Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR), reacționează dur după ce liderii PSD i-au cerut demisia, afirmând că atacurile vin exact în momentul în care urmează să fie negociată în coaliție reorganizarea Romsilva.

Oficialul USR susține că a propus reducerea drastică a numărului de directori din instituție, în timp ce social-democrații ar vrea să păstreze structura actuală, ba chiar să adauge noi posturi de conducere.

„Nu voi fi șantajată cu funcția. Nu m-am născut ministră. Rămân în această funcție cât mai pot curăța din stricăciunile din ultimii 35 de ani. Asta înseamnă și reformă reală a Romsilva”, a declarat Buzoianu, potrivit unei postări pe pagina sa oficială de Facebook.

Declarațiile Dianei Buzoianu vin în contextul în care, potrivit surselor G4Media, președintele PSD Sorin Grindeanu i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o demită de la conducerea Ministerului Mediului.

Motivul oficial invocat este nemulțumirea față de noile numiri făcute de ministra USR în fruntea Administrației Naționale „Apele Române”. Totuși, surse politice indică faptul că tensiunile sunt generate mai degrabă de planul de reformă al Romsilva propus de Buzoianu.

Ministra vrea restructurarea radicală a instituției, reducând numărul de direcții silvice și de funcții de conducere, o mișcare ce ar afecta direct clientela politizării excesive a Romsilva, considerată o veritabilă fortăreață a sinecurilor politice.

„Eu am cerut tăierea drastică a numărului de directori – 12 direcții regionale cu câte un director silvic și un director tehnic. PSD a zis: hai să vedem… sigur… acceptăm 12 direcții regionale, dar să rămână câte un directoraș șefuț și la nivel de județ – adică să nu schimbăm nimic, doar să adăugăm niște structuri regionale”, a explicat Diana Buzoianu.

Planul USR prevede reducerea de la peste 40 de direcții județene silvice la doar 12 regionale, și eliminarea posturilor multiple de conducere din fiecare județ. Scopul: eficientizarea administrației silvice și eliminarea suprapunerii de funcții cu atribuții redundante.

Pentru PSD, reorganizarea Romsilva poate însemna pierderea unei surse importante de influență locală, având în vedere că zeci de posturi de conducere sunt ocupate de persoane cu susținere politică. Acesta este motivul pentru care, susține Buzoianu, social-democrații blochează reforma reală a instituției.

Ministra USR a lansat un mesaj dur: „Nu joacă de-a câte locuri putem acoperi pentru directorii lor care au întors ochii la mafia lemnului în ultimii ani de zile”.

Romsilva este responsabilă de administrarea a peste 3 milioane de hectare de păduri de stat. De-a lungul anilor, instituția a fost acuzată de ineficiență, corupție și complicitate cu mafia lemnului. ONG-uri de mediu precum Greenpeace și Agent Green au documentat numeroase cazuri în care tăierile ilegale de păduri au fost posibile cu complicitatea unor angajați ai Romsilva.

Reducerea birocrației, transparentizarea proceselor de administrare forestieră și profesionalizarea conducerii sunt considerate pași esențiali pentru combaterea defrișărilor ilegale și protejarea mediului.

Mai multe organizații civice și partide din opoziție și-au exprimat susținerea față de inițiativa Dianei Buzoianu. „Nu putem permite ca Romsilva să rămână un bastion al intereselor obscure. Reforma este vitală pentru viitorul pădurilor României”, a declarat liderul REPER, Dacian Cioloș.

Și liderii PMP au transmis că orice reformă care vizează transparența și responsabilitatea într-o instituție-cheie cum este Romsilva trebuie sprijinită de toate partidele.

Cererea PSD pentru demiterea ministrului Mediului pare să fie doar vârful icebergului într-o confruntare politiză intens privind controlul asupra uneia dintre cele mai importante instituții de mediu din România.

Diana Buzoianu pare determinată să meargă până la capăt cu reforma Romsilva, chiar cu riscul pierderii funcției. „Nu m-am născut ministră. Dar dacă pot să schimb ceva în bine, atunci împreună cu echipa mea voi continua”, a transmis aceasta.

Viitorul Ministerului Mediului și soarta reformei Romsilva rămân, încă, sub semnul întrebării. Dar miza este una uriașă: protejarea pădurilor României de interesele politice și de mafia lemnului.

