Dosarul „Las Vegas”, în care procurorii DIICOT acuză membri ai unor clanuri cunoscute de constituire de grup infracțional organizat, șantaj și violențe în lanțul de cazinouri Las Vegas, a rămas blocat aproape doi ani în procedura de cameră preliminară.

Deși legea prevede un termen de 60 de zile pentru această etapă, cauza s-a aflat pe masa instanțelor din noiembrie 2023 până în februarie 2026, fără ca judecata pe fond să înceapă.

După un an și jumătate de amânări la Curtea de Apel București (CAB) și încă patru luni la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), dosarul a fost restituit definitiv la DIICOT pentru refacerea unor acuzații esențiale. Specialiștii consultați de jurnaliști avertizează că, în aceste condiții, prescripția faptelor este foarte probabilă înainte de o sentință definitivă.

Cazul vizează rețeaua de cazinouri „Las Vegas”, controlată de frații Mihăiță „Polonezu” și Sorin Doroftei. Procurorii DIICOT susțin că aceștia ar fi coordonat o structură informală de „pază internă” care intervenea atunci când jucători câștigau sume importante.

Potrivit rechizitoriului, în astfel de situații, angajații ar fi recurs la:

• amenințări,

• șantaj,

• acte de violență fizică,

• presiuni psihologice,

pentru a împiedica plata câștigurilor sau pentru a forța „negocieri” în defavoarea clienților.

În dosar sunt implicate 85 de persoane: 70 de inculpați, 11 părți vătămate și 4 societăți comerciale. Printre inculpați se regăsesc membri ai clanurilor Feraru și Corduneanu, dar și persoane cunoscute în mediul interlop.

Camera preliminară este etapa procesuală în care judecătorul verifică legalitatea rechizitoriului și a probelor. Legea stabilește un termen scurt pentru această procedură.

În cazul „Las Vegas”, însă:

• Noiembrie 2023 – dosarul intră la Curtea de Apel București.

• Iunie 2024 – februarie 2025: cinci amânări invocând lipsa apărătorilor.

• Februarie – august 2025: șase amânări succesive pentru pronunțare.

• 11 august 2025: CAB restituie dosarul la DIICOT.

• Încă patru luni de contestații la ÎCCJ.

• Februarie 2026: Curtea Supremă menține soluția de restituire.

În total, aproape doi ani fără ca procesul propriu-zis să înceapă.

Juriști consultați de presă susțin că invocarea repetată a lipsei apărării este un mecanism frecvent utilizat pentru tergiversarea cauzelor complexe.

Curtea de Apel București a admis parțial excepțiile inculpaților, considerând că acuzația de constituire de grup infracțional organizat nu este suficient de clar și detaliat formulată.

Judecătorii au cerut DIICOT să precizeze:

• data exactă a constituirii grupului;

• structura și ierarhia acestuia;

• programul infracțional;

• elementele de stabilitate în timp;

• momentul epuizării infracțiunii.

Pentru celelalte fapte – șantaj, loviri și alte violențe – instanța a apreciat că rechizitoriul este legal întocmit.

În plus, au fost anulate unele probe, inclusiv analize financiare efectuate de persoane despre care instanța a apreciat că nu aveau competență legală.

După decizia definitivă a ÎCCJ, dosarul a fost restituit la DIICOT pentru refacerea acuzațiilor privind grupul infracțional organizat.

Aceasta presupune:

• reformularea rechizitoriului;

• eventual completarea urmăririi penale;

• o nouă trimitere în judecată;

• reluarea camerei preliminare;

• abia apoi judecata pe fond.

În aceste condiții, specialiștii spun că faptele riscă să se prescrie înainte de o hotărâre definitivă, mai ales că multe dintre acuzații au termene de prescripție de 3–4 ani.

În timpul anchetei, pe numele lui Mihăiță Doroftei a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă acesta nu a fost pus în aplicare, deoarece inculpatul a părăsit România.

În prezent, Doroftei este dat în urmărire generală.

Rechizitoriul DIICOT include descrieri detaliate ale unor agresiuni surprinse de camerele de supraveghere.

