Unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din zona Dobrogei, Dina Mergeani, a intrat recent în atenția publică după ce a devenit nașul de botez al copilului liderului AUR, George Simion. Deși relația dintre cei doi este prezentată drept una strict personală și spirituală, afaceristul din Delta Dunarii este cunoscut în mediul economic drept unul dintre cei mai mari traderi de cereale din regiune, cu afaceri ce depășesc un miliard de lei cifră de afaceri anuală.

În același timp, aparițiile sale publice alături de politicieni locali din Partidul Social Democrat și Partidul National Liberal au generat discuții în spațiul public, mai ales în contextul în care partidul condus de George Simion se poziționează ca o formațiune „antisistem”.

În iulie 2024, George Simion și soția sa, Ilinca Simion, au organizat botezul fiului lor într-un eveniment de amploare desfășurat în Gura Humorului. Potrivit informațiilor din presa locală, petrecerea a reunit aproximativ 1.000 de invitați, printre care oameni de afaceri, politicieni și persoane publice.

Pentru ceremonie au fost aleși două perechi de nași:

• o familie din zona Bucovinei

• cuplul format din Dina Mergeani și soția sa, din județul Tulcea.

Omul de afaceri a confirmat ulterior că a acceptat rolul de naș într-un context strict personal.

„Am acceptat acest rol exclusiv în plan personal și spiritual, fiind un gest creștinesc și o responsabilitate spirituală. Rolul meu de naș trebuie înțeles strict în plan personal și religios, fără legătură cu viața politică”, a transmis acesta.

Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Dina Mergeani a fost surprins în fotografii alături de mai mulți politicieni din județul Tulcea.

În anul 2022, la un eveniment economic organizat în cadrul Topului Național al Firmelor Private din România, afaceristul a fost fotografiat alături de:

• Lucian Simion

• George Sisc u.

Ulterior, în 2025, Mergeani a apărut într-o altă fotografie informală alături de:

• Sergiu Constantinescu

• Eugen Ion.

Contactat pentru un punct de vedere, omul de afaceri a respins ideea unei implicări politice.

„Sunt antreprenor local din județul Tulcea și nu am apartenență politică. În comunități mici precum cele din Dobrogea este normal ca oamenii să se cunoască și să interacționeze social.”

Activitatea principală a lui Dina Mergeani este legată de sectorul agricol și de comerțul cu cereale. Una dintre companiile sale importante este Cereale Colect Distribution SRL, firmă în care omul de afaceri este acționar împreună cu fratele său. Potrivit datelor financiare publice, compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 miliarde de lei, cu aproximativ 41% mai mare decât în anul precedent. Această evoluție plasează societatea printre cei mai importanți traderi de cereale din România.

Activitatea companiei include:

• colectarea cerealelor de la fermieri

• depozitarea în silozuri

• transportul și exportul prin porturi maritime.

Un punct important al operațiunilor comerciale ale companiei a fost Portul Constanta, cel mai mare port la Marea Neagră. Potrivit datelor disponibile în registrele comerciale, firma a avut activitate în port între 2013 și 2025, perioadă în care a utilizat infrastructura logistică pentru exportul cerealelor.

Portul Constanța este unul dintre principalele huburi de export pentru:

• grâu

• porumb

• floarea-soarelui

• orz.

În contextul războiului din Ucraina și al reconfigurării fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre, rolul portului a devenit și mai important pentru traderii agricoli din România. Pe lângă afacerile din agricultură, Dina Mergeani a investit și în sectorul turismului.

Omul de afaceri deține Razelm Luxury Resort, un complex turistic situat în Jurilovca, în apropierea Lacul Razelm. Proiectul a fost inaugurat în 2022. Inițial, dezvoltarea a fost prezentată drept o pensiune cu 14 camere, destinată în special familiei și prietenilor proprietarilor. Ulterior însă, proiectul a fost extins și transformat într-un resort de patru stele, în urma unei investiții estimate la peste 6 milioane de euro.

