Răzvan Iulian Ciortea, deputat PSD de Cluj și fost subprefect, a ajuns în centrul unei investigații jurnalistice privind discrepanțele majore dintre veniturile declarate și stilul său de viață. Mai exact, parlamentarul a fost surprins la volanul unui BMW XM, cu o valoare de piață de peste 150.000 de euro.

În cele mai recente declarații de avere arată, în schimb, că acesta și soția sa au adunat mai puțini bani decât dețineau deja în conturi, iar explicațiile oferite sunt inconsistente și adesea evazive.

Deputatul Ciortea susține că BMW-ul XM nu este cumpărat, ci utilizat printr-un contract încheiat cu firma unui prieten – Unimix Medical. Firma, deși are ca obiect de activitate comerțul cu produse farmaceutice, nu are legătură cu industria auto. Ciortea afirmă că a încheiat un contract prin care plătește anual o rată de 36.000 euro, timp de trei ani, suma totală ridicându-se la 110.000 euro.

Când presa i-a cerut să publice contractul, parlamentarul a promis inițial transparență. Ulterior, a anunțat că patronul firmei nu dorește ca documentul să fie făcut public, invocând caracterul privat al contractului.

În perioada 2021–2024, familia Ciortea a declarat venituri totale de 665.000 lei. Totuși, în declarația de avere din iunie 2025, deputatul arată că are în conturi sume ce depășesc 700.000 lei, echivalentul a peste 140.000 de euro. Diferența nu poate fi justificată doar prin salarii.

Île din urmă a invocat o „donație de la părinți”, care ar fi fost autentificată la notar. Când a fost întrebat de presă despre suma exactă, a refuzat să ofere detalii: „Nu îmi amintesc”, a declarat, iritat.

Pe lângă BMW-ul XM, soția parlamentarului conduce un BMW X5, dar care este în proprietatea firmei mamei sale, conform explicațiilor oferite. Niciuna dintre mașini nu apare în declarațiile de avere.

Mai mult, deputatul a fost filmat purtând un ceas Frederique Constant, estimat la peste 5.000 de euro. De asemenea, familia a declarat bijuterii din aur în valoare de 20.000 de euro.

Ciortea a devenit consilier local la Turda în 2020, apoi subprefect al județului Cluj. A fost senator pentru câteva luni în 2024 și apoi a deschis lista PSD pentru Camera Deputaților. De când a fost ales deputat, a luat cuvântul o singură dată – la depunerea jurământului.

CV-ul său este întrerupt în perioada 2012-2019. Într-un interviu, a afirmat că a fost „manager la firma mamei sale”, deși în declarația de avere din 2019 nu apare niciun venit.

Cazul Ciortea nu este singular. Deputatul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, a fost văzut conducând un Mercedes GLE AMG, pe care l-a declarat ca fiind al „unui prieten”. Ancheta jurnalistică a arătat că mașina aparține firmei fostei soții.

Deputatul AUR, Eduard Koler, conduce încă un BMW XM, înregistrat pe firma mamei. Mihai Weber, șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, folosește un Mercedes GL53 AMG, cumpărat de o firmă care operează un magazin sătesc din Gorj.

Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că declarațiile de avere ale demnitarilor nu mai trebuie publicate. Această decizie a permis consolidarea unei practici deja adoptate: bunuri personale înregistrate pe firme, familii sau prieteni.

Această lipsă de transparență perpetuează lipsa de responsabilitate publică. În timp ce parlamentarii se declară „în slujba țării”, folosesc resurse neoficiale pentru a menține un stil de viață luxos, neconform cu veniturile oficiale.

Cazul Răzvan Ciortea ridică semne de întrebare privind integritatea, transparența și responsabilitatea aleșilor publici. Deși legislația privind declarațiile de avere este tot mai permisivă, interesul public și jurnalismul de investigație rămân singurele unelte care pot scoate la lumină adevărul despre averile nejustificate ale demnitarilor.

Opacitatea, conexiunile personale și lipsa de asumare definesc un nou model de politician: cu o singură luare de cuvânt în Parlament, dar cu milioane în conturi și mașini de lux fără acte publice.

Sursă: SNOOP 

Într-o decizie care a stârnit reacții aprinse în spațiul public și în mