirea și executarea contractelor.

Ascensiunea firmei Nicosorian Total Ins coincide aproape perfect cu dezvoltarea Programului Național de Irigații. De la 1 milion de lei cifră de afaceri la aproape 140 de milioane anual, în doar câțiva ani, și de la opt utilaje la control asupra mii de hectare agricole.

Traseul banilor arată că fondurile publice destinate infrastructurii agricole pot ajunge, indirect, în patrimoniul unor familii politice influente. În lipsa unor explicații clare din partea instituțiilor implicate, cazul rămâne un test major pentru transparența cheltuirii banilor publici în România.

Articol integral pe newscenter

Un traseu controversat în industria de apărare: cum a ajuns Constantin George Brezoi șeful tranzacțiilor Romarm

Redacția Normedia
-
0
Un traseu controversat în industria de apărare: cum a ajuns Constantin George Brezoi șeful tranzacțiilor Romarm

Numirea lui Constantin George Brezoi în funcția de director comercial al Romarm a declanșat un val de controverse în spațiul public, readucând în prim-plan problema politizării companiilor strategice ale statului.

Potrivit unor investigații de presă, ascensiunea lui Brezoi în vârful structurii comerciale a celui mai important producător de armament din România ar fi fost posibilă printr-o ocolire a blocajului legal privind angajările la stat, dar și printr-o rețea solidă de susținere politică.

Funcția de director comercial la Romarm nu este una simbolică. Ea presupune controlul contractelor, negocierilor și fluxurilor financiare din industria națională de apărare – un domeniu sensibil, cu implicații directe asupra securității naționale și relațiilor internaționale. Tocmai de aceea, criteriile de competență și integritate sunt esențiale.

Cu toate acestea, presa a relatat că Brezoi nu ar avea experiență relevantă în comerțul cu armament, iar traseul său profesional ridică numeroase semne de întrebare, de la eșecuri antreprenoriale timpurii până la ocuparea unor funcții publice cheie prin numiri politice.

În contextul în care angajările în companiile de stat sunt blocate, soluția identificată pentru instalarea lui Brezoi la vârful Romarm ar fi fost una procedurală, dar controversată. Conform informațiilor apărute în presă, acesta a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanica Plopeni, unitate aflată în subordinea Romarm, pentru ca ulterior să fie detașat direct pe poziția de director comercial la compania-mamă.

Această mutare a fost posibilă sub conducerea directorului general al Romarm, Razvan Pircalabescu, fost șef de cabinet al lui Radu Oprea, unul dintre oamenii-cheie ai PSD în zona economică.

Parcursul profesional al lui Constantin George Brezoi începe departe de industria de apărare. Absolvent al Universității „Spiru Haret”, Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale, Brezoi a finalizat studiile după șase ani, în 2008. În paralel, încă din 2005, și-a înființat propria firmă – Clever SRL – prin care desfășura activități comerciale în Piața Centrală din Giurgiu.

Documente publice arată că firma a acumulat datorii către bugetul de stat și către o companie de telefonie mobilă, fiind ulterior lichidată. Lichidatorul judiciar a consemnat neplata impozitelor pe salarii, iar instanța l-a obligat pe fostul administrator la achitarea datoriilor.

După eșecul antreprenorial, Brezoi s-a orientat către sectorul privat, ocupând pe rând funcții precum agent de marketing sau director tehnic în firme de construcții și instalații din Ploiești – poziții care, potrivit surselor citate de presă, ar fi necesitat studii de specialitate pe care nu le deținea.

Un tipar similar s-a repetat și în cazul Bri Solutions SRL, firmă înființată în 2008 împreună cu soția sa, unde rezultatele financiare au fost modeste, iar datoriile au depășit cifra de afaceri.

Schimbarea majoră de direcție a venit odată cu intrarea în structurile statului, pe filiera politică a PSD. Începând cu 2008, Brezoi a ocupat funcții în zona IMM-urilor, culminând cu poziția de secretar de stat în 2014 și, ulterior, cu roluri de conducere în instituții precum Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Momentul-cheie a fost însă numirea sa ca subprefect al județului Prahova în 2020, funcție obținută cu sprijinul direct al lui Radu Oprea. Odată cu ascensiunea acestuia la Ministerul Economiei, influența asupra companiilor din subordine a devenit tot mai evidentă.

