Acasă Blog Pagina 35

Eutanasia câinilor fără stăpân, transformată în afacere: zeci de mii de animale ucise pe milioane de euro din bani publici, sub ochii autorităților

Redacția Normedia
-
0
Eutanasia câinilor fără stăpân, transformată în afacere: zeci de mii de animale ucise pe milioane de euro din bani publici, sub ochii autorităților

Peste 64.000 de câini eutanasiați în trei ani, cel puțin 9 milioane de euro din fonduri publice direcționate către firme și asociații private și controale oficiale care au reacționat abia după apariția imaginilor cu violențe.

O amplă documentare jurnalistică scoate la iveală un sistem în care gestionarea câinilor fără stăpân a devenit, pentru unii operatori, o afacere profitabilă, în timp ce societatea civilă acuză că legea actuală încurajează eutanasia în masă, inclusiv a câinilor sănătoși.

Investigația, realizată pe parcursul mai multor luni, a inclus aproape o sută de solicitări de informații publice, analiza contractelor de achiziții, discuții cu veterinari, activiști și persoane care au încercat să-și recupereze animalele din adăposturi private. Concluziile indică un model repetitiv: capturare, adăpostire pe termen scurt, eutanasiere rapidă și noi contracte finanțate din bugetele locale.

Datele centralizate de la direcțiile sanitar-veterinare arată că, între 2023 și 2025, peste 64.000 de câini au fost eutanasiați în România, în adăposturi publice și private. Aproximativ 33.000 dintre aceștia au murit în doar patru adăposturi administrate de firme sau asociații private.

În medie, în aceste patru locații, au fost eutanasiați aproximativ 30 de câini pe zi.

Cele mai active entități identificate sunt:

  • Vetmedan SRL – Suraia, județul Vrancea

  • Aspa Ivets – Uzunu, județul Giurgiu

  • Heremy Animal Med SRL – Boldești-Scăeni, județul Prahova

  • Asociația „Un nou început, o nouă viață” – Berchisești, județul Suceava

Contractele câștigate de aceste entități însumează cel puțin 9 milioane de euro din bani publici.

În comuna Suraia, județul Vrancea, adăpostul privat administrat de Vetmedan SRL, deținut de medicul veterinar Daniel Lazăr, a devenit simbolul controversei.

Imagini filmate în incinta adăpostului arată câini imobilizați cu crose, injectați fără anestezie corespunzătoare și manipulați brutal. Potrivit medicilor veterinari consultați în cadrul investigației, utilizarea substanței T61 fără anestezie prealabilă provoacă sufocare și durere intensă.

Deși Inspectoratul de Poliție Vrancea a primit 79 de petiții în perioada 2023–2025 privind activitatea adăpostului, iar Direcția Sanitar-Veterinară a efectuat 21 de controale, autoritățile au suspendat activitatea abia după ce imaginile au devenit publice.

În 2024, Vetmedan a raportat 6.275 de câini eutanasiați. În același an, firma a achiziționat 6.450 ml de T61. Analiza cantităților ridică semne de întrebare privind dozajul, raportat la greutatea reală a animalelor.

În plus, documente interne indică ștergerea motivelor de eutanasiere pe unele fișe, înlocuite ulterior cu mențiunea generică „boală”.

În județul Giurgiu, asociația Aspa Ivets, fondată de soții Florentina și Valentin Istrate, a eutanasiat aproape 16.000 de câini în ultimii trei ani – aproximativ 14 pe zi.

Potrivit datelor oficiale:

  • 70% dintre câinii aduși au fost eutanasiați

  • 8% au murit din alte cauze

  • 21% au fost adoptați

În prezent, pe rolul poliției din Giurgiu se află zece dosare penale privind activitatea asociației, pentru infracțiuni precum uciderea animalelor fără drept, rele tratamente, abuz în serviciu și fals în înscrisuri. Cu toate acestea, adăpostul continuă să funcționeze.

Aspa Ivets a încasat bani publici inclusiv printr-un mecanism de „aderare” a consiliilor locale, care plătesc o taxă anuală raportată la numărul de locuitori – aproximativ 10 lei per persoană. Doar din aceste cotizații, asociația a obținut aproape 650.000 de euro.

În Boldești-Scăeni, județul Prahova, firma Heremy Animal Med SRL a câștigat contracte de peste 1,4 milioane de euro. În ultimii trei ani, 81% dintre câinii aduși în adăpost au fost eutanasiați. Direcția Sanitar-Veterinară Prahova a efectuat trei controale și nu a identificat nereguli majore.

În Suceava, adăpostul „Un nou început, o nouă viață” a înregistrat 469 de eutanasii și peste 1.000 de decese din alte cauze în mai puțin de trei ani. Administratorul este medic veterinar și, simultan, inspector în cadrul DSVSA Suceava, instituție responsabilă cu controalele. Conducerea direcției susține că nu există conflict de interese.

Actualul cadru legislativ permite eutanasierea câinilor fără stăpân, inclusiv a celor sănătoși, dacă nu sunt adoptați sau revendicați în termen de 14 zile lucrătoare de la capturare.

Organizațiile pentru protecția animalelor susțin că termenul scurt și lipsa resurselor pentru adăpostire pe termen lung creează un stimulent economic pentru eutanasiere rapidă. Plata serviciilor se face în funcție de numărul de câini gestionați, ceea ce, potrivit activiștilor, favorizează rotația constantă a animalelor.

Veterinari consultați afirmă că eutanasia ar trebui să fie ultima soluție, aplicată exclusiv animalelor irecuperabile medical, nu o metodă de control al populației canine.

Specialiștii indică sterilizarea în masă și microciparea drept metode eficiente și sustenabile pentru reducerea numărului de câini fără stăpân. Amenzile pentru lipsa microcipării pot ajunge la 10.000 de lei, însă aplicarea lor este rară.

Datele arată că unele adăposturi sterilizează sub 20% dintre câinii adoptați, deși legea impune această obligație.

Transportul câinilor pe distanțe de sute de kilometri, deși există adăposturi în județele de proveniență, ridică întrebări privind utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În unele cazuri, primăriile nu pot indica numărul exact de câini capturați în schimbul sumelor plătite. Curțile de Conturi județene au emis opinii contradictorii privind legalitatea unor plăți către asociații private.

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară a transmis că așteaptă digitalizarea sistemului pentru centralizarea datelor la nivel național.

Codul deontologic al medicilor veterinari prevede că eutanasia trebuie practicată doar pentru a pune capăt suferinței unui pacient irecuperabil. Totodată, ghidurile profesionale subliniază necesitatea minimizării durerii și utilizării corecte a anesteziei.

„Eutanasia în masă schimbă ecuația morală. Devine o logică a eliminării pentru control”, afirmă specialiști în etica drepturilor animalelor.

În prezent, un proiect de lege care interzice eutanasierea câinilor sănătoși și promovează sterilizarea se află în dezbatere parlamentară.

Investigația relevă un sistem în care gestionarea câinilor fără stăpân generează contracte de milioane de euro, în timp ce mii de animale sunt eutanasiate anual. Reacțiile întârziate ale autorităților, discrepanțele din documente și numărul ridicat de eutanasii ridică semne de întrebare privind modul în care sunt folosiți banii publici și respectarea normelor legale.

Problema câinilor fără stăpân rămâne una reală și complexă. Însă între soluția responsabilă – bazată pe sterilizare, educație și adopții – și eutanasierea pe scară largă există o diferență fundamentală: direcția în care alege societatea să meargă.