Complexul include:

• spații de cazare premium

• restaurante

• facilități pentru evenimente

• acces direct la zonele turistice ale Deltei Dunării.

În ultimii ani, resortul din Jurilovca a devenit popular pe rețelele sociale, fiind promovat de mai mulți influenceri și creatori de conținut. Promovarea online a contribuit la creșterea notorietății complexului turistic, într-o perioadă în care Delta Dunării a devenit una dintre destinațiile turistice preferate din România. Compania care administrează complexul turistic este Meda Consulting SRL.

Datele financiare arată că în 2024 societatea a avut:

• o cifră de afaceri de peste 5,2 milioane de lei

• o pierdere de peste 2 milioane de lei.

În același timp, compania are datorii de aproximativ 40 de milioane de lei, potrivit datelor din registrele comerciale. Această situație este relativ frecventă în cazul proiectelor turistice mari, unde investițiile inițiale ridicate sunt recuperate pe termen lung. Sectorul cerealelor este unul dintre cele mai importante domenii ale economiei românești. România se află constant printre cei mai mari exportatori de grâu și porumb din Uniunea Europeană, iar Dobrogea este una dintre regiunile agricole strategice.

Traderii de cereale joacă un rol esențial în acest sistem, deoarece:

• colectează producția de la fermieri

• asigură depozitarea și transportul

• facilitează exportul către piețele internaționale.

În acest context, companii precum cea deținută de Dina Mergeani au devenit actori importanți în lanțul economic agricol.

Articol integral pe Libertatea

O serie de achiziții publice realizate în preajma Sărbătorilor de iarnă din 2025 ridică semne de întrebare în județul Tulcea, după ce o firmă nou-înființată a obținut contracte directe de la mai multe primării locale pentru furnizarea de iluminat festiv și materiale electrice.

Documentele analizate arată că societatea ar fi facturat unele produse la prețuri de câteva ori mai mari decât cele existente pe piață, iar în doar câteva luni de activitate a încasat aproximativ 300.000 de lei din bani publici. Cazul scoate la lumină posibile conexiuni politice și ridică întrebări legate de modul în care sunt realizate achizițiile directe în administrația locală, mai ales atunci când firme fără experiență în domeniu reușesc să obțină rapid contracte publice.

Societatea Electronet Rețele Electrice SRL a fost înființată pe 8 august 2025 în județul Tulcea. Administratorul companiei este Alexandra Păunescu, o tânără fără experiență semnificativă în mediul de afaceri sau în domeniul instalațiilor electrice. La doar două săptămâni după înregistrarea firmei, compania a obținut primul contract public, prin procedură de achiziție directă. Beneficiarul a fost Primaria Baia Tulcea, care a cumpărat un tablou electric pentru aproximativ 20.000 de lei.

După această primă achiziție, au urmat și alte contracte cu primării din județ, în special pentru:

• iluminat festiv

• ghirlande luminoase

• tablouri electrice

• cabluri electrice

• materiale de fixare și conectare.

În doar câteva luni de activitate, societatea a acumulat contracte directe în valoare de aproximativ 300.000 de lei.

Analiza documentelor financiare indică diferențe semnificative între prețurile facturate de firmă și cele practicate pe piața de profil. Un exemplu relevant este o siguranță tetrapolară vândută către Primăria Baia cu 918 lei. În lipsa unui cod exact al produsului pe factură, comparația a fost realizată pe baza caracteristicilor tehnice menționate în document. Produse similare, cu aceeași marcă și specificații apropiate, pot fi găsite în comerț la aproximativ 70 de lei, potrivit ofertelor disponibile pe platformele online specializate.

Această diferență de preț de peste 10 ori ridică întrebări privind modul în care au fost stabilite valorile contractelor. Reprezentanții Electronet Rețele Electrice SRL susțin că produsele comparate nu sunt identice și că diferențele de preț sunt determinate de specificațiile tehnice.

Potrivit companiei, produsul livrat ar fi fost:

• o siguranță de tip Siemens SENTRON

• model cu curbă D

• destinată instalațiilor electrice cu consum ridicat.