Presa a descris actuala structură de conducere a Romarm drept o triadă de influență:

  • Constantin Alexie Cotan Bodolan – președintele Consiliului de Administrație

  • Răzvan Pîrcălăbescu – director general

  • Constantin George Brezoi – director comercial

Toți trei sunt asociați, direct sau indirect, cu rețeaua politică a lui Radu Oprea, ceea ce alimentează suspiciuni privind capturarea politică a unei companii strategice.

Întrebat despre această numire, directorul general al Romarm nu a oferit explicații publice. Lipsa de transparență amplifică îngrijorările, mai ales în contextul în care Romarm gestionează contracte de sute de milioane de euro, inclusiv în cadrul parteneriatelor NATO și UE.

Experți în guvernanță publică avertizează că astfel de practici pot afecta credibilitatea României ca furnizor de armament și pot vulnerabiliza un sector esențial pentru securitatea națională.

Cazul Brezoi devine un test de stres pentru promisiunile repetate ale clasei politice privind depolitizarea managementului companiilor de stat. În lipsa unor criterii clare și a unor concursuri reale, funcțiile-cheie continuă să fie ocupate prin rotație politică, nu prin merit.

Într-un moment în care industria de apărare este vitală pentru poziția României în regiune, întrebarea rămâne deschisă: cine controlează cu adevărat deciziile și banii Romarm – profesioniștii sau rețelele politice?

Sursă foto: Observatorulph.ro

Sursă știre: Defapt

Întâlnire deschisă pentru profesioniștii din turism, organizată de ANAT la Romexpo

Redacția Normedia
-
0
Întâlnire deschisă pentru profesioniștii din turism, organizată de ANAT la Romexpo

În cadrul Târgul de Turism București, ANAT organizează vineri, 13 februarie 2026, o întâlnire deschisă dedicată profesioniștilor din turism, menită să încurajeze dialogul, informarea și networkingul în industrie.

Evenimentul va avea loc la Romexpo, în Sala Titulescu, începând cu ora 14:00, și se adresează atât membrilor, cât și nemembrilor ANAT.

Întâlnirea propune un format echilibrat, care combină prezentări cu aplicabilitate directă în activitatea agențiilor de turism și momente de conversație relaxată, favorabile schimbului de idei și experiență între participanți. Organizatorii mizează pe o atmosferă profesionistă, dar prietenoasă, în care discuțiile utile să se îmbine firesc cu interacțiunea informală.

Agenda evenimentului include trei momente principale. De la 14:30, va avea loc prezentarea AirClaim, axată pe avantajele colaborării cu agențiile de turism și pe soluții concrete ce pot fi integrate în activitatea zilnică.

La 15:30, participanții sunt invitați la „La povești cu Damian”, un moment interactiv alături de Damian Anfile, care va propune o incursiune culturală într-un format accesibil și relaxat.

Damian Anfile este, prin formare, teolog, iar prin fire un pasionat de istorie si un colectionar rafinat de cunoastere. Cauta povesti acolo unde altii vad doar tacere: in curtea baronului Bellu, in umbrele caselor vechi, in file de memorii si in amintirile celor care au fost.

Programul se încheie la 16:30 cu o sesiune de Q&A dedicată Fondului de Garantare, prilej de clarificări și discuții aplicate privind impactul acestuia asupra activității agențiilor de turism.

Evenimentul este gândit ca un spațiu deschis de dialog și informare, în care specialiștii din domeniu sunt încurajați să participe activ și seeming perspective diferite asupra provocărilor actuale din turism. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, iar înscrierea se face online, prin completarea formularului de participare:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfF_ka7Vy-N9eU9GzxOWKd0rxXHSFtCOHvRO411oRumSVeB3w/viewform?usp=header

Prin această inițiativă, ANAT își propune să consolideze legăturile din industrie și să ofere profesioniștilor din turism un cadru util de informare, dialog și colaborare.

1...303132...554Pagina 31 din 554