Articol integral pe SNOOP 

Înalta Curte anulează condamnarea lui Dan Șova pe motiv de prescripție. Încă un dosar de corupție închis definitiv

Redacția Normedia
-
0
Înalta Curte anulează condamnarea lui Dan Șova pe motiv de prescripție. Încă un dosar de corupție închis definitiv

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis marți anularea condamnării primite de fostul ministru PSD, Dan Șova, în dosarul „CET Govora”, constatând că faptele pentru care acesta fusese condamnat s-au prescris. Hotărârea este definitivă și vine în urma admiterii unui recurs în casație formulat de fostul demnitar.

Decizia Curții Supreme marchează încă un episod din seria anulărilor de condamnări ale unor foști înalți demnitari, în contextul aplicării deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale. Deși procesul penal a fost încetat, instanța a menținut dispoziția privind confiscarea sumei de 100.000 de euro.

Instanța supremă a admis recursul în casație formulat de Dan Șova împotriva deciziei penale din martie 2023, prin care fusese condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. În motivarea soluției, judecătorii au invocat intervenirea prescripției răspunderii penale, în baza unor decizii recente ale Curții Constituționale.

„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Şova Dan-Coman (…) dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului (…) pentru infracţiunea de trafic de influenţă. Anulează formele de executare emise în cauză”, se arată în soluția pronunțată de ÎCCJ.

Hotărârea este definitivă și pune capăt procesului penal în ceea ce îl privește pe fostul ministru.

Cazul lui Dan Șova este unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din ultimul deceniu. În iunie 2018, fostul senator PSD a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. A fost încarcerat, însă după aproximativ șase luni a fost eliberat, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte.

Dosarul a fost rejudecat, iar în noiembrie 2021 Curtea de Apel București l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Ulterior, în martie 2023, Înalta Curte a redus pedeapsa la trei ani cu suspendare.

Prin recursul în casație soluționat acum, Dan Șova a obținut anularea definitivă a condamnării, instanța constatând că faptele sunt prescrise.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Șova ar fi pretins și primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul influenței pe care ar fi exercitat-o asupra directorului general al CET Govora, Mihai Bălan.

Conform procurorilor, influența ar fi fost folosită pentru a facilita încheierea unor contracte de asistență juridică între CET Govora și o societate de avocatură, contracte tip abonament lunar în valoare de 10.000 de euro pe lună.

DNA a susținut că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocatură a emis lunar facturi către CET Govora, iar în aceeași perioadă Dan Șova ar fi încasat 60.000 de euro. În cea de-a doua perioadă contractuală, acesta ar fi primit încă 40.000 de euro.

Anchetatorii au indicat că o parte semnificativă a sumelor ar fi fost utilizată pentru stingerea unei datorii provenite din achiziția unui imobil din București.

De asemenea, procurorii au arătat că directorul CET Govora ar fi produs un prejudiciu de peste 1,3 milioane de lei instituției, sumă reprezentând plățile efectuate în baza contractelor respective.

Decizia din cazul Dan Șova se înscrie într-un context mai larg în care numeroase condamnări pentru fapte de corupție au fost anulate pe motiv de prescripție.

În ultimii ani, interpretările privind întreruperea termenului de prescripție, generate de deciziile Curții Constituționale, au dus la încetarea multor procese penale. Instanțele au fost obligate să aplice noile reguli privind calculul termenelor, ceea ce a determinat închiderea unor dosare vechi.

În același timp, judecătorii Înaltei Curți au fost criticați pentru faptul că, în multe cazuri, nu au aplicat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care ar fi permis menținerea unor condamnări în baza principiului protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Această divergență de interpretare între instanțele naționale și cele europene a generat dezbateri intense în spațiul public și în mediul juridic.

Deși procesul penal a fost încetat, instanța supremă a menținut măsura confiscării sumei de 100.000 de euro, considerată a proveni din infracțiunea de trafic de influență.

Aceasta înseamnă că, din punct de vedere patrimonial, efectele condamnării nu sunt în totalitate șterse. Totuși, din perspectivă penală, Dan Șova nu mai are nicio condamnare activă în acest dosar.

Anularea condamnării lui Dan Șova ridică din nou semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului judiciar în gestionarea dosarelor complexe de corupție. Durata mare a proceselor, rejudecările succesive și schimbările legislative au creat un cadru în care prescripția a devenit un factor decisiv.

Pentru opinia publică, astfel de soluții pot alimenta percepția că marile dosare de corupție ajung frecvent la final fără consecințe penale definitive.

Sursă: G4Media

Statul dur cu contribuabilii corecți și blând cu rețelele de evaziune: cum sunt „îngropate” firmele cu datorii de zeci de milioane de euro

Redacția Normedia
-
0
Statul dur cu contribuabilii corecți și blând cu rețelele de evaziune: cum sunt „îngropate” firmele cu datorii de zeci de milioane de euro

România pare să funcționeze după o regulă paradoxală: este extrem de exigentă cu cetățenii care își plătesc taxele la timp, dar surprinzător de tolerantă cu cei care fentează sistemul și lasă în urmă datorii uriașe la bugetul de stat.

O investigație recentă realizată de Recorder, cu camera ascunsă, scoate la lumină mecanismele unei rețele specializate în „îngroparea” firmelor cu datorii și demonstrează cât de vulnerabil este statul în fața evaziunii fiscale organizate.

În timp ce micii antreprenori sunt executați silit pentru restanțe de câteva mii de lei, iar cetățenii sunt somați rapid pentru întârzieri minore la plata impozitelor, rețele bine organizate reușesc să șteargă din acte datorii de milioane de euro prin metode aparent simple, dar extrem de eficiente.

Investigația Recorder a documentat pas cu pas mecanismul prin care firmele cu datorii sunt transferate pe numele unor persoane vulnerabile – de regulă oameni fără adăpost, persoane cu probleme sociale sau cetățeni fără venituri stabile. Aceștia devin, formal, noii administratori și asociați ai societăților comerciale, în timp ce patronii reali ies complet din acte.

Rețeta este una clasică:

  1. Firma acumulează datorii consistente la bugetul de stat – TVA, contribuții sociale, impozite.

  2. Înainte de declanșarea executării silite sau a unei anchete fiscale, societatea este cesionată către un „interpus”.

  3. Noua conducere, lipsită de resurse și de responsabilitate reală, lasă firma să intre în insolvență sau să fie radiată.

În acest fel, răspunderea devine aproape imposibil de stabilit, iar recuperarea prejudiciului este practic blocată. Statul rămâne cu paguba, iar vechii administratori pot relua activitatea prin alte firme.

Potrivit informațiilor prezentate, la astfel de servicii au apelat inclusiv foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți, ceea ce arată amploarea fenomenului și nivelul de protecție informală de care beneficiază.

Schema funcționează de ani buni, într-un context legislativ considerat de specialiști drept prea permisiv. Transferul părților sociale către persoane fără bonitate financiară nu a fost blocat la timp, iar controalele preventive au fost insuficiente.

La jumătatea anului trecut, Guvernul a anunțat modificări legislative pentru a opri cesionarea firmelor cu datorii către persoane fără capacitate reală de a răspunde pentru obligațiile fiscale. Noile prevederi ar fi trebuit să introducă filtre suplimentare și să limiteze tranzacțiile suspecte.

Investigația arată însă că rețelele de evaziune s-au adaptat rapid. În loc să dispară, fenomenul a migrat către metode mai sofisticate, folosind intermediari mai greu de identificat și structuri juridice mai complexe.

Această capacitate de adaptare demonstrează o realitate incomodă: în lipsa unei aplicări ferme a legii, modificările legislative rămân simple declarații de intenție.

Un alt element esențial în perpetuarea fenomenului este lentoarea sistemului judiciar. Cazul lui Victor Nica, prezentat în investigație drept coordonator al rețelei documentate, este relevant.

Acesta a mai fost inculpat în trecut pentru evaziune fiscală și delapidare. Dosarul se află însă în prag de prescriere, după aproape un deceniu de tergiversări procedurale. Practic, chiar dacă prejudiciul este dovedit, timpul poate anula orice consecință penală.