Firma a susținut că simplele comparații realizate prin căutări online nu reflectă întotdeauna realitatea pieței. În răspunsul transmis, reprezentanții companiei au explicat că prețurile pot varia semnificativ în funcție de caracteristicile tehnice ale echipamentelor electrice. Totuși, unele dintre specificațiile invocate de firmă nu apar explicit în facturile analizate.

Un alt exemplu de diferență de preț apare în cazul colierelor din plastic pentru cabluri, cunoscute popular drept „șoricei”. Electronet Rețele Electrice SRL a vândut o pungă cu 100 de bucăți la prețul de 46 de lei. Pe site-urile comerciale specializate, produse similare cu dimensiunile menționate – 4,8 x 350 mm – pot fi găsite la prețuri între 12,4 și 17 lei, fără TVA. Chiar și în cazul celor mai scumpe oferte identificate pe piață, prețul este considerabil mai mic decât cel facturat către autoritatea publică.

Diferențe de preț au fost identificate și la alte produse livrate către primării. De exemplu, firma a facturat cabluri electrice de tip 4×6 mm și tablouri metalice pentru instalații electrice. Reprezentanții companiei susțin că aceste produse au specificații tehnice superioare, inclusiv protecție IP66, ceea ce ar justifica prețurile mai ridicate. Cu toate acestea, unele dintre aceste caracteristici nu sunt menționate în documentele de achiziție.

Investigația documentelor publice a scos la iveală și o posibilă conexiune politică în spatele companiei. Numărul de telefon asociat firmei pe platforma de achiziții publice ar fi legat de Ionuț Gheorghe, consilier județean din partea Partidul Social Democrat în cadrul Consiliul Judetean Tulcea. Verificările arată că numele său apare și în legătură cu o altă firmă din județ, care administra o discotecă locală. Deși Ionuț Gheorghe nu figurează oficial în structura firmei Electronet Rețele Electrice SRL, datele din spațiul public indică o legătură indirectă.

Potrivit informațiilor disponibile pe rețelele sociale, consilierul județean ar avea o relație de mai mulți ani cu mama Alexandrei Păunescu. Mai multe fotografii publice arată că cei doi apar împreună în contexte personale. Deși această relație nu implică automat o conexiune directă în activitatea firmei, ea ridică întrebări privind posibilitatea existenței unor influențe informale.

Un alt element relevant este faptul că Ionuț Gheorghe și primarul comunei Baia, Liliana Marinescu, s-au aflat în trecut în același partid politic. Cei doi au fost surprinși în trecut participând împreună la campanii electorale, distribuind materiale de promovare în cadrul Partidul Social Democrat. În prezent, primărița conduce administrația locală din partea Partidul National Liberal.

Contactată pentru explicații, Primăria Baia a transmis că produsele achiziționate au fost selectate pe baza specificațiilor tehnice necesare lucrărilor electrice realizate în localitate.

Instituția susține că:

• echipamentele sunt destinate instalațiilor electrice cu consum ridicat

• prețurile sunt comparabile cu cele de pe piață pentru produse similare

• procedura de achiziție a respectat cadrul legal.

Primăria a precizat, de asemenea, că nu are atribuții legale pentru a verifica eventualele legături personale sau politice dintre operatorii economici și alte persoane. Cazul din Tulcea scoate în evidență și vulnerabilitățile procedurii de achiziție directă, utilizată frecvent de autoritățile locale. Acest tip de procedură permite instituțiilor publice să cumpere produse sau servicii fără licitație, dacă valoarea contractului se situează sub anumite praguri stabilite de lege.

Deși mecanismul este conceput pentru a simplifica procesul administrativ, el poate crea situații în care:

• firme fără experiență primesc contracte publice

• prețurile nu sunt comparate riguros cu cele de pe piață

• apar suspiciuni privind favorizarea unor operatori economici.

Sursă: Libertatea

Fotografie generată de AI

Un raport recent al Curtea de Conturi a Romaniei scoate la iveală nereguli semnificative în modul în care au fost gestionate cheltuielile de personal la Consiliul Judetean Ilfov. Documentul indică faptul că, în anul 2024, conducerea instituției ar fi majorat nelegal salariile unor funcții de demnitate publică, iar mai mulți angajați ar fi încasat venituri peste plafonul maxim stabilit de legislația în vigoare.

Raportul ridică semne de întrebare într-un context politic sensibil, în care autoritățile centrale au adoptat măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor publice. Situația de la Consiliul Județean Ilfov sugerează însă că aceste reguli nu ar fi fost respectate în totalitate la nivel local.

Conform raportului de audit financiar publicat de Curtea de Conturi, în anul 2024 au fost identificate cheltuieli de personal considerate nelegale, generate de calcularea eronată a indemnizațiilor pentru funcțiile de demnitate publică.

Beneficiarii acestor majorări au fost persoanele aflate în conducerea instituției, respectiv:

• președintele Consiliului Județean Ilfov

• cei doi vicepreședinți ai instituției.

Auditorii au estimat pentru eșantionul analizat un prejudiciu de 156.878 lei, rezultat din:

• majorarea nelegală a indemnizațiilor

• plata unor salarii peste plafonul maxim permis de lege.

Raportul menționează explicit că unele venituri salariale plătite angajaților au depășit indemnizația vicepreședintelui unității administrativ-teritoriale, lucru interzis de legislația în vigoare. În administrația publică din România există o regulă clară privind plafonarea salariilor. Conform legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, niciun angajat al unei instituții nu poate avea un salariu mai mare decât indemnizația vicepreședintelui instituției respective.

Raportul Curții de Conturi arată că la Consiliul Județean Ilfov această regulă ar fi fost încălcată, unele persoane beneficiind de sporuri sau venituri care depășeau acest plafon. Astfel de situații indică probleme în modul de aplicare a legislației salariale și ridică semne de întrebare privind mecanismele interne de control.

Suma de aproximativ 156.000 de lei identificată de auditori reprezintă doar prejudiciul estimat pentru eșantionul analizat. Curtea de Conturi utilizează, de regulă, metode statistice de audit, verificând doar o parte dintre documentele financiare. Acest lucru înseamnă că prejudiciul real ar putea fi semnificativ mai mare.

În astfel de situații, instituția auditată este obligată să:

• verifice toate cheltuielile de personal din perioada analizată;

• calculeze prejudiciul total;

• recupereze sumele plătite ilegal.

Raportul scoate în evidență și structura aparatului administrativ al Consiliului Județean Ilfov, care pare mult mai extinsă decât în alte județe.

Conform datelor oficiale, instituția are 414 posturi, împărțite astfel:

• 3 funcții de demnitate publică (președinte și doi vicepreședinți)

• 38 funcții publice de conducere

• 179 funcții publice de execuție

• 194 angajați contractuali, dintre care 13 funcții de conducere.

În total, instituția are 51 de funcții de conducere. Aceasta înseamnă aproximativ un șef la fiecare șapte angajați, proporție considerată foarte ridicată în administrația publică. Structura de personal ridică și o altă problemă legală. În 2023, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat Legea nr. 296/2023, cunoscută drept „legea austerității”. Printre măsurile introduse se numără limitarea numărului de funcții de conducere din instituțiile publice.

Legea prevede că:

• funcțiile de conducere nu pot depăși 8% din totalul posturilor unei instituții.

În cazul Consiliului Județean Ilfov, procentul este de 12,3%, depășind semnificativ limita legală.

Dimensiunea aparatului administrativ din Ilfov devine și mai evidentă atunci când este comparată cu alte județe.

Consiliul Județean Cluj

• aproximativ 322 posturi în aparatul administrativ

• gestionează un buget cu aproximativ 600 milioane lei mai mare decât Ilfov.

Consiliul Județean Bihor

O comparație și mai spectaculoasă poate fi făcută cu Bihor, unde administrația județeană a fost condusă timp de mai mulți ani de actualul premier Ilie Bolojan.

În 2024:

• CJ Bihor avea doar 99 de posturi

• aparatul administrativ era de patru ori mai mic decât la Ilfov.

Diferențele dintre cele două administrații sunt vizibile și la nivelul cheltuielilor de personal.

Consiliul Județean Ilfov

• salarii de bază: aproximativ 45 milioane lei

• sporuri pentru condiții de muncă: aproximativ 3,5 milioane lei

Consiliul Județean Bihor

• salarii de bază: aproximativ 12,3 milioane lei

• fără sporuri pentru condiții grele de muncă.

Astfel, cheltuielile de personal la Ilfov sunt de peste patru ori mai mari decât la Bihor.

Situația devine și mai paradoxală dacă se analizează veniturile celor două administrații.

În anul 2024:

• Consiliul Județean Bihor a avut venituri cu peste 300 milioane lei mai mari decât Ilfov.

Cu toate acestea, aparatul administrativ din Ilfov este mult mai extins și costisitor. Raportul Curții de Conturi ar putea avea consecințe administrative importante.

În mod obișnuit, după astfel de constatări, instituțiile sunt obligate să:

• corecteze modul de calcul al salariilor;

• recupereze sumele plătite ilegal;

• modifice structura de personal pentru a respecta legea.

De asemenea, pot fi declanșate proceduri disciplinare sau administrative împotriva persoanelor responsabile de nereguli. Raportul apare într-un moment în care scena politică românească este marcată de tensiuni în interiorul coaliției de guvernare. Conducerea Consiliului Județean Ilfov este asociată politic cu Partidul National Liberal, iar dezvăluirile Curții de Conturi au generat deja reacții în mediul politic. Unii comentatori consideră că situația reflectă probleme mai largi ale administrației publice din România, unde aparatele administrative au crescut semnificativ în ultimii ani.

Raportul Curții de Conturi privind Consiliul Județean Ilfov evidențiază o serie de probleme majore în gestionarea cheltuielilor de personal și în respectarea legislației privind salarizarea în sectorul public. Majorarea nelegală a indemnizațiilor, depășirea plafonului salarial și structura administrativă supradimensionată ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate resursele publice.

În contextul în care autoritățile centrale promovează politici de austeritate și eficientizare a administrației, cazul de la Ilfov ar putea deveni un test important pentru capacitatea statului de a aplica aceleași reguli pentru toate instituțiile publice.

Sursa foto: colaj Fanatik

Articol integral pe Libertatea

Premierul României și liderul Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a anunțat declanșarea unei analize aprofundate asupra modului în care sunt utilizate fondurile publice alocate programelor de stimulare a ocupării forței de muncă.

Declarația vine în urma identificării unor posibile abuzuri în sistemul de subvenții acordate angajatorilor, care ar fi permis accesarea repetată a fondurilor fără o integrare reală a beneficiarilor pe piața muncii.

Potrivit premierului, o economie sănătoasă presupune reguli corecte și responsabilitate în cheltuirea banilor publici, iar analiza programelor guvernamentale a scos la iveală rezultate slabe și mecanisme care pot genera fraude.

Programul analizat este unul dintre principalele instrumente prin care statul încearcă să sprijine integrarea pe piața muncii a persoanelor considerate vulnerabile. Prin această schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună pentru fiecare persoană angajată, timp de 12 luni, dacă aceasta face parte dintr-o categorie cu dificultăți de integrare profesională.

Programul vizează în special:

• șomeri care nu au un loc de muncă de peste șase luni;

• persoane cu vârsta peste 45 de ani;

• părinți care își cresc singuri copiii;

• persoane cu risc ridicat de excluziune socială.

În schimbul acestei subvenții, angajatorii au obligația să mențină contractul de muncă al persoanei angajate cel puțin 18 luni.

Datele analizate de guvern arată că, în anul 2025, programul a susținut angajarea a peste 13.200 de persoane. La prima vedere, rezultatul pare pozitiv, însă analiza distribuției angajărilor a ridicat semne de întrebare. Potrivit premierului Ilie Bolojan, mai mult de jumătate dintre aceste angajări au fost realizate în firme de pază.

Concret:

• 6.816 persoane au fost angajate în companii din domeniul serviciilor de securitate și pază.

Acest lucru ridică întrebări cu privire la eficiența programului, deoarece scopul său inițial era stimularea angajărilor în sectoare productive ale economiei.

„În loc să vedem angajări consistente în industrie, construcții sau alte domenii productive, majoritatea au fost în firme de pază”, a subliniat premierul.

Un alt aspect care a atras atenția autorităților este concentrarea geografică a acestor angajări.

Datele arată că majoritatea contractelor subvenționate s-au realizat în câteva zone ale țării:

• București și zona metropolitană

• județul Gorj

• județul Galați

Această distribuție neuniformă sugerează existența unor rețele sau practici repetate în anumite zone, care ar putea exploata lacunele legislative ale programului. Una dintre cele mai grave probleme identificate de guvern este posibilitatea ca programul să fie folosit printr-un mecanism repetitiv de tip „suveică”. Potrivit premierului Ilie Bolojan, în unele situații aceleași persoane ar fi fost angajate succesiv la mai multe firme, fiecare companie beneficiind de subvenția acordată de stat.

Schema ar funcționa astfel:

1. O persoană este angajată de o companie care primește subvenția lunară de la stat.

2. După o perioadă, contractul de muncă încetează – de regulă prin demisie.

3. Persoana respectivă este angajată de o altă companie.

4. Noua firmă solicită din nou subvenția pentru aceeași persoană.

Prin acest mecanism, aceleași persoane pot genera subvenții repetate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără ca acestea să fie integrate stabil pe piața muncii.

„Se creează astfel un circuit artificial prin care aceleași persoane sunt angajate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții de la stat”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste situații au fost posibile din cauza unor neclarități în legislație și a lipsei unui control eficient din partea instituțiilor responsabile. Potrivit acestuia, autoritățile care ar fi trebuit să monitorizeze modul de utilizare a subvențiilor nu au intervenit la timp pentru a preveni astfel de practici.

„Neclaritățile din lege au permis astfel de mecanisme, iar cei care trebuiau să le observe nu și-au făcut datoria”, a declarat premierul.

În urma acestor constatări, premierul Ilie Bolojan a anunțat că a dispus analizarea urgentă a programului și identificarea unor soluții pentru corectarea problemelor. În cadrul ultimei ședințe de guvern, executivul a solicitat Ministerul Muncii să propună măsuri concrete pentru eliminarea abuzurilor.

Acestea ar putea include:

• modificarea legislației privind acordarea subvențiilor;

• introducerea unor sisteme mai stricte de verificare a angajatorilor;

• monitorizarea pe termen lung a beneficiarilor programului;

• sancțiuni pentru companiile care folosesc mecanisme frauduloase.

Deși sumele implicate nu sunt extrem de mari la nivelul bugetului de stat, premierul consideră că problema este una de principiu. Costul anual al acestei scheme se ridică la zeci de milioane de lei, bani proveniți din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

„Impactul bugetar poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mult mai mare”, a afirmat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, problema centrală nu este doar suma cheltuită, ci modul în care sunt gestionate fondurile publice și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Premierul a subliniat că scopul programelor de ocupare a forței de muncă trebuie să fie sprijinirea economiei reale și crearea de locuri de muncă stabile.

Guvernul dorește ca subvențiile să ajungă la companii care:

• creează locuri de muncă reale;

• oferă contracte de muncă pe termen lung;

• contribuie la dezvoltarea economică.

„Trebuie să susținem companiile care creează valoare și locuri de muncă stabile, nu mecanisme artificiale de colectare a banilor de la stat”, a declarat premierul.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan se înscriu într-un demers mai amplu al guvernului de reformare a politicilor publice. Executivul analizează în prezent mai multe programe finanțate din bugetul statului pentru a evalua eficiența acestora.