Într-un caz din București, trei inculpați ar fi lovit repetat un client, inclusiv cu pumnii și picioarele, inclusiv în zona capului, până aproape de pierderea cunoștinței.

Procurorii susțin că liderul rețelei nu ar fi reproșat agresiunea în sine, ci faptul că aceasta a avut loc într-o zonă monitorizată video.

Într-un alt episod, interceptări telefonice arată discuții despre agresarea unui client care „comenta prea mult”, cu expresii precum „sparge-i dinții” sau „mutilează-l”.

Procurorii susțin că un jucător care ar fi câștigat peste 600.000 de lei ar fi fost intimidat să renunțe la bani. Martorii ar fi declarat că au fost avertizați că patronii ar putea trimite persoane periculoase după ei.

Rechizitoriul descrie un mecanism prin care câștigătorii ar fi fost informați că „aparatul s-a stricat” sau că plata nu poate fi efectuată, iar în cazul insistenței ar fi intervenit persoane cu rol de intimidare.

O investigație de presă publicată anterior a arătat că unul dintre frații Doroftei deține 16 proprietăți în Dubai. Acesta a susținut că investițiile sunt legale și realizate anterior începerii anchetei.

De asemenea, anchete jurnalistice independente au documentat legături comerciale între rețeaua Las Vegas și frații Andrew și Tristan Tate, prin acorduri de împărțire a profitului în mai multe sucursale. Reprezentanții Las Vegas au respins acuzațiile.

Cazul „Las Vegas” ridică întrebări majore privind eficiența sistemului judiciar în dosare complexe de criminalitate organizată.

După:

• doi ani de cameră preliminară,

• anularea unor probe,

• restituirea rechizitoriului,

• un inculpat principal dispărut,

procesul nu a început nici măcar pe fond.

În acest context, riscul prescripției planează asupra mai multor fapte, ceea ce ar putea duce la închiderea cauzei fără o hotărâre definitivă pe fondul acuzațiilor.

Pentru un dosar care implică acuzații grave de violență, șantaj și grup infracțional organizat, întârzierea procedurilor ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea sistemului de a livra justiție într-un termen rezonabil.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Cristian Andrei Leonte / Info Sud-Est

Un dosar cu implicații imobiliare de proporții zguduie piața terenurilor din Iași. Un bărbat de 68 de ani a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, fiind acuzat că ar fi obținut retrocedarea unor terenuri evaluate la peste 50 de milioane de euro, folosind un testament fals atribuit unui presupus moștenitor american al unei vechi familii boierești din Moldova.

Procurorii susțin că documentul ar fi fost utilizat pentru a crea aparența unui drept succesoral asupra a 46 de hectare de teren aflate într-una dintre cele mai valoroase zone rezidențiale din municipiul Iași – zona Copou, fostă stațiune viticolă. În paralel, surse judiciare afirmă că persoana trimisă în judecată ar face parte dintr-o grupare care ar fi obținut ilegal, în timp, aproximativ 20.000 de hectare la nivel național.

Potrivit rechizitoriului consultat de presă, inculpatul Dumitru Contoloru ar fi invocat un testament datat 17 mai 1999, presupus semnat de Constantin Daniels, un inginer român stabilit în SUA, care ar fi murit în 2001 la New York.

Documentul ar fi stipulat că Daniels îi lasă lui Contoloru toate bunurile sale prezumtive, inclusiv drepturile asupra unor terenuri ce ar fi aparținut familiei boierești Bădărău, naționalizate în perioada regimului comunist.

Pe baza acestui testament, Contoloru ar fi obținut retrocedarea a 18 hectare de teren în Copou. Evaluarea conform grilei notariale indică o valoare de peste 50 de milioane de euro, în timp ce estimările de piață ar depăși 75 de milioane de euro.

Ulterior, inculpatul ar fi inițiat demersuri pentru restituirea altor 28 de hectare din aceeași zonă, evaluate între 75 și 100 de milioane de euro. Deși Comisia de Fond Funciar din cadrul Primăriei Iași ar fi validat cererea, punerea efectivă în posesie nu s-a realizat până în prezent.