În paralel, la nivelul discursului public au existat mesaje care susțin reducerea severității pedepselor pentru evaziune fiscală, sub argumentul stimulării mediului de afaceri. Criticii acestei abordări avertizează însă că astfel de semnale pot încuraja comportamentele ilegale și pot submina disciplina fiscală.

Când riscul real de condamnare este redus, iar perspectiva recuperării prejudiciului este incertă, tentația de a „fenta” sistemul crește.

Fenomenul relevă un dublu standard în relația statului cu contribuabilii.

Pe de o parte, cetățenii și firmele mici se confruntă cu penalități rapide, popriri pe conturi și blocarea activității pentru întârzieri minore. Sistemul informatic fiscal permite executarea aproape automată.

Pe de altă parte, în cazurile de evaziune organizată, cu prejudicii de zeci de milioane de euro, reacția statului este lentă și adesea ineficientă. Lipsa de coordonare între instituții, durata proceselor și portițele legislative creează un mediu favorabil rețelelor specializate.

Această percepție de inechitate afectează încrederea contribuabililor onești și alimentează sentimentul că legea nu se aplică egal.

Prejudiciile generate de astfel de rețele sunt semnificative. Datoriile neîncasate afectează direct bugetul public, reducând resursele disponibile pentru sănătate, educație și investiții.

Evaziunea fiscală nu este doar o problemă juridică, ci și una socială. Fiecare leu pierdut prin scheme de tip „firmă îngropată” trebuie compensat fie prin creșterea taxelor, fie prin reducerea cheltuielilor publice.

Într-un context economic marcat de presiuni bugetare și deficit ridicat, tolerarea unor astfel de practici devine cu atât mai problematică.

Confruntat de jurnaliștii Recorder, Victor Nica a reacționat cu amenințări: „Nu publicați nimic! Vă fac plângere penală și vă dau în judecată!”.

Astfel de reacții nu sunt neobișnuite în investigațiile privind evaziunea fiscală și corupția. Ele reflectă presiunea exercitată asupra presei și importanța jurnalismului de investigație în documentarea fenomenelor care altfel ar rămâne invizibile.

Libertatea presei și transparența sunt esențiale pentru expunerea mecanismelor prin care sunt prejudiciate finanțele publice.

Experții în fiscalitate și politici publice indică mai multe direcții pentru combaterea fenomenului:

  • introducerea unor verificări stricte privind bonitatea noilor administratori înainte de aprobarea cesiunii firmelor cu datorii;

  • răspundere solidară extinsă pentru foștii administratori;

  • accelerarea procedurilor judiciare în cazurile de evaziune fiscală;

  • digitalizarea completă a fluxurilor de monitorizare a firmelor cu risc fiscal;

  • sancțiuni mai severe pentru facilitarea cesiunilor fictive.

Fără măsuri ferme și aplicate consecvent, rețelele vor continua să exploateze vulnerabilitățile sistemului.

Tunul cu mâncarea elevilor: 10,4 milioane de euro cheltuite în afara SICAP. Sandviș de 15 lei în 40 de comune, 8 lei la Hârlău după licitație publică

Redacția Normedia
-
0
Tunul cu mâncarea elevilor: 10,4 milioane de euro cheltuite în afara SICAP. Sandviș de 15 lei în 40 de comune, 8 lei la Hârlău după licitație publică

Programul „Masă sănătoasă”, finanțat de Guvern pentru sprijinirea elevilor din medii vulnerabile, a devenit în județul Iași o sursă de controverse majore privind modul de cheltuire a banilor publici.

În loc să organizeze licitații transparente pe platforma națională SICAP, majoritatea primăriilor au ales proceduri proprii sau achiziții directe, negociind cu un singur ofertant. Rezultatul: un sandviș rece ajunge să coste 15 lei, deși valoarea reală a produselor din pachet este estimată la 4–5 lei.

În contrapondere, orașul Hârlău a organizat o procedură legală pe SICAP și a obținut un preț de aproximativ 8 lei per sandviș, aproape la jumătate față de restul județului. Diferența arată impactul direct al concurenței reale asupra banului public.

În primul semestru din 2025, județul Iași a primit 52 milioane de lei (circa 10,4 milioane de euro) pentru 23.541 de elevi incluși în program. În 2026, bugetul a fost majorat cu 30%, iar numărul beneficiarilor a crescut la peste 24.200 de elevi. Prețul maxim stabilit de Guvern pentru un pachet alimentar este de 16,5 lei (cu TVA).

În 99% dintre cazuri, masa caldă a fost înlocuită cu sandvișuri reci. Majoritatea conțin 70% pâine, câteva felii de salam sau șuncă și o garnitură minimală de legume. Costul real al ingredientelor nu depășește 4–5 lei, potrivit specialiștilor din industria alimentară.

Cu toate acestea, în zeci de localități prețul negociat a fost de 15 lei per porție, aproape de plafonul maxim. Explicația: lipsa competiției și evitarea platformei SICAP.

Legea achizițiilor publice obligă autoritățile locale să organizeze licitații transparente pe SICAP atunci când valoarea contractului depășește pragul de 270.120 lei pentru produse și servicii. Majoritatea contractelor din programul „Masă sănătoasă” depășesc acest prag.

Cu toate acestea, din 29 de contracte verificate din totalul de 48 entități incluse în program în județul Iași, doar două au fost organizate efectiv prin procedură publică pe SICAP. Restul au fost derulate prin:

  • proceduri proprii publicate doar pe site-urile primăriilor,

  • notificări de atribuire postate ulterior pe SICAP,

  • achiziții directe,

  • prelungiri de contracte din anii anteriori.

În multe cazuri, anunțurile au fost publicate doar pe site-urile locale, care nu sunt urmărite de operatorii economici interesați. Firmele specializate în catering monitorizează zilnic SICAP, nu site-urile celor aproape 2.800 de primării din România.

Rezultatul: negociere cu un singur ofertant și prețuri apropiate de maximul legal.

La Hârlău, autoritățile au organizat o licitație simplificată pe SICAP pentru două unități școlare – Școala Hârlău și Școala Pârcovaci. Valoarea estimată inițial a fost de 3,047 milioane de lei.

Au fost depuse patru oferte. După evaluare, contractul a fost atribuit pentru 1,6 milioane de lei.

În anul școlar 2025, pentru 1.280 de elevi și 175 de zile de curs, prețul rezultat a fost de 7,15 lei fără TVA per sandviș (aproximativ 8 lei cu TVA).

Diferența este semnificativă: aproape 50% mai puțin decât în majoritatea comunelor din județ.

Dacă toate primăriile ar fi organizat proceduri similare, cu concurență reală, bugetul alocat ar fi putut acoperi aproape dublul numărului de beneficiari – aproximativ 50.000 de elevi, în loc de 24.000.

Printre localitățile care au organizat proceduri proprii sau au apelat la negocieri directe se numără:

  • Al. I. Cuza – 546.128 lei, 15 lei/porție

  • Aroneanu – 558.066 lei, 15 lei/porție

  • Brăești – 514.000 lei, 15 lei/porție

  • Ciortești – 854.000 lei

  • Cozmești – 610.000 lei

  • Gorban – 691.000 lei

  • Grajduri – 838.350 lei

  • Mironeasa – 770.000 lei

  • Mogoșești – 1,052 milioane lei

  • Târgu Frumos – 1,1 milioane lei

În cazul unor comune precum Belcești sau Costuleni, nu există proceduri vizibile nici pe SICAP, nici pe site-urile oficiale, deși alocările depășesc sumele care impun licitație publică.

În alte cazuri, contractele au fost prelungite din anii anteriori, deși finanțarea și numărul de beneficiari au crescut.