Obiectivul declarat al guvernului este:

• eliminarea risipei de bani publici;

• creșterea transparenței în utilizarea fondurilor;

• orientarea politicilor economice către rezultate concrete.

Cazul subvențiilor pentru angajări scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de sprijin pentru piața muncii din România. Analiza anunțată de premierul Ilie Bolojan ar putea duce la modificări legislative și la o regândire a programelor de ocupare a forței de muncă, astfel încât fondurile publice să fie utilizate mai eficient. În contextul provocărilor economice actuale, guvernul încearcă să transmită un mesaj clar: banii publici trebuie cheltuiți responsabil, iar mecanismele care permit abuzuri nu vor mai fi tolerate.

Un nou scandal privind sinecurile din instituțiile publice din România a izbucnit după ce mai mulți membri ai Consiliului de Administrație al Autoritatea Aeronautica Civila Romana au decis să dea în judecată instituția pentru a obține bonusuri de performanță de aproximativ 1 milion de lei.

Potrivit documentelor depuse în instanță, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație solicită plata unei componente variabile de aproximativ 162.000 de lei pentru fiecare persoană, sumă aferentă performanței instituției în anul 2023.

Cazul a stârnit controverse majore deoarece printre reclamanți se află persoane cu legături politice importante, inclusiv fratele vicepremierului Marian Neacsu, un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu și un fost colaborator apropiat al liberalului Lucian Bode.

Acțiunea în instanță a fost depusă în noiembrie 2025 la Judecătoria Sectorului 1 din București.

Cei șase reclamanți cer ca instanța să oblige:

• Autoritatea Aeronautică Civilă Română

• Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

• AMEPIP

să aprobe plata componentei variabile aferente anului 2023.

În total, suma revendicată depășește 970.000 de lei, la care se adaugă penalități de întârziere și actualizarea cu rata inflației. Fiecare membru al Consiliului de Administrație solicită 161.957,84 lei, reprezentând bonusul anual de performanță prevăzut în contractele de mandat. Procesul nu are încă stabilit primul termen de judecată.

Membrii Consiliului de Administrație ai Autorității Aeronautice Civile beneficiază de două tipuri de remunerație:

1. Indemnizația fixă lunară – aproximativ 15.168 de lei brut

2. Componenta variabilă anuală, acordată dacă instituția îndeplinește indicatorii de performanță.

Acești indicatori sunt stabiliți la începutul fiecărui an și includ criterii financiare și nefinanciare legate de activitatea instituției.

Conform raportului de audit intern consultat în cadrul investigației jurnalistice, gradul de îndeplinire al indicatorilor pentru anul 2023 a fost:

• 88,98% pentru membrii executivi

• 88,09% pentru membrii neexecutivi

Prin urmare, ținta de 100% necesară pentru acordarea integrală a bonusului nu a fost atinsă. Totuși, reclamanții susțin că nerealizarea completă a obiectivelor nu le poate fi imputată și că instituțiile responsabile ar trebui să aprobe plata bonusurilor.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) este o regie autonomă de interes public național care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor.

Instituția are un rol esențial în sistemul aviatic românesc, fiind responsabilă pentru:

• reglementarea transportului aerian civil

• certificarea operatorilor aerieni

• supravegherea siguranței zborurilor

• autorizarea infrastructurii aeroportuare

• managementul siguranței în traficul aerian.

Din acest motiv, numirile în conducerea instituției sunt considerate sensibile, iar criticii sistemului susțin că acestea ar trebui realizate strict pe criterii profesionale.

Unul dintre reclamanți este Bogdan Stelian Mîndrescu, fost director general al Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti. Acesta a condus compania între 2017 și 2018, în perioada guvernării conduse de Sorin Grindeanu. Mandatul său s-a încheiat după ce Corpul de Control al premierului a identificat mai multe nereguli administrative. De-a lungul timpului, Mîndrescu a ocupat diverse funcții publice pe filieră PSD.