Sursă: G4Media

Compania de stat SC Exploatare Sistem Zonal (ESZ) SA Prahova, aflata in centrul unui scandal public dupa criza apei din judet, a cumparat in 2022 hotelul-restaurant „Regina Noptii” din Ploiesti cu suma de 10 milioane de lei, potrivit informatiilor din bilanturile contabile analizate de G4Media.

Din total, 5 milioane de lei au provenit din fonduri proprii, iar cealalta jumatate dintr-un credit contractat la Raiffeisen Bank.

Ironia este ca investitia majora in noul sediu a venit in contextul in care conducerea ESZ reclama constant lipsa banilor pentru modernizarea infrastructurii critice de apa.

Inainte de achizitie, ESZ isi desfasura activitatea intr-un spatiu inchiriat pentru doar 3.000 lei pe luna. La aceasta se adaugau cheltuieli de utilitati de aproximativ 7.750 de lei lunar. Calculul presei locale arata ca investitia de 10 milioane de lei ar urma sa fie amortizata in… 930 de ani.

Imobilul cumparat a fost detinut anterior de compania Kato Group, controlata de Marius Ștefan Plesa si Maria Anastasia Urse. Tranzactia a fost oficializata in urma unei licitatii organizate chiar de compania de stat.

ESZ este un caz unic in Romania: o companie de stat interpusa intre Apele Romane si operatorii locali de apa. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a pus sub semnul intrebarii insasi existenta ESZ, afirmand ca este necesara o analiza serioasa pentru a decide daca aceasta structura trebuie sa mai existe.

Criticile au devenit mai ascutite in contextul crizei de apa izbucnite pe 28 noiembrie, cand zeci de mii de cetateni din Prahova si Dambovita au ramas fara apa potabila in urma lucrarilor efectuate la acumularea Paltinu. Ministrul a declarat ca ESZ nu a comunicat transparent problema, punand in pericol sanatatea populatiei si securitatea energetica nationala.

O investigatie recenta G4Media a relevat ca ESZ a fost sistematic folosita ca instrument de recompensare politica de catre partidele aflate la guvernare, in special PSD si PNL. Compania este controlata 100% de Apele Romane, iar numirile in Consiliul de Administratie si in structurile executive par sa fi avut la baza criterii exclusiv politice.

Un caz notoriu este Monica Hunyadi, fost manager in cadrul ESZ, cunoscuta mai degraba pentru legaturile cu lideri PSD si calatoriile luxoase cu avioane private Nordis, decat pentru competente in domeniul apei.

Analiza a peste 150 de decizii AGA si ale Consiliului de Administratie in ultimii 10 ani indica un comportament financiar risipitor. Decizii de achizitii nejustificate, salarii nealiniate cu performanta si angajari obscure sunt doar cateva dintre probleme.

Dintre personajele controversate ajunse in CA-ul companiei se numara:

• Raluca Sarca Sandru, astrolog de profesie
• Olga Teodora Metiu, fosta prezentatoare TV, actualmente trainer de dicție

Situatia dramatica din ultimele saptamani a adus ESZ in atentia publica. In urma lucrarilor de mentenanta neanuntate si necoordonate la barajul Paltinu, peste 100.000 de persoane din doua judete au ramas fara acces la apa potabila.

Aceasta situatie a evidentiat esecul managerial si lipsa unui plan de interventie coerent. Ministerul Mediului a acuzat ESZ ca nu a informat la timp nici autoritatile locale, nici populatia, iar impactul a fost devastator.

Companiile de stat precum ESZ Prahova raman, in ciuda scandalurilor repetate, instrumente de influenta politica si mecanisme de recompensare a clientelismului. Atat PSD, cat si PNL par sa fi gasit in aceasta structura o resursa de control si distributie a beneficiilor.

In lipsa unor reforme institutionale reale si a unei evaluari obiective a eficientei companiilor de stat, episoade ca cel al crizei apei sau achizitiile aberante precum hotelul „Regina Noptii” vor continua sa afecteze cetatenii direct si profund.

ESZ Prahova reprezinta simptomul unei boli mai vechi: capturarea institutiilor statului de catre interese politice. Intr-un moment in care Romania se confrunta cu provocari multiple in infrastructura si mediu, asemenea exemple ridica intrebarea: cate alte companii de stat functioneaza dupa aceleasi reguli ale incompetentei si complicitatii?

