Programul „Masă sănătoasă”, finanțat de Guvern pentru sprijinirea elevilor din medii vulnerabile, a devenit în județul Iași o sursă de controverse majore privind modul de cheltuire a banilor publici.

În loc să organizeze licitații transparente pe platforma națională SICAP, majoritatea primăriilor au ales proceduri proprii sau achiziții directe, negociind cu un singur ofertant. Rezultatul: un sandviș rece ajunge să coste 15 lei, deși valoarea reală a produselor din pachet este estimată la 4–5 lei.

În contrapondere, orașul Hârlău a organizat o procedură legală pe SICAP și a obținut un preț de aproximativ 8 lei per sandviș, aproape la jumătate față de restul județului. Diferența arată impactul direct al concurenței reale asupra banului public.

În primul semestru din 2025, județul Iași a primit 52 milioane de lei (circa 10,4 milioane de euro) pentru 23.541 de elevi incluși în program. În 2026, bugetul a fost majorat cu 30%, iar numărul beneficiarilor a crescut la peste 24.200 de elevi. Prețul maxim stabilit de Guvern pentru un pachet alimentar este de 16,5 lei (cu TVA).

În 99% dintre cazuri, masa caldă a fost înlocuită cu sandvișuri reci. Majoritatea conțin 70% pâine, câteva felii de salam sau șuncă și o garnitură minimală de legume. Costul real al ingredientelor nu depășește 4–5 lei, potrivit specialiștilor din industria alimentară.

Cu toate acestea, în zeci de localități prețul negociat a fost de 15 lei per porție, aproape de plafonul maxim. Explicația: lipsa competiției și evitarea platformei SICAP.

Legea achizițiilor publice obligă autoritățile locale să organizeze licitații transparente pe SICAP atunci când valoarea contractului depășește pragul de 270.120 lei pentru produse și servicii. Majoritatea contractelor din programul „Masă sănătoasă” depășesc acest prag.

Cu toate acestea, din 29 de contracte verificate din totalul de 48 entități incluse în program în județul Iași, doar două au fost organizate efectiv prin procedură publică pe SICAP. Restul au fost derulate prin:

• proceduri proprii publicate doar pe site-urile primăriilor,

• notificări de atribuire postate ulterior pe SICAP,

• achiziții directe,

• prelungiri de contracte din anii anteriori.

În multe cazuri, anunțurile au fost publicate doar pe site-urile locale, care nu sunt urmărite de operatorii economici interesați. Firmele specializate în catering monitorizează zilnic SICAP, nu site-urile celor aproape 2.800 de primării din România.

Rezultatul: negociere cu un singur ofertant și prețuri apropiate de maximul legal.

La Hârlău, autoritățile au organizat o licitație simplificată pe SICAP pentru două unități școlare – Școala Hârlău și Școala Pârcovaci. Valoarea estimată inițial a fost de 3,047 milioane de lei.

Au fost depuse patru oferte. După evaluare, contractul a fost atribuit pentru 1,6 milioane de lei.

În anul școlar 2025, pentru 1.280 de elevi și 175 de zile de curs, prețul rezultat a fost de 7,15 lei fără TVA per sandviș (aproximativ 8 lei cu TVA).

Diferența este semnificativă: aproape 50% mai puțin decât în majoritatea comunelor din județ.

Dacă toate primăriile ar fi organizat proceduri similare, cu concurență reală, bugetul alocat ar fi putut acoperi aproape dublul numărului de beneficiari – aproximativ 50.000 de elevi, în loc de 24.000.

Printre localitățile care au organizat proceduri proprii sau au apelat la negocieri directe se numără:

• Al. I. Cuza – 546.128 lei, 15 lei/porție

• Aroneanu – 558.066 lei, 15 lei/porție

• Brăești – 514.000 lei, 15 lei/porție

• Ciortești – 854.000 lei

• Cozmești – 610.000 lei

• Gorban – 691.000 lei

• Grajduri – 838.350 lei

• Mironeasa – 770.000 lei

• Mogoșești – 1,052 milioane lei

• Târgu Frumos – 1,1 milioane lei

În cazul unor comune precum Belcești sau Costuleni, nu există proceduri vizibile nici pe SICAP, nici pe site-urile oficiale, deși alocările depășesc sumele care impun licitație publică.