Ancheta penală a fost declanșată în urma unui litigiu civil intentat de Contoloru în 2021 împotriva a două persoane din București, considerate moștenitoare legitime ale familiei Bădărău. În cadrul procesului, acestea au identificat testamentul invocat de inculpat și au formulat plângere penală.

Expertiza grafologică dispusă în dosar ar fi concluzionat că testamentul este fals. În rechizitoriu se arată că, deși nu a putut fi stabilită persoana care a falsificat documentul, există indicii clare că inculpatul cunoștea caracterul fals al acestuia și l-a folosit pentru a obține calitatea de unic moștenitor.

Procurorii susțin că manoperele utilizate pentru crearea aparenței de legalitate, precum și încercările de a bloca acțiuni judiciare menite să anuleze titlul de moștenitor, indică intenția de a folosi documentul în scop fraudulos.

Dosarul se află în prezent în faza de Cameră Preliminară.

Din cele 18 hectare retrocedate, aproximativ cinci hectare au ajuns ulterior în posesia unui cunoscut om de afaceri din sectorul imobiliar, Gheorghe Iaciu, patronul companiei Impact, care a anunțat dezvoltarea unui ansamblu rezidențial în zonă.

Audiat ca martor, omul de afaceri a declarat că a cumpărat drepturi succesorale de la persoane care urmau să-și reconstituie dreptul de proprietate și că nu avea cunoștință despre eventuale falsuri privind documentele de bază.

Procurorii au dispus clasarea în ceea ce îl privește.

O sursă judiciară citată în spațiul public susține că persoana trimisă în judecată ar face parte dintr-o grupare care ar fi obținut ilegal, de-a lungul anilor, aproximativ 20.000 de hectare de teren în diferite zone din țară.

Potrivit aceleiași surse, o parte dintre terenuri ar fi fost ulterior donate unor terți, iar actele notariale ar fi inclus clauze prin care beneficiarii se obligau să nu facă declarații publice despre anumite persoane din sistemul judiciar și despre legături cu afaceri imobiliare.

Aceste aspecte nu fac obiectul rechizitoriului actual, însă ar putea fi investigate în alte cauze penale aflate în lucru.

Dumitru Contoloru nu este la prima confruntare cu legea penală. În trecut, acesta a fost condamnat într-un dosar instrumentat de DNA privind fapte de corupție legate de retrocedări în aceeași zonă viticolă din Copou.

De asemenea, în calitate de fost director al unei sucursale județene bancare, a fost condamnat pentru abuz în serviciu, fals și spălare de bani.

În 2024, după împlinirea termenelor legale, acesta a obținut ștergerea condamnărilor din cazier, prin reabilitare judecătorească.

Reprezentantul persoanelor care au formulat plângerea penală susține că, în realitate, pentru cele 46 de hectare revendicate nu ar exista moștenitori legali, iar terenurile ar trebui să revină statului român.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat în instanță anularea titlurilor de proprietate emise în această speță, inclusiv cele obținute de inculpat.

În paralel, au fost depuse noi plângeri penale privind alte aspecte ale retrocedărilor.

Contactat pentru un punct de vedere, Dumitru Contoloru a declarat că dosarul se află în Cameră Preliminară și că persoanele care se declară moștenitoare și-ar fi pierdut această calitate încă din 2021. El a afirmat că așteaptă un verdict favorabil în procesul penal.

Conform principiului prezumției de nevinovăție, inculpatul beneficiază de toate garanțiile procesuale până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Cazul readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de retrocedare a proprietăților naționalizate și riscurile utilizării unor documente falsificate în proceduri administrative și judiciare.

Miza financiară este uriașă: doar în Iași, terenurile aflate în discuție depășesc 150 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

Instanța va trebui să stabilească dacă testamentul invocat este într-adevăr fals și dacă inculpatul a utilizat cu bună știință un document fals pentru a obține drepturi de proprietate.

Decizia finală ar putea avea consecințe majore nu doar pentru părțile implicate, ci și pentru validitatea altor retrocedări realizate în baza unor documente similare.