Mai multe comune au utilizat achiziția directă, uneori aproape de plafonul legal sau chiar peste acesta:

  • Rediu – 300.000 lei pentru meniuri calde, peste pragul care impune licitație;

  • Dagâța – 79.000 lei pentru 3.960 meniuri calde, la 20 lei bucata;

  • Strunga – 193.000 lei, achiziție directă;

  • Moșna – 200.000 lei, 15 lei per porție.

Practic, contractele au fost fragmentate sau ajustate pentru a evita obligația organizării unei licitații publice transparente.

Potrivit surselor din cadrul Curții de Conturi, primarii nu mai sunt descurajați de sancțiuni.

La prima abatere, se aplică avertisment. La repetare, amenda maximă este de 10.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Suma este achitată din bugetul local, nu din buzunarul primarului.

În ultimii ani, controalele au fost considerate mai puțin riguroase, iar numărul abaterilor a crescut semnificativ. Lipsa unor sancțiuni ferme a transformat SICAP dintr-o obligație legală într-o opțiune facultativă, susțin experții în achiziții publice.

În lipsa competiției, prețurile au fost stabilite la nivelul maxim permis de Hotărârea de Guvern.

Dacă valoarea reală a ingredientelor este estimată la 4–5 lei, un preț de 15 lei înseamnă un adaos comercial de până la 300%. În unele cazuri, meniurile calde au justificat parțial costul, însă în majoritatea localităților elevii au primit sandvișuri simple, fără valoare nutritivă consistentă.

Un primar, sub protecția anonimatului, a admis că mulți edili preferă procedurile proprii pentru a „controla unde ajunge contractul”.

Programul „Masă sănătoasă” are scop social – reducerea abandonului școlar și sprijinirea familiilor vulnerabile. Însă lipsa de transparență afectează direct eficiența cheltuirii fondurilor publice.

Dacă prețul ar fi fost redus prin licitații reale la 8 lei per porție, economiile ar fi fost semnificative. La nivelul bugetului de 52 milioane lei, diferența ar putea finanța hrana pentru încă zeci de mii de elevi sau ar putea îmbunătăți calitatea meniurilor.

Sursă: ReporterIs.ro 

Cum alegi mobilierul potrivit pentru casa ta (Adv)

Redacția Normedia
-
0
Cum alegi mobilierul potrivit pentru casa ta (Adv)

Te-ai gândit vreodată cât de mult poate influența mobilierul pe care îl alegi atmosfera din casa ta? Când vine vorba de amenajarea casei cu obiecte de mobilă, nu este doar despre a umple un spațiu cu diverse obiecte.

Este despre a crea un loc în care te simți cu adevărat acasă – un loc care te susține în fiecare zi, îți reflectă personalitatea și se potrivește stilului tău de viață. Mobilierul ales corect va face diferența în confortul zilnic și în funcționalitatea fiecărei camere. 

Știm că deciziile în materie de mobilă sunt deseori dificile, așadar în acest articol îți vom oferi un mic ghid care să te ajute să faci cele mai inspirate alegeri.

Stabilirea unui buget 

Primul pas în procesul de selecție a mobilierului este stabilirea unui buget. Acesta influențează deciziile de cumpărare și te ajută să-ți prioritizezi cheltuielile. Îți recomand să te concentrezi pe calitate, mai ales când vine vorba de piesele esențiale care îți vor face viața mai confortabilă, cum ar fi mobila de living, mobila de dormitor și cea de bucătărie. Acestea ar trebui să constituie o parte semnificativă din bugetul tău. 

Pentru obiecte mai mici, precum măsuțele de cafea, scaunele sau piesele decorative, bugetul poate fi mai flexibil. 

Criterii esențiale de care să ții cont în alegerea mobilierului.

Atunci când alegi mobilier, este important să ții cont de câteva criterii esențiale:

  • Calitatea materialelor – optează pentru materiale durabile, cum ar fi lemnul masiv, PAL-ul sau MDF-ul, care oferă un bun raport calitate-preț.
  • Dimensiuni și spațiu – măsoară corect locuința pentru a te asigura că mobilierul se potrivește dimensiunilor încăperii și că nu vei crea o atmosferă încărcată sau neîngrijită.
  • Funcționalitate și ergonomie – alege scaune, birouri și accesorii care nu doar arată bine, dar îmbunătățesc și confortul de zi cu zi. De exemplu, un mobilier de  birou ergonomic poate face o mare diferență în realizarea sarcinilor zilnice.
  • Durabilitate – optează pentru mobilier care rezistă în timp și este ușor de întreținut, astfel încât să nu fie nevoie să-l schimbi frecvent.

Ce stil de mobilier se potrivește cel mai bine în casa ta

Fiecare stil de mobilier oferă o atmosferă unică și poate influența modul în care percepi spațiul casei tale. Iată câteva dintre cele mai populare stiluri:

  • Modern vs. Clasic – mobilierul modern se caracterizează prin linii simple, în timp ce stilul clasic include detalii ornamentale și o paletă de culori mai bogată.
  • Scandinav – acest stil pune accent pe minimalism, culori neutre și funcționalitate, creând un spațiu cald și primitor.
  • Rustic sau Vintage – acest stil îmbină materiale naturale, cum ar fi lemnul și piatra, pentru a crea un ambient călduros și confortabil.
  • Minimalist – prin design minimalist și culori deschise se accentuează simplitatea oferind astfel un spațiu  curat și aerisit.

Amenajarea fiecărei camere

Fiecare cameră din casa ta are nevoi specifice de mobilier, iar amenajarea acestora este esențială pentru a crea un spațiu confortabil și funcțional.

  • Living/sufragerie

Alege o canapea confortabilă care să devină punctul central al mobilei de living. Completează cu fotolii elegante, o măsuță de cafea practică și soluții de depozitare, cum ar fi rafturi sau dulapuri, care să se integreze armonios în decorul camerei.

  • Dormitor 

Optează pentru mobilă de dormitor ce include un pat confortabil care să asigure un somn odihnitor. Adaugă mobilă de dormitor adițională precum noptiere pentru a păstra lucrurile la îndemână și un dulap spațios pentru organizarea hainelor, contribuind astfel la un aspect relaxant și primitor.

  • Bucătărie

Investește în mobilă de bucătărie practică ce maximizează spațiul și oferă funcționalitate, transformând bucătăria într-un loc plăcut și eficient pentru gătit.

  • Baie

Alege un mobilier de baie care să fie atât estetic, cât și util. Dulapurile de baie și măștile pentru chiuvetă nu doar că adaugă stil, dar oferă și soluții de depozitare esențiale pentru păstrarea ordinii.

  • Birou

Selectează un scaun ergonomic și mobilier de birou care include rafturi și dulapuri pentru organizare eficientă. Asigură-te că spațiul de lucru este bine iluminat și că mobilierul ales sprijină productivitatea și confortul în timpul activităților de birou.

Paleta cromatică și elemente decorative

Asortarea mobilierului cu pereții și pardoseala este crucială pentru armonia generală a încăperii. 

  • Culori complementare – folosește o paletă de culori care se completează reciproc, fie prin nuanțe neutre, fie prin accente de culoare.
  • Accesorii decorative – pernele decorative, covoarele și draperiile pot adăuga un plus de stil și confort, completând aspectul mobilierului ales.

Alegerea mobilierului pentru casa ta poate fi o experiență foarte plăcută, dar necesită o atenție specială. Este important să îți aliniezi alegerile cu stilul tău personal, să te concentrezi pe dimensiuni și funcționalitate, să coordonezi culorile și să acorzi prioritate calității. Astfel, vei reuși să creezi un spațiu care nu doar că reflectă cine ești, dar îți oferă și confort și estetică pe termen lung. Fiecare piesă pe care o alegi contribuie la povestea casei tale, așa că ia-ți timpul necesar pentru a alege cu grijă și pentru a crea un mediu care să rezoneze cu tine.