Transparența, responsabilitatea si profesionalismul sunt imperative absolute pentru ca astfel de structuri sa poata servi cu adevarat interesul public. Altfel, vor ramane doar sedii luxoase, achizitii inutile si lipsa apei la robinet pentru zeci de mii de oameni.

Sursă: G4Media

Anca Alexandrescu, jurnalistă și politiciană cu o carieră controversată, este în centrul unui nou scandal public după ce o investigație Captura.ro a dezvăluit că a fost avansată în 2010 la gradul de locotenent-colonel în rezervă de către fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea.

Fosta consilieră a lui Sorin Oprescu și Victor Ponta, și actuală candidată AUR la Primăria Capitalei, a beneficiat de această avansare într-un moment în care Ministerul Apărării era acuzat că acordă titluri militare ca formă de recompensă politică.

Potrivit răspunsului oferit de Ministerul Apărării la solicitarea Captura.ro, Anca Alexandrescu a primit gradul de locotenent-colonel în rezervă în octombrie 2010. În acea perioadă, MApN era condus de Gabriel Oprea, o figură-cheie a sistemului militarizat din România post-decembristă și fondatorul partidului UNPR. Investigația arată că avansarea s-a făcut fără o justificare publică, iar Anca Alexandrescu nu avea experiență militară sau studii în domeniu.

În 2010, când a fost avansată, Anca Alexandrescu ocupa funcția de consilier personal al primarului general Sorin Oprescu, la rândul său un actor politic cu legături strânse cu UNPR. Conform jurnaliștilor Captura.ro, avansările din acea perioadă s-au făcut cu scopul de a atrage simpatizanți și influenceri din presă și politică în sfera de influență a lui Gabriel Oprea, consolidând astfel rețeaua de sprijin a UNPR.

Gabriel Oprea a fost acuzat, în repetate rânduri, că a folosit funcția de ministru al Apărării pentru a conferi avantaje necuvenite. De altfel, fostul demnitar a fost trimis în judecată pentru moartea polițistului Bogdan Gigină și este considerat de opinia publică un simbol al abuzului de putere. Acordarea de grade în mod discreționar a fost unul dintre instrumentele sale favorite pentru a-și extinde influența în sistem.

Ministerul Apărării a precizat că, în martie 2013, Comisia specială a decis revocarea gradului Ancăi Alexandrescu, iar aceasta a fost radiată din registrele MApN. Revocarea s-a produs în contextul scandalurilor mediatice din jurul avansărilor ilegale, în care alte nume cunoscute, precum Robert Turcescu, au fost de asemenea implicate. Turcescu a recunoscut public, într-o emisiune TV, că a fost ofițer acoperit, declanșând o criză de credibilitate în presă și în politică.

La momentul primirii gradului, Alexandrescu activa ca și consilier al primarului Sorin Oprescu. După revocare, în 2013, era deja consilier în cadrul Guvernului Ponta. Această traiectorie politică arată că a fost permanent conectată la structuri de putere influente, ceea ce a facilitat și accesul la privilegii rare, cum ar fi gradul militar.

În ciuda solicitărilor din partea societății civile și a presei, lista completă a persoanelor care au fost avansate în acea perioadă nu a fost niciodată publicată. Potrivit surselor Captura.ro, pe listă s-ar mai fi aflat nume din zona media, economică și sportivă, toate conectate la interesele de partid sau la rețele de influență ale UNPR.

Actuala dezvăluire vine într-un moment cheie: Anca Alexandrescu candidează din partea AUR la Primăria Municipiului București, mizând pe o imagine de politician anti-sistem. Informațiile privind trecutul său militar și conexiunile cu Gabriel Oprea pun sub semnul întrebării autenticitatea acestui discurs și pot influența opțiunile electoratului.

Acordarea gradului de locotenent-colonel Ancăi Alexandrescu, fără o justificare profesională militară și în context politic partinic, ridică serioase semne de întrebare cu privire la etica funcționării instituțiilor statului. Dezvăluirile Captura.ro scot la lumină practici opace, în care gradul militar devine un instrument de recompensă politică, nu de merit profesional. În contextul în care Anca Alexandrescu își promovează candidatura ca alternativă la sistemul politic corupt, trecutul său recent devine un subiect esențial de reflecție publică.

Sursă: Captura

Colaj foto InquamPhotos

Peste 15 milioane de euro au fost puse la bătaie în ultimii ani pentru hrănirea a peste 10.000 de copii din Sectorul 6 al Capitalei, în cadrul programului „Școala după școală”. Două acorduri cadru, unul în 2022 și altul în 2024, au fost atribuite de Administrația Școlilor Sector 6 și de Primăria condusă de liberalul Ciprian Ciucu.

Beneficiarii acestor contracte sunt, în mare parte, persoane cu legături strânse cu PNL, afaceri cu trecut controversat și conexiuni la vârful administrației locale și centrale.

Cea mai mare felie din acest buget a revenit Titan Edilitara, companie deținută de familia Fusea din Brăila, care a semnat contracte în valoare de 7 milioane de euro. Marian Paul Fusea, acționar al firmei și lider local PNL, a fost implicat în structurile de tineret ale partidului, consilier local și apropiat de nume sonore din formațiune, precum Cristian Bușoi și Glad Varga.

Trecerea sa la București a coincis cu expansiunea Titan Edilitara, care a câștigat în 2022 un contract de 2,8 milioane de euro pentru catering în afterschool-urile din Sectorul 6. În 2024, a revenit cu o ofertă pentru 3110 copii, evaluată la 4 milioane de euro, și a fost din nou declară câștigătoare.

Situația a luat o turnură ciudată când o firmă concurentă, Acacia Catering, a contestat oferta Titan Edilitara. CNSC a remarcat că oferta fusese depusă public, dar ulterior Primăria Sector 6 i-a solicitat firmei Fusea să o marcheze ca secretă. Astfel, o ofertă inițial transparentă a devenit confidențială la cererea autorității contractante.

Alte 4,6 milioane de lei au fost atribuite în 2022 companiei Le Blanc Ballroom, cunoscută ca Bârlogul Lupilor. Firma e controlată de soția lui Cornel-Petruț Ion, zis Magiunică, un personaj conectat la clanul Vasiloi și anchetat de DNA pentru prejudicii de 12 milioane de euro.

Administrația Școlilor din Sectorul 6 a reziliat contractul cu firma în 2023, din cauza igienei precare și nerespectării gramajelor. RISE Project a dezvăluit că localul era folosit pentru întâlniri masonice și ale clanurilor interlope.

Gab Pavolux, firmă apropiată de Sorina Docuz, a primit 6,9 milioane de lei. Docuz este fosta soție a primarului Robert Negoiță și apropiată a liderului PSD Marcel Ciolacu. Oficial, patronul Gab Pavolux este Andrei Andrei, fotomodel stabilit în Dubai, căsătorit cu o prietenă a Sorinei Docuz.

Primarul Ciprian Ciucu susține că oferta firmei a fost respinsă inițial, dar compania a câștigat contestația la CNSC și ulterior și procesul din instanță. El adaugă că nu s-au efectuat plăți către Gab Pavolux până în prezent.

Libro Events, firma Mihaelei Neagu, a câștigat contracte de 6 milioane de lei pentru catering în Ȟcoli. Neagu este considerată una dintre cele mai influente femei de afaceri din sfera contractelor publice, cu relații la vârf în PSD.

A fost asociată cu 3B Liviu SRL din Olt pentru contractele din Sectorul 6.

L&D Catering & Canteen, care a primit 12 milioane de lei, este fondată de Gabriel Florescu, „regele gunoaielor” din Sectorul 6. Florescu controlează Urban SA, companie cu datorii de aproape 200 de milioane de euro la stat. DIICOT l-a cercetat în trecut pentru evaziune și spălare de bani, dar faptele s-au prescris.

Firma Quertus Company Grup, deținută de o octogenară din Galați și fiica sa, a obținut contracte de 8,4 milioane de lei pentru catering, deși până în 2020 se ocupa de o cofetărie modestă din Popești Leordeni. Firma a intrat în vizorul public în 2019, când a obținut contracte mari cu Academia Navală și spitale din Capitală.

Sub pretextul unui program benefic pentru copii, autoritățile din Sectorul 6 par să fi girat o serie de contracte suspecte, acordate unor entități cu conexiuni politice, reputații controversate sau legături interlope. Transparența lipsește, iar sumele implicate ridică mari semne de întrebare privind integritatea administrației publice.

Articol integral pe CAPTURA