Alexandru Anghel a ocupat anterior funcții de conducere în sectorul aeroportuar, inclusiv la Aeroportul Internațional Brașov–Ghimbav. Acesta a fost însă demis din funcția de director în 2023, după ce Consiliul de Administrație al aeroportului a invocat probleme legate de transparență și gestionarea unor decizii administrative.

Avocat de profesie, George Bogdan Ilea este considerat în mediul politic drept un apropiat al fostului lider liberal Lucian Bode.

De-a lungul carierei, Ilea a ocupat mai multe poziții în instituții publice, inclusiv:

• secretar de stat în Ministerul Justiției

• membru în consiliile de administrație ale ROMATSA, TAROM și CFR.

Eduard Mike a ocupat funcții de consilier și director de cabinet pentru mai mulți miniștri. De asemenea, el a fost membru în numeroase consilii de administrație ale unor instituții și companii de stat, printre care:

• Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

• Institutul Național de Cercetare în Informatică

• Fondul Român de Contragarantare.

Și soția sa a deținut o poziție într-un consiliu de administrație, la Imprimeria Națională.

Mihai Neacșu este fratele vicepremierului Marian Neacșu, unul dintre liderii PSD. Potrivit informațiilor publice, experiența profesională a acestuia înainte de numirea în CA-ul Autorității Aeronautice Civile era legată în principal de o firmă de familie din domeniul agriculturii. La momentul numirii, presa a remarcat lipsa unei experiențe relevante în domeniul aeronautic.

Lucian Taropa este cunoscut drept un apropiat al liderului PSD Sorin Grindeanu. Cei doi se cunosc din perioada liceului și au fost surprinși în mai multe ocazii publice împreună, inclusiv în vacanțe în străinătate. Potrivit unor declarații de avere mai vechi, Taropa i-a acordat lui Grindeanu un împrumut personal de aproximativ 20.000 de euro.

Întrebată despre situația bonusurilor solicitate, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a transmis un răspuns oficial în care afirmă că solicitările jurnaliștilor nu vizează informații de interes public.

Instituția a precizat că:

„Informațiile solicitate privesc aspecte strict individuale, care nu fac parte din activitatea generală a instituției și nu pot fi comunicate în temeiul legii.”

Această poziție a fost criticată de experți în transparență administrativă, care consideră că remunerarea conducerii unei instituții publice ar trebui să fie o informație publică.

Cazul readuce în discuție problema numirilor politice în consiliile de administrație ale companiilor și instituțiilor publice. Criticii acestui sistem susțin că astfel de poziții sunt adesea acordate pe criterii politice, fără legătură directă cu competența profesională. În multe cazuri, aceste funcții sunt bine remunerate și presupun responsabilități limitate comparativ cu salariile oferite.

În ultimii ani, autoritățile române au încercat să reformeze sistemul de numire a conducerii companiilor de stat prin introducerea unor mecanisme de evaluare și monitorizare. Rolul AMEPIP este tocmai acela de a evalua performanța conducerii întreprinderilor publice și de a verifica respectarea indicatorilor de performanță. Totuși, cazuri precum cel al Autorității Aeronautice Civile arată că sistemul continuă să genereze controverse și litigii.

Procesul intentat de membrii Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române pentru bonusuri de performanță de aproape 1 milion de lei ridică semne de întrebare privind modul în care sunt acordate și evaluate recompensele financiare în instituțiile publice.

Pe de o parte, reclamanții susțin că neatingerea integrală a indicatorilor nu le poate fi imputată. Pe de altă parte, criticii consideră că solicitarea bonusurilor în condițiile în care obiectivele nu au fost îndeplinite complet reprezintă un exemplu al problemelor structurale din sistemul de guvernanță al companiilor și instituțiilor de stat.

Decizia finală va aparține instanței, însă cazul a readus în prim-plan dezbaterea despre sinecurile politice, transparența instituțiilor publice și responsabilitatea managerială în sectorul de stat din România.

Sursă: G4Media