La mobiladeko.ro, credem că o casă devine „acasă” atunci când este mobilată cu suflet și atenție la detalii. Cu rădăcini în județul Galați, fabricile noastre îmbină măiestria tâmplăriei tradiționale cu inovația designului modern.

De la birouri ergonomice și comode elegante până la soluții complete pentru living și bucătărie, fiecare piesă de mobilier este creată pentru a fi durabilă, funcțională și estetică. Alegând Mobila Deko, alegi mobilier produs în România, livrat rapid și direct la tine acasă.

Curtea Supremă anulează sechestrul de peste un miliard de lei pus pe bunurile lui Viorel Micula. Procesul privind Ioan Micula continuă la ÎCCJ

Redacția Normedia
-
0
Curtea Supremă anulează sechestrul de peste un miliard de lei pus pe bunurile lui Viorel Micula. Procesul privind Ioan Micula continuă la ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul formulat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor și a confirmat anularea sechestrului instituit asupra bunurilor omului de afaceri Viorel Micula.

Decizia vine în contextul amplului litigiu dintre statul român și frații Ioan și Viorel Micula privind recuperarea ajutorului de stat declarat ilegal de instanțele europene.

Hotărârea reprezintă un moment important în dosarul de recuperare a peste 300 de milioane de euro, sumă pe care România încearcă să o recupereze în urma unei decizii a Tribunalului Uniunii Europene. În timp ce Viorel Micula a obținut o victorie definitivă în privința măsurilor asigurătorii, procesul similar care îl vizează pe Ioan Micula continuă la instanța supremă.

Decizia pronunțată de ÎCCJ menține hotărârea Curții de Apel Oradea, care anulase anterior sechestrul instituit de AJFP Bihor asupra bunurilor lui Viorel Micula.

Fiscul bihorean dispusese, în martie 2025, măsuri asigurătorii pentru suma de 2,03 miliarde de lei, ulterior redusă printr-un „act de îndreptare a erorii materiale” la 1,29 miliarde de lei. Autoritățile fiscale au motivat instituirea sechestrului prin existența unui risc ca debitorii să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, afectând astfel recuperarea sumelor datorate statului român.

Instanțele au apreciat însă că măsura a fost nejustificată și nelegală.

Curtea de Apel Oradea a constatat că modificarea cuantumului urmărit nu reprezenta o simplă corectură tehnică, ci o schimbare substanțială a actului administrativ. S-au modificat elemente esențiale precum suma urmărită, data documentului, titlul de creanță și identitatea semnatarului, aspecte ce nu pot fi corectate printr-o simplă procedură de „îndreptare a erorii materiale”.

ÎCCJ a confirmat definitiv aceste concluzii, respingând recursul Fiscului.

Judecătorii au subliniat că măsurile de indisponibilizare sunt excepționale și trebuie justificate prin dovezi clare și actuale privind riscul de sustragere a bunurilor.

În cazul lui Viorel Micula, instanța a arătat că:

  • nu a fost demonstrat un risc real și concret de risipire a patrimoniului;

  • autoritățile nu au justificat urgența instituirii sechestrului;

  • contribuabilul nu a fost audiat înainte de aplicarea măsurii;

  • bunurile indisponibilizate au fost descrise generic, fără identificare clară.

Printre proprietățile menționate în actele fiscale s-au regăsit inclusiv bunuri situate în Stockholm și Padova, fără adrese sau elemente precise de identificare, ceea ce, potrivit instanței, afecta dreptul la apărare al proprietarului.

Curtea de Apel Oradea a reținut că statul are dreptul să recupereze ajutoarele de stat considerate ilegale, dar nu poate institui măsuri asigurătorii în lipsa unor argumente solide.

În paralel, AJFP Bihor a instituit un sechestru similar, în valoare de 1,29 miliarde lei, și asupra bunurilor lui Ioan Micula. Curtea de Apel Oradea a anulat și această măsură, apreciind că Fiscul nu a demonstrat existența unui risc real de sustragere a patrimoniului.

Fiscul a formulat recurs, iar dosarul privind Ioan Micula va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu 3 martie.

Astfel, în timp ce situația lui Viorel Micula este tranșată definitiv în privința sechestrului, cazul fratelui său rămâne deschis.

Conflictul juridic dintre frații Micula și statul român durează de aproape două decenii și este unul dintre cele mai complexe dosare de ajutor de stat din Uniunea Europeană.

În 2013, Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington a obligat România să plătească despăgubiri de 178 milioane de euro fraților Micula, care susțineau că retragerea facilităților fiscale acordate investitorilor din zone defavorizate le-a produs prejudicii semnificative.

România eliminase aceste facilități în 2005, pentru a se alinia normelor europene privind ajutorul de stat.

Cu dobânzi și penalități, suma totală a ajuns la aproximativ 395 milioane de euro. În 2019, Guvernul României a plătit 912 milioane de lei (circa 190 milioane euro), după blocarea conturilor unor companii de stat.

Ulterior, Comisia Europeană a calificat plata drept ajutor de stat ilegal, iar litigiul a continuat în instanțele europene.

În octombrie 2024, Tribunalul UE a stabilit că România trebuie să recupereze sumele plătite, considerându-le ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii.

În urma deciziei europene, ANAF a declanșat proceduri de recuperare a sumelor, inclusiv executări silite împotriva a zece debitori, dintre care opt societăți comerciale controlate de frații Micula:

  • European Food SA

  • European Drinks SA

  • Rieni Drinks SA

  • Multipack SRL

  • Transilvania General Import Export SRL

  • West Leasing SRL

  • Starmill SRL

  • Scandic Distilleries SA

În paralel, grupul de firme European Food & Drinks se află și în atenția procurorilor.

În noiembrie anul trecut, mai multe sedii din Rieni, Ștei și Sudrigiu au fost percheziționate într-o anchetă penală privind presupuse operațiuni de transfer de active.

Anchetatorii susțin că, începând din 2018, ar fi fost mutate active importante – terenuri, clădiri industriale, utilaje – în valoare de aproximativ 163 milioane lei, către alte firme din aceeași sferă de control, reducând astfel șansele statului de a recupera prejudiciul.

Ioan Micula a respins acuzațiile, calificând acțiunile drept politice și susținând că autoritățile au avut acces deplin la documente.

Decizia Înaltei Curți privind Viorel Micula reprezintă un eșec procedural pentru Fisc, dar nu pune capăt litigiului privind recuperarea ajutorului de stat.

Statul român continuă demersurile de executare silită, iar procedurile sunt suspendate până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare a Deciziei Comisiei Europene din 2015, aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În paralel, ancheta penală privind presupusa diminuare a patrimoniului este în desfășurare.

Sursă: Ebihoreanul

Reforma asigurărilor de sănătate: Ministrul Alexandru Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS și să permită accesul caselor private la contribuțiile obligatorii

Redacția Normedia
-
0
Reforma asigurărilor de sănătate: Ministrul Alexandru Rogobete vrea să spargă monopolul CNAS și să permită accesul caselor private la contribuțiile obligatorii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță una dintre cele mai ambițioase reforme din ultimii ani în sistemul sanitar românesc: deschiderea pieței asigurărilor de sănătate către competiție reală, prin permiterea accesului caselor private la fondurile provenite din contribuțiile obligatorii ale românilor.

Miza este uriașă: spargerea monopolului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și restructurarea profundă a modului în care sunt finanțate serviciile medicale.

Declarațiile au fost făcute într-un context mai larg de reformă a finanțării sănătății, ministrul susținând că infrastructura nouă sau investițiile punctuale nu pot salva sistemul dacă mecanismul de finanțare rămâne rigid și centralizat.