În alte cazuri, contractele au fost prelungite din anii anteriori, deși finanțarea și numărul de beneficiari au crescut.

Mai multe comune au utilizat achiziția directă, uneori aproape de plafonul legal sau chiar peste acesta:

• Rediu – 300.000 lei pentru meniuri calde, peste pragul care impune licitație;

• Dagâța – 79.000 lei pentru 3.960 meniuri calde, la 20 lei bucata;

• Strunga – 193.000 lei, achiziție directă;

• Moșna – 200.000 lei, 15 lei per porție.

Practic, contractele au fost fragmentate sau ajustate pentru a evita obligația organizării unei licitații publice transparente.

Potrivit surselor din cadrul Curții de Conturi, primarii nu mai sunt descurajați de sancțiuni.

La prima abatere, se aplică avertisment. La repetare, amenda maximă este de 10.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Suma este achitată din bugetul local, nu din buzunarul primarului.

În ultimii ani, controalele au fost considerate mai puțin riguroase, iar numărul abaterilor a crescut semnificativ. Lipsa unor sancțiuni ferme a transformat SICAP dintr-o obligație legală într-o opțiune facultativă, susțin experții în achiziții publice.

În lipsa competiției, prețurile au fost stabilite la nivelul maxim permis de Hotărârea de Guvern.

Dacă valoarea reală a ingredientelor este estimată la 4–5 lei, un preț de 15 lei înseamnă un adaos comercial de până la 300%. În unele cazuri, meniurile calde au justificat parțial costul, însă în majoritatea localităților elevii au primit sandvișuri simple, fără valoare nutritivă consistentă.

Un primar, sub protecția anonimatului, a admis că mulți edili preferă procedurile proprii pentru a „controla unde ajunge contractul”.

Programul „Masă sănătoasă” are scop social – reducerea abandonului școlar și sprijinirea familiilor vulnerabile. Însă lipsa de transparență afectează direct eficiența cheltuirii fondurilor publice.

Dacă prețul ar fi fost redus prin licitații reale la 8 lei per porție, economiile ar fi fost semnificative. La nivelul bugetului de 52 milioane lei, diferența ar putea finanța hrana pentru încă zeci de mii de elevi sau ar putea îmbunătăți calitatea meniurilor.

Sursă: ReporterIs.ro 

Un scandal cu implicații naționale zguduie administrațiile locale din mai multe județe, după apariția unor imagini șocante dintr-un adăpost privat din județul Vrancea.

În centrul controversei se află firma Vetmedan SRL, care operează adăpostul „Arca lui Noe” din comuna Suraia și care a încheiat, în ultimii ani, peste o sută de contracte cu primării din întreaga țară pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

Deși imaginile care au declanșat revolta publică provin din Moldova, o parte semnificativă din finanțarea activității firmei vine din județul Ilfov. Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, patru primării ilfovene – Bragadiru, Pantelimon, Domnești și Dascălu – au semnat contracte în valoare cumulată de aproximativ 650.000 de euro cu Vetmedan SRL pentru capturarea, transportul și gestionarea câinilor fără stăpân.

Deși distanța dintre localitățile ilfovene și adăpostul din Vrancea depășește 200 de kilometri, administrațiile locale au ales să externalizeze serviciul către această firmă. Contractele prevăd capturarea, transportul, cazarea timp de minimum 14 zile, sterilizarea, deparazitarea și, în anumite cazuri, eutanasierea câinilor fără stăpân, în conformitate cu OUG 155/2001 și HG 1059/2013.

Sumele plătite sunt considerabile:

• Bragadiru – 1.296.000 lei (aprox. 254.000 euro), contract pe 4 ani

• Domnești – 960.000 lei (aprox. 188.000 euro), contract pe 5 ani

• Pantelimon – 620.000 lei (aprox. 121.000 euro), contract pe 4 ani

• Dascălu – 375.000 lei (aprox. 73.000 euro), contract pe 5 ani

În total, peste 600.000 de euro din bugetele locale ale acestor primării au fost direcționați către Vetmedan SRL.

În plus, din informațiile publice și din declarațiile patronului firmei, reiese că au fost capturați câini și din alte localități ilfovene, precum Clinceni și Dobroești. Contractele aferente acestor colaborări nu sunt disponibile public.

Un element care ridică serioase semne de întrebare este lipsa de transparență. Documentele nu pot fi găsite nici în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), nici pe site-urile primăriilor implicate. Solicitările oficiale pentru furnizarea contractelor nu au primit, până în prezent, un răspuns complet.

Deși clauzele contractuale prevăd explicit că primăriile au dreptul „să urmărească, să monitorizeze și să controleze concesionarul”, nu este clar dacă aceste verificări au fost efectuate și în ce condiții.

Singura administrație care a anunțat public rezilierea contractului este Primăria Domnești. Restul colaborărilor par, la acest moment, încă active.

Scandalul a izbucnit după publicarea unor înregistrări realizate în incinta adăpostului din Suraia. În imagini, un câine este prins violent, izbit de un zid și injectat cu o substanță, apoi târât pe jos. ONG-urile pentru protecția animalelor au descris scena drept o „măcelărire” și au vorbit despre un „lagăr de exterminare”.

Reprezentanții asociațiilor susțin că procedurile nu respectă standardele de bună practică veterinară și că animalele sunt tratate cu cruzime. În replică, medicul veterinar Daniel Lazăr, patronul Vetmedan SRL, a declarat că eutanasierea se face conform ghidului Colegiului Medicilor Veterinari și că imaginile ar fi fost obținute ilegal, prin montarea unor camere de supraveghere fără autorizație.

Acesta a afirmat că a depus plângeri pentru violare de domiciliu și supraveghere ilegală și a respins acuzațiile potrivit cărora adăpostul ar funcționa ca un „abator”.

Pe 11 februarie, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vrancea a anunțat suspendarea activității adăpostului, în urma unui control realizat împreună cu reprezentanți ai ANSVSA și ai Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul IPJ Vrancea.

Ulterior, polițiștii au deschis un dosar penal pentru uciderea cu intenție, fără drept, a animalelor, schingiuire, abuz în serviciu și fals intelectual. Au fost puse în aplicare șase mandate de percheziție, inclusiv la puncte de lucru ale societății.

ONG-urile acuză însă autoritățile de complicitate și de încercări de mușamalizare. Potrivit acestora, li s-ar fi promis că vor putea prelua cei peste 200 de câini aflați în adăpost, însă accesul le-ar fi fost blocat.

Datele oficiale arată că, în 2024, Vetmedan SRL a capturat 7.039 de câini, dintre care 6.275 au fost eutanasiați, 398 au murit, 293 au fost adoptați și 51 revendicați.

În ultimii ani, firma ar fi încasat peste 28,5 milioane de lei (aproximativ 5,5 milioane de euro) din contracte publice pentru gestionarea câinilor fără stăpân. În medie, ar însemna aproximativ 1.900 de lei pentru fiecare animal.

Criticii susțin că modelul economic favorizează capturarea și eutanasierea în detrimentul sterilizării și adopției, singurele soluții pe termen lung pentru reducerea populației canine.

Cazul ridică numeroase întrebări:

• Au fost primăriile din Ilfov la curent cu modul concret de operare al adăpostului?

• Au existat controale reale, în baza dreptului contractual de monitorizare?

• De ce contractele nu sunt publice?

• Ce se întâmplă cu câinii capturați din localitățile care încă au contracte active?

În lipsa unor răspunsuri clare și a unei transparențe totale, încrederea publică în modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor este afectată.

Cazul „Arca lui Noe” depășește granițele județului Vrancea. El scoate la iveală un mecanism național de externalizare a gestionării câinilor fără stăpân către operatori privați, finanțați consistent din bugete locale.

Pentru cetățenii din Ilfov, miza nu este doar una morală, ci și financiară. Peste 600.000 de euro au fost direcționați către un operator aflat acum în centrul unei anchete penale.

Într-un sistem în care legea permite eutanasierea după 14 zile, responsabilitatea autorităților locale devine esențială: transparență, control și asumare.

Până când toate contractele vor fi făcute publice și anchetele finalizate, rămâne o întrebare esențială: cine răspunde pentru modul în care au fost cheltuiți banii publici și pentru soarta animalelor trimise la sute de kilometri distanță?

Sursă: Bulentin de București

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis un mesaj public puternic de susținere pentru premierul Ilie Bolojan, criticând dur foștii lideri politici pe care îi consideră responsabili pentru dezechilibrele economice actuale.

Într-o intervenție fermă, Pîslaru a vorbit despre risipa banului public, despre deficitul bugetar moștenit și despre necesitatea unor reforme structurale dureroase, dar inevitabile.

Declarațiile vin într-un moment tensionat pentru economia României, marcat de măsuri de ajustare fiscală și restructurare administrativă, dar și de atacuri politice la adresa Guvernului Bolojan.

Dragoș Pîslaru a acuzat direct o parte a clasei politice că a gestionat defectuos resursele publice, generând un model economic nesustenabil.

„Zeci de politicieni habarniști ajunși peste noapte miniștri și, mai grav, prim-miniștri, și-au bătut joc de banul public”, a afirmat ministrul.

Acesta a descris un contrast puternic între discursul public al unor foști demnitari și stilul lor de viață:

• vacanțe în stațiuni exclusiviste;

• zboruri private fără justificări clare;

• mașini de lux și ceasuri scumpe;

• relații de afaceri controversate cu firme conectate la contracte publice.

Mesajul nu a nominalizat persoane, însă critica este clar orientată către vechile guverne, acuzate că au alimentat creșterea economică prin împrumuturi masive și cheltuieli publice fără acoperire structurală.

Ministrul Investițiilor a afirmat că premierul Ilie Bolojan este primul lider din ultimii ani care își asumă reforme reale, chiar cu riscul erodării politice.

„Avem, în sfârșit, un premier care își pune reputația de bun administrator în joc ca să ne scoată din groapă”, a transmis Pîslaru.

El susține că România nu a ajuns în actuala situație din cauza guvernului actual, ci din cauza strategiilor economice anterioare.

„Nu Bolojan a dus România în gard. România a fost dusă în gard de strategiile economice ale guvernelor precedente.”

Un punct central al intervenției a fost explicația privind scăderea economică de -0,2% (ajustată sezonier), în contextul reducerii deficitului bugetar cu 2,6%.

Potrivit lui Pîslaru, această evoluție nu trebuie interpretată ca un semn de prăbușire economică, ci ca o corecție necesară.

„Recesiunea este, de fapt, o însănătoșire dramatică a modelului de creștere economică”, a explicat ministrul.

În opinia sa:

• reducerea consumului alimentat din datorie este inevitabilă;

• investițiile devin noul motor al creșterii;

• economia trebuie reașezată pe baze sustenabile.

Această abordare vine în contextul în care România a fost avertizată repetat de instituțiile europene privind deficitul excesiv și riscul de dezechilibru fiscal.

Dragoș Pîslaru a susținut că reformele nu se pot opri doar la nivel macroeconomic. Este nevoie, spune el, de schimbări în administrație și în companiile de stat.

Printre direcțiile indicate:

• eficientizarea aparatului administrativ;

• reducerea cheltuielilor inutile;

• transparentizarea companiilor de stat;

• eliminarea numirilor politice pe criterii de rudenie sau relații personale.

„Am trăit prea mult timp pe datorie și am umplut instituțiile publice cu nepoți și amante”, a afirmat ministrul, într-un mesaj dur la adresa practicilor clientelare.

În calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru are un rol esențial în gestionarea fondurilor europene, inclusiv a programelor post-PNRR.

În contextul în care Planul Național de Redresare și Reziliență se apropie de final, România trebuie să:

• accelereze absorbția fondurilor;

• prioritizeze investițiile strategice;

• reducă dependența de finanțarea prin împrumuturi.

Pîslaru a sugerat că perioada de „bani ușori” se încheie, iar România trebuie să-și regândească modelul de dezvoltare.

Declarațiile ministrului vin pe fondul unei polarizări politice accentuate. Măsurile de ajustare fiscală adoptate de Guvernul Bolojan au fost criticate de opoziție și de unii foști demnitari.

Pîslaru susține însă că o parte dintre aceste critici au motivații politice.

„Toți îi dau lecții, dar niciunul nu vrea să-i ia locul”, a afirmat el.

În opinia sa, cei care au contribuit la acumularea dezechilibrelor bugetare ar trebui fie să sprijine reformele, fie să se retragă din dezbatere.

Guvernul Bolojan a anunțat:

• reducerea cheltuielilor administrative;

• prioritizarea investițiilor publice;

• ajustări fiscale pentru reducerea deficitului;

• restructurări în administrația centrală.

Susținătorii măsurilor consideră că acestea sunt necesare pentru evitarea unei crize financiare. Criticii avertizează însă asupra impactului social al reducerilor bugetare.

În acest context, intervenția ministrului Investițiilor marchează o poziționare clară: ajustarea actuală este un pas dureros, dar esențial pentru stabilitatea pe termen lung.

În încheiere, Dragoș Pîslaru a transmis un mesaj tranșant către politicienii care critică reformele:

„Dacă nu vreți să ajutați la repararea dezastrului pe care tot voi l-ați cauzat, măcar nu stați în calea celor care încearcă.”

Mesajul este unul de mobilizare politică și economică, într-o perioadă în care miza este stabilitatea financiară a României.

Protestele organizate de AUR pe 12 februarie, la ora simbolică 12:12, în marile orașe ale României, au adus în prim-plan nu doar nemulțumirile legate de majorarea taxelor și impozitelor locale, ci și o serie de controverse politice și de imagine. La Brăila, manifestația s-a desfășurat sub conducerea deputatului AUR Florin Cîrligea, considerat de ani buni cel mai bogat brăilean. Prezența sa în fruntea unui protest cu accente anti-sărăcie, dar și vestimentația purtată – o geacă de lux marca Moncler – au generat reacții intense în mediul online.

Evenimentul a fost parte dintr-o mobilizare națională lansată de liderul AUR, George Simion, în contextul nemulțumirilor față de măsurile fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Deși tema oficială a protestelor a fost legată de creșterea taxelor, în stradă s-au auzit și alte revendicări: „Turul 2 înapoi”, susținerea pentru Călin Georgescu și solicitări pentru alegeri anticipate.

La Brăila, câteva sute de persoane s-au adunat în fața Palatului Administrativ, răspunzând apelului AUR. În fruntea protestatarilor s-a aflat deputatul Florin Cîrligea, președintele organizației județene AUR, însoțit de consilieri locali și județeni ai partidului.

Marșul a continuat pe Calea Călărașilor, cu oprire în fața sediului provizoriu al Primăriei, amenajat în fosta clădire BCR, după care participanții au traversat Centrul Istoric și s-au întors la punctul de plecare.

Pe parcurs, manifestanții au scandat lozinci împotriva Guvernului Bolojan, au cerut revenirea la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 și au susținut ideea organizării de alegeri anticipate. Mesajele au variat de la critici privind politica fiscală până la acuzații generale privind direcția politică a țării.

Florin Cîrligea s-a declarat nemulțumit de numărul celor prezenți la protest. Într-o declarație făcută la portavoce, acesta a ironizat lipsa unei mobilizări mai ample.

„Dacă mă uit la câți s-au adunat, înseamnă că restul lumii e mulțumită. Mă așteptam la mult mai multă lume nemulțumită. În afară să se plângă pe la colțuri, pe TikTok, pe rețelele sociale…”, a spus liderul AUR Brăila.

Declarația a fost interpretată de unii ca o critică la adresa populației pasive, iar de alții ca o recunoaștere a faptului că nemulțumirile din mediul online nu se traduc întotdeauna în prezență fizică la proteste.

Pe traseu, o parte dintre manifestanți au strigat către cei aflați în autobuze sau pe marginea drumului, reproșându-le că nu participă la protest și sugerând că „au bani de bilet”, într-un gest perceput de unii drept presiune morală asupra celor care nu s-au alăturat manifestației.

Momentul care a aprins cel mai puternic reacțiile în mediul online a fost apariția deputatului Cîrligea îmbrăcat cu o geacă marca Moncler, un brand de lux ale cărui produse pot depăși frecvent 1.500 de euro.

Internauții au remarcat rapid contrastul dintre mesajul social al protestului – centrat pe sărăcie, taxe și dificultăți economice – și imaginea unui politician milionar, îmbrăcat într-un articol vestimentar de lux.

Pe rețelele sociale au apărut mesaje ironice și critice:

• „Dacă și cu geacă Moncler te plângi de mărirea taxelor”

• „Suveranismul subțire, cu cheltuială se ține”

• „Cum faci tu politică pentru săraci cu milioane în bancă?”

Compararea situației cu alte episoade controversate din politica românească, precum apariția unor lideri politici cu ceasuri sau accesorii de lux în contexte sociale sensibile, a amplificat dezbaterea.

Pentru susținătorii lui Cîrligea, însă, vestimentația este irelevantă în raport cu mesajul politic transmis. Aceștia au argumentat că dreptul la opinie și la protest nu este condiționat de statutul financiar al celui care protestează.

Florin Cîrligea este un nume cunoscut în politica și mediul de afaceri din Brăila. Patron al companiei Comision Trade, el a fost, timp de mai mulți ani, singurul milionar brăilean prezent în Top 300 Capital.

Cariera sa politică a început în 2008, când a devenit consilier municipal din partea PDL. În 2009 a fost numit subprefect al județului Brăila, funcție pe care a ocupat-o până în 2010.

Ulterior, a activat în PNL, candidând în 2016 pentru un mandat de senator și obținând tot atunci un mandat de consilier județean. În 2018, Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil, acuzând că firma sa ar fi avut relații comerciale cu o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, în perioada în care el era consilier județean.

În 2020, a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” Galați.

După un conflict intern în PNL Brăila, Cîrligea a demisionat din partid în 2023 și a preluat conducerea organizației județene AUR. În 2024, a candidat la Primăria Brăila, obținând 8,83% din voturi, iar ulterior a devenit deputat AUR, de pe prima poziție pe lista partidului.

Imaginea unui milionar aflat în fruntea unui protest împotriva sărăciei și taxelor ridică inevitabil întrebări despre autenticitatea mesajului politic.

Pe de o parte, susținătorii AUR argumentează că experiența în mediul de afaceri poate oferi o perspectivă realistă asupra poverii fiscale și asupra modului în care politicile guvernamentale afectează economia locală.

Pe de altă parte, criticii susțin că există o disonanță între discursul despre dificultățile financiare ale populației și stilul de viață afișat de liderii politici.

Această dezbatere reflectă o problemă mai largă a politicii românești: percepția publică privind autenticitatea liderilor și coerența dintre mesaj și imagine.

Protestele organizate simultan în mai multe orașe sugerează o strategie clară de mobilizare a nemulțumirii sociale. În contextul creșterii taxelor și al tensiunilor politice, AUR încearcă să capitalizeze frustrările economice și să le transforme în sprijin electoral.

În Brăila, însă, mobilizarea a fost sub așteptări, potrivit chiar liderului local. Declarația sa privind numărul participanților poate fi interpretată ca un semnal de alarmă privind capacitatea reală de mobilizare în teritoriu.

Sursă: Debrăila