Sursa Foto: Wikipress

Sursă: G4Media

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis marți anularea condamnării primite de fostul ministru PSD, Dan Șova, în dosarul „CET Govora”, constatând că faptele pentru care acesta fusese condamnat s-au prescris. Hotărârea este definitivă și vine în urma admiterii unui recurs în casație formulat de fostul demnitar.

Decizia Curții Supreme marchează încă un episod din seria anulărilor de condamnări ale unor foști înalți demnitari, în contextul aplicării deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale. Deși procesul penal a fost încetat, instanța a menținut dispoziția privind confiscarea sumei de 100.000 de euro.

Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Dan Șova împotriva deciziei penale din martie 2023, prin care fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. În motivarea soluției, judecătorii au invocat intervenirea prescripției răspunderii penale, în baza unor decizii recente ale Curții Constituționale.

„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Şova Dan-Coman (…) dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru infracţiunea de trafic de influenţă. Anulează formele de executare emise în cauză”, se arată în soluția pronunțată de ÎCCJ.

Hotărârea este definitivă și pune capăt procesului penal în ceea ce îl privește pe fostul ministru.

Cazul lui Dan Șova este unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din ultimul deceniu. În iunie 2018, fostul senator PSD a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. A fost încarcerat, însă după aproximativ șase luni a fost eliberat, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte.

Dosarul a fost rejudecat, iar în noiembrie 2021 Curtea de Apel București l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Ulterior, în martie 2023, Înalta Curte a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare.

Prin recursul în casație soluționat acum, Dan Șova a obținut anularea definitivă a condamnării, instanța constatând că faptele sunt prescrise.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Șova ar fi pretins și primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul influenței pe care ar fi exercitat-o asupra directorului general al CET Govora, Mihai Bălan.

Conform procurorilor, influența ar fi fost folosită pentru a facilita încheierea unor contracte de asistență juridică între CET Govora și o societate de avocatură, contracte tip abonament lunar în valoare de 10.000 de euro pe lună.

DNA a susținut că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocatură a emis lunar facturi către CET Govora, iar în aceeași perioadă Dan Șova ar fi încasat 60.000 de euro. În cea de-a doua perioadă contractuală, acesta ar fi primit încă 40.000 de euro.

Anchetatorii au indicat că o parte semnificativă a sumelor ar fi fost utilizată pentru stingerea unei datorii provenite din achiziția unui imobil din București.

De asemenea, procurorii au arătat că directorul CET Govora ar fi produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane de lei instituției, sumă reprezentând plățile efectuate în baza contractelor respective.

Decizia din cazul Dan Șova se înscrie într-un context mai larg în care numeroase condamnări pentru fapte de corupție au fost anulate pe motiv de prescripție.

În ultimii ani, interpretările privind întreruperea termenului de prescripție, generate de deciziile Curții Constituționale, au dus la încetarea multor procese penale. Instanțele au fost obligate să aplice noile reguli privind calculul termenelor, ceea ce a determinat închiderea unor dosare vechi.

În același timp, judecătorii Înaltei Curți au fost criticați pentru faptul că, în multe cazuri, nu au aplicat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care ar fi permis menținerea unor condamnări în baza principiului protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Această divergență de interpretare între instanțele naționale și cele europene a generat dezbateri intense în spațiul public și în mediul juridic.

Deși procesul penal a fost încetat, instanța supremă a menținut măsura confiscării sumei de 100.000 de euro, considerată a proveni din infracțiunea de trafic de influență.

Aceasta înseamnă că, din punct de vedere patrimonial, efectele condamnării nu sunt în totalitate șterse. Totuși, din perspectivă penală, Dan Șova nu mai are nicio condamnare activă în acest dosar.

Anularea condamnării lui Dan Șova ridică din nou semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului judiciar în gestionarea dosarelor complexe de corupție. Durata mare a proceselor, rejudecările succesive și schimbările legislative au creat un cadru în care prescripția a devenit un factor decisiv.

Pentru opinia publică, astfel de soluții pot alimenta percepția că marile dosare de corupție ajung frecvent la final fără consecințe penale definitive.

Sursă: G4Media