În prezent, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat exclusiv de CNAS, iar contribuțiile obligatorii plătite de salariați și de persoanele cu venituri independente sunt colectate și distribuite prin acest mecanism unic.

Potrivit ministrului Rogobete, această structură monopolistă frânează competiția și eficiența.

„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție”, a declarat ministrul Sănătății.

El susține că adevărata reformă a sistemului medical românesc nu este doar construcția de spitale sau modernizarea secțiilor, ci schimbarea radicală a modului în care sunt finanțate serviciile de sănătate și organizate asigurările.

Alexandru Rogobete invocă modele funcționale din Franța, Germania, Belgia, Spania și Israel, unde sistemele de asigurări de sănătate sunt plurale, iar cetățenii pot alege între mai multe case de asigurări.

În aceste țări:

  • contribuția este colectată centralizat,

  • însă pacientul poate opta pentru casa de asigurări dorită,

  • competiția nu este pe preț, ci pe servicii și beneficii.

Ministrul consideră că modelul israelian este cel mai ușor de adaptat României. În acest sistem, contribuțiile sunt colectate de stat, iar apoi distribuite către casa de asigurări aleasă de contribuabil.

„Nu casa va colecta, ci statul va colecta. Casa va plăti serviciile medicale, iar statul va rambursa ulterior”, explică Rogobete.

Astfel, riscul unui „faliment de tip RCA” ar fi limitat, întrucât fondurile nu ar fi gestionate direct de entitățile private fără control.

Dacă proiectul ar deveni realitate, contribuabilii ar putea alege:

  • să rămână în sistemul CNAS;

  • să opteze pentru o casă publică alternativă;

  • sau să aleagă o casă privată autorizată.

Competiția ar putea genera:

  • servicii mai rapide;

  • pachete suplimentare incluse în contribuția standard;

  • presiune pentru eficiență administrativă;

  • reducerea birocrației.

În teorie, competiția ar forța atât CNAS, cât și eventualele case private să îmbunătățească serviciile pentru a atrage și păstra asigurații.

Propunerea ar reprezenta a doua etapă majoră de deschidere a sistemului public către sectorul privat.

Prima schimbare importantă a avut loc în 1997, când laboratoarele private au început să primească decontări din fondurile CNAS. Ulterior, din 2020, spitalele și clinicile private au intrat în sistemul de decontare.

Din 2026, CNAS va elimina plafonul pentru analizele medicale decontate în laboratoarele private, extinzând și mai mult accesul privaților la fondurile publice.

Reforma propusă de Rogobete ar merge însă mai departe: nu doar furnizorii de servicii, ci și administratorii fondurilor ar putea deveni privați.

Ministrul susține că un sistem concurențial ar putea atrage „bani noi” în sănătate, reducând presiunea asupra bugetului de stat.

În prezent:

  • bugetul CNAS a crescut de la 40 de miliarde la 87 de miliarde de lei,

  • însă deficiențele persistă în multe spitale,

  • iar dezechilibrele regionale sunt majore.

Potrivit ministrului, fără o reformă structurală, sistemul riscă blocaje severe în următorii ani.

Alexandru Rogobete admite că schimbarea nu poate fi implementată peste noapte.

Reforma ar necesita:

  • modificări legislative complexe;

  • stabilirea unor criterii stricte de autorizare pentru casele private;

  • mecanisme solide de supraveghere financiară;

  • reglementări clare privind protecția fondurilor publice.

În plus, CNAS este o instituție cu influență administrativă majoră, iar orice reformă structurală va genera rezistență internă și dezbateri politice intense.

În paralel cu reforma finanțării, ministrul a comentat și declarația premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia absolvenții facultăților de Medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România o perioadă minimă după absolvire.

Rogobete a evitat o poziționare directă, subliniind însă că profesia de medic este reglementată la nivelul Uniunii Europene.

„Există o directivă prin care mobilitatea profesională între statele membre este asigurată”, a precizat ministrul.

Aceasta înseamnă că orice restricționare a libertății de circulație ar trebui să respecte legislația europeană, ceea ce limitează marja de manevră a statului român.

Propunerea lui Alexandru Rogobete deschide o dezbatere majoră despre viitorul sistemului sanitar românesc:

  • Este competiția soluția pentru eficientizarea serviciilor medicale?

  • Pot casele private gestiona responsabil fonduri publice?

  • Cum va fi protejat contribuabilul în cazul unui eșec financiar?

  • Va crește sau va scădea echitatea în accesul la servicii?

Sursă: G4Media

Factura cruzimii: peste 600.000 de euro din Ilfov pentru câinii fără stăpân, trimiși la peste 200 km distanță. Contracte ascunse și suspiciuni grave în cazul adăpostului din Vrancea

Redacția Normedia
-
0
Factura cruzimii: peste 600.000 de euro din Ilfov pentru câinii fără stăpân, trimiși la peste 200 km distanță. Contracte ascunse și suspiciuni grave în cazul adăpostului din Vrancea

Un scandal cu implicații naționale zguduie administrațiile locale din mai multe județe, după apariția unor imagini șocante dintr-un adăpost privat din județul Vrancea.

În centrul controversei se află firma Vetmedan SRL, care operează adăpostul „Arca lui Noe” din comuna Suraia și care a încheiat, în ultimii ani, peste o sută de contracte cu primării din întreaga țară pentru gestionarea câinilor fără stăpân.

Deși imaginile care au declanșat revolta publică provin din Moldova, o parte semnificativă din finanțarea activității firmei vine din județul Ilfov. Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, patru primării ilfovene – Bragadiru, Pantelimon, Domnești și Dascălu – au semnat contracte în valoare cumulată de aproximativ 650.000 de euro cu Vetmedan SRL pentru capturarea, transportul și gestionarea câinilor fără stăpân.

Deși distanța dintre localitățile ilfovene și adăpostul din Vrancea depășește 200 de kilometri, administrațiile locale au ales să externalizeze serviciul către această firmă. Contractele prevăd capturarea, transportul, cazarea timp de minimum 14 zile, sterilizarea, deparazitarea și, în anumite cazuri, eutanasierea câinilor fără stăpân, în conformitate cu OUG 155/2001 și HG 1059/2013.

Sumele plătite sunt considerabile:

  • Bragadiru – 1.296.000 lei (aprox. 254.000 euro), contract pe 4 ani

  • Domnești – 960.000 lei (aprox. 188.000 euro), contract pe 5 ani

  • Pantelimon – 620.000 lei (aprox. 121.000 euro), contract pe 4 ani

  • Dascălu – 375.000 lei (aprox. 73.000 euro), contract pe 5 ani

În total, peste 600.000 de euro din bugetele locale ale acestor primării au fost direcționați către Vetmedan SRL.

În plus, din informațiile publice și din declarațiile patronului firmei, reiese că au fost capturați câini și din alte localități ilfovene, precum Clinceni și Dobroești. Contractele aferente acestor colaborări nu sunt disponibile public.

Un element care ridică serioase semne de întrebare este lipsa de transparență. Documentele nu pot fi găsite nici în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), nici pe site-urile primăriilor implicate. Solicitările oficiale pentru furnizarea contractelor nu au primit, până în prezent, un răspuns complet.

Deși clauzele contractuale prevăd explicit că primăriile au dreptul „să urmărească, să monitorizeze și să controleze concesionarul”, nu este clar dacă aceste verificări au fost efectuate și în ce condiții.

Singura administrație care a anunțat public rezilierea contractului este Primăria Domnești. Restul colaborărilor par, la acest moment, încă active.

Scandalul a izbucnit după publicarea unor înregistrări realizate în incinta adăpostului din Suraia. În imagini, un câine este prins violent, izbit de un zid și injectat cu o substanță, apoi târât pe jos. ONG-urile pentru protecția animalelor au descris scena drept o „măcelărire” și au vorbit despre un „lagăr de exterminare”.

Reprezentanții asociațiilor susțin că procedurile nu respectă standardele de bună practică veterinară și că animalele sunt tratate cu cruzime. În replică, medicul veterinar Daniel Lazăr, patronul Vetmedan SRL, a declarat că eutanasierea se face conform ghidului Colegiului Medicilor Veterinari și că imaginile ar fi fost obținute ilegal, prin montarea unor camere de supraveghere fără autorizație.

Acesta a afirmat că a depus plângeri pentru violare de domiciliu și supraveghere ilegală și a respins acuzațiile potrivit cărora adăpostul ar funcționa ca un „abator”.

Pe 11 februarie, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vrancea a anunțat suspendarea activității adăpostului, în urma unui control realizat împreună cu reprezentanți ai ANSVSA și ai Biroului pentru Protecția Animalelor din cadrul IPJ Vrancea.

Ulterior, polițiștii au deschis un dosar penal pentru uciderea cu intenție, fără drept, a animalelor, schingiuire, abuz în serviciu și fals intelectual. Au fost puse în aplicare șase mandate de percheziție, inclusiv la puncte de lucru ale societății.

ONG-urile acuză însă autoritățile de complicitate și de încercări de mușamalizare. Potrivit acestora, li s-ar fi promis că vor putea prelua cei peste 200 de câini aflați în adăpost, însă accesul le-ar fi fost blocat.

Datele oficiale arată că, în 2024, Vetmedan SRL a capturat 7.039 de câini, dintre care 6.275 au fost eutanasiați, 398 au murit, 293 au fost adoptați și 51 revendicați.

În ultimii ani, firma ar fi încasat peste 28,5 milioane de lei (aproximativ 5,5 milioane de euro) din contracte publice pentru gestionarea câinilor fără stăpân. În medie, ar însemna aproximativ 1.900 de lei pentru fiecare animal.

Criticii susțin că modelul economic favorizează capturarea și eutanasierea în detrimentul sterilizării și adopției, singurele soluții pe termen lung pentru reducerea populației canine.

Cazul ridică numeroase întrebări:

  • Au fost primăriile din Ilfov la curent cu modul concret de operare al adăpostului?

  • Au existat controale reale, în baza dreptului contractual de monitorizare?

  • De ce contractele nu sunt publice?

  • Ce se întâmplă cu câinii capturați din localitățile care încă au contracte active?

În lipsa unor răspunsuri clare și a unei transparențe totale, încrederea publică în modul în care sunt cheltuiți banii contribuabililor este afectată.

Cazul „Arca lui Noe” depășește granițele județului Vrancea. El scoate la iveală un mecanism național de externalizare a gestionării câinilor fără stăpân către operatori privați, finanțați consistent din bugete locale.

Pentru cetățenii din Ilfov, miza nu este doar una morală, ci și financiară. Peste 600.000 de euro au fost direcționați către un operator aflat acum în centrul unei anchete penale.

Într-un sistem în care legea permite eutanasierea după 14 zile, responsabilitatea autorităților locale devine esențială: transparență, control și asumare.

Până când toate contractele vor fi făcute publice și anchetele finalizate, rămâne o întrebare esențială: cine răspunde pentru modul în care au fost cheltuiți banii publici și pentru soarta animalelor trimise la sute de kilometri distanță?

Sursă: Bulentin de București

Noi privilegii pentru conducerea spitalelor de stat? Comisia de Sănătate condusă de Adrian Streinu-Cercel propune salarii mai mari și mai multe zile libere pentru manageri

Redacția Normedia
-
0
Noi privilegii pentru conducerea spitalelor de stat? Comisia de Sănătate condusă de Adrian Streinu-Cercel propune salarii mai mari și mai multe zile libere pentru manageri

Un nou val de controverse zguduie sistemul medical românesc, după ce Comisia pentru Sănătate din Senat, condusă de senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel, a introdus amendamente care prevăd majorări salariale și reducerea programului de lucru pentru membrii conducerii spitalelor de stat. Propunerile apar într-un proiect legislativ care, paradoxal, își propune reformarea sistemului sanitar și eliminarea cheltuielilor nejustificate.

Modificările au fost incluse în proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2025 și urmează să fie supuse votului în plenul Senatului, apoi dezbătute în Camera Deputaților.

Potrivit amendamentelor consultate, remunerația netă a membrilor comitetului director din unitățile sanitare publice ar urma să fie stabilită la un nivel cu 15% mai mare decât cel mai mare salariu din spitalul respectiv. În cazul managerului unității sanitare, majorarea ar fi și mai consistentă: 20% peste cel mai mare salariu din instituție.

În practică, acest lucru înseamnă că, într-un spital în care un medic primar are un salariu net ridicat, conducerea ar beneficia automat de un nivel salarial superior, independent de performanța managerială sau de rezultatele financiare ale unității.

Criticii acestor amendamente spun că măsura creează un mecanism de creștere automată a veniturilor conducerii, fără a introduce criterii clare de eficiență, transparență sau performanță administrativă.

Un alt amendament controversat vizează programul de lucru al membrilor comitetelor directoare. Concret, aceștia ar urma să beneficieze de reducerea programului cu patru zile pe lună, fără afectarea drepturilor salariale.

Această prevedere este interpretată de unii specialiști drept o formă mascată de acordare a unor zile suplimentare de concediu sau de relaxare a normei de muncă, într-un context în care sistemul sanitar public se confruntă cu lipsă de personal medical și cu presiune crescută în multe spitale.

În timp ce cadrele medicale din secții reclamă supraîncărcarea programului și lipsa resurselor, conducerea spitalelor ar urma să beneficieze de mai mult timp liber, fără diminuarea remunerației.

Ironia situației constă în faptul că aceste amendamente au fost introduse într-un proiect de lege care are ca obiectiv reformarea sistemului public de sănătate și reducerea cheltuielilor nejustificate.

Guvernul a promovat Ordonanța de Urgență nr. 84/2025 ca parte a unui pachet mai amplu de modernizare și eficientizare a administrației publice, inclusiv în domeniul sanitar. În acest context, majorarea veniturilor pentru conducerea spitalelor ridică întrebări privind coerența reformei.

Susținătorii amendamentelor ar putea argumenta că managerii de spitale au responsabilități complexe și că atragerea unor profesioniști competenți necesită stimulente financiare competitive. Totuși, criticii subliniază că orice creștere salarială ar trebui corelată strict cu indicatori de performanță măsurabili.

Comisia pentru Sănătate din Senat este condusă de Adrian Streinu-Cercel, fost director al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București și una dintre cele mai influente figuri din sistemul medical românesc.

Experiența sa managerială este vastă, iar poziția sa în structurile de decizie legislative îi conferă un rol important în modelarea politicilor de sănătate publică. Totuși, tocmai această influență generează controverse atunci când amendamentele par să favorizeze conducerea spitalelor, categorie din care și el a făcut parte.

Raportul comun prin care au fost adoptate amendamentele a fost întocmit de Comisia pentru Sănătate și Comisia pentru Învățământ, condusă de senatorul USR Ștefan Pălărie.

Din perspectivă bugetară, majorările salariale pentru conducerea spitalelor ar putea genera un efect de domino în sistem. Creșterea nivelului maxim de salarizare într-o unitate ar atrage automat creșterea remunerației conducerii.

Într-un sistem sanitar finanțat preponderent din fonduri publice, orice ajustare salarială trebuie analizată atent în raport cu sustenabilitatea bugetară. În ultimii ani, bugetul sănătății a crescut semnificativ, dar spitalele continuă să raporteze lipsuri în infrastructură, echipamente și personal medical.

În acest context, opinia publică este sensibilă la orice inițiativă care poate fi percepută drept privilegiu acordat elitelor administrative.

Deși proiectul nu a ajuns încă la votul final, dezbaterea publică este deja intensă. Sindicatele din sănătate ar putea solicita clarificări privind criteriile de performanță pentru conducerea spitalelor, în timp ce organizațiile civice ar putea cere transparență totală privind impactul bugetar.

Un alt aspect relevant este percepția publică asupra echității în sistem. Într-o perioadă în care se discută despre eficientizarea cheltuielilor publice și despre combaterea risipei, orice creștere salarială pentru conducere poate alimenta tensiuni sociale.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 84/2025 urmează să fie dezbătut și votat în plenul Senatului. Ulterior, va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Este posibil ca în etapa dezbaterilor parlamentare să fie propuse amendamente suplimentare sau chiar să fie eliminate prevederile controversate, în funcție de presiunea publică și de negocierile politice.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Ministrul Sănătății cere concedierea medicilor care lucrează la privat în timpul programului de la stat. Alexandru Rogobete anunță modificări legislative dure

Redacția Normedia
-
0
Ministrul Sănătății cere concedierea medicilor care lucrează la privat în timpul programului de la stat. Alexandru Rogobete anunță modificări legislative dure

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat la Timișoara o serie de măsuri ferme împotriva medicilor din sistemul public care sunt prinși că își desfășoară activitatea în mediul privat în timpul programului de lucru din spitalele de stat. Oficialul a declarat că, în astfel de cazuri, contractul de muncă ar trebui desfăcut, subliniind că fenomenul generează pierderi de „sute de milioane de lei pe an” și afectează grav funcționarea sistemului medical public din România.

Declarațiile ministrului vin într-un context tensionat, marcat de discuții despre reforma finanțării sistemului sanitar, despre concediile medicale fictive și despre relația dintre sectorul public și cel privat în sănătate.

Ministrul a explicat că se referă în special la situațiile în care medici angajați în spitale publice părăsesc unitatea medicală înainte de finalul programului pentru a merge să consulte sau să opereze pacienți în cabinete sau clinici private.

„Mă refer la cei care pleacă la ora 11:00 de la spitalul public, la cabinetul privat și de cele mai multe ori împreună cu pacientul. Dacă nu încetăm cu acest fenomen care ne costă multe sute de milioane de lei pe an, sistemul de sănătate nu are cum să se facă bine”, a declarat Alexandru Rogobete.

Oficialul a precizat că nu este împotriva practicii ca un medic să activeze și în sistemul privat, dar doar după finalizarea programului de lucru din spitalul public.

„Medicul, după programul de la public, are dreptul să facă ce vrea cu profesia lui. Dar nu este corect ca în timpul programului de la public să activeze în programul de la privat”, a subliniat ministrul.

Ministrul Sănătății a anunțat că își asumă desfacerea contractelor de muncă pentru medicii care vor fi prinși că încalcă programul de lucru din spitalele publice.

„Eu îmi asum să desfac contractul de muncă al medicului care este prins în timpul programului de lucru la public, în altă zonă decât în cabinetul său din spital”, a afirmat Rogobete.

Această poziție marchează una dintre cele mai dure luări de atitudine din ultimii ani față de practica dublului angajament public-privat în condiții controversate. Până în prezent, sancțiunile aplicate în astfel de cazuri au fost rare și, de multe ori, limitate la avertismente sau cercetări disciplinare interne.

Pe lângă măsura concedierii în caz de abatere, ministrul a anunțat o modificare legislativă care va viza medicii din sistemul public care solicită scutire de gărzi pe motive medicale.

Conform noii prevederi anunțate, un medic care beneficiază de scutire de gardă în spitalul public nu va mai putea profesa în mediul privat în afara programului, dacă invocă probleme de sănătate care îl împiedică să efectueze gărzi.

„Se mai introduce o măsură nouă, în curând: cine are scutire de gardă, nu mai are voie prin lege, își pierde dreptul de liberă practică (în privat, n.r.), dacă după orele de program din sistemul public este fără activitate medicală, pentru a proteja un om care are probleme de sănătate să se recupereze mai repede”, a explicat ministrul.

Practic, dacă un medic susține că are o afecțiune care nu îi permite să efectueze gărzi, nu va mai putea, în același timp, să desfășoare activitate medicală intensivă în sectorul privat.

Declarațiile ministrului au fost făcute și în contextul unui caz mediatizat la Constanța, unde, potrivit oficialului, aproximativ 75% dintre medicii unei unități medicale aveau scutire de gardă pe motiv de lombosciatică.

„Toți aveau activitate operatorie în privat”, a spus ministrul, sugerând o contradicție între incapacitatea invocată pentru activitatea din spitalul public și activitatea desfășurată în sistemul privat.

Acest exemplu a fost invocat pentru a justifica necesitatea unei reglementări clare și unitare la nivel național privind scutirile medicale și compatibilitatea acestora cu activitatea profesională desfășurată în alte unități.

Declarațiile ministrului Alexandru Rogobete se înscriu într-un demers mai amplu de reformare a sistemului sanitar. Oficialul a susținut în repetate rânduri că este nevoie de reguli clare, aplicate unitar, pentru a evita conflictele de interese și pierderile financiare din sistemul public.

În opinia sa, fenomenul transferului pacienților din spitalele publice către cabinete private, în timpul programului de stat, generează nu doar pierderi bugetare, ci și inechități în accesul la servicii medicale.

Pacienții care nu își permit consultații sau intervenții în privat riscă să fie dezavantajați, în timp ce resursele publice – salariale și logistice – sunt afectate de absența medicilor.

Măsurile anunțate ar putea genera reacții puternice din partea corpului medical și a organizațiilor profesionale. Mulți medici susțin că sistemul public este subfinanțat, iar salariile, deși majorate în ultimii ani, nu reflectă întotdeauna volumul și complexitatea muncii depuse.

Pe de altă parte, opinia publică a reacționat frecvent critic la situațiile în care pacienții sunt redirecționați către clinici private sau în care programul din spitalele publice nu este respectat.

Introducerea unor sancțiuni clare, inclusiv concedierea, ar putea avea un efect de descurajare, dar și riscul de a accentua tensiunile dintre administrație și personalul medical.

Ministrul a estimat că fenomenul plecărilor în timpul programului și al dublului standard în cazul scutirilor de gardă generează pierderi de „sute de milioane de lei pe an”. Deși nu au fost prezentate cifre detaliate, argumentul central este că statul plătește salarii pentru un program care nu este respectat integral.

Într-un sistem deja supus presiunii bugetare, cu deficit de personal și liste de așteptare, fiecare oră de activitate neefectuată în spitalul public poate însemna întârzieri în diagnostic, tratament sau intervenții chirurgicale.

Pentru ca măsurile anunțate să devină aplicabile, este necesară modificarea cadrului legislativ. Ministrul a precizat că noile prevederi vor fi introduse în lege, fără a oferi un calendar exact.

De asemenea, implementarea efectivă va depinde de mecanismele de control și de colaborarea dintre Ministerul Sănătății, managerii de spitale și autoritățile competente.

Prin declarațiile făcute la Timișoara, ministrul Alexandru Rogobete transmite un semnal clar că intenționează să abordeze frontal una dintre cele mai controversate probleme din sănătatea publică: relația dintre activitatea din spitalele de stat și practica medicală privată.

Concedierea medicilor prinși că lucrează la privat în timpul programului public și restricționarea dreptului de liberă practică pentru cei cu scutiri de gardă reprezintă măsuri drastice, care pot remodela modul de funcționare al sistemului.

Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor trece testul dezbaterii publice și al avizelor legislative, dar dezbaterea despre responsabilitate, etică profesională și eficiența sistemului sanitar este deja deschisă

Sursă: G4Media

1...343536...560Pagina 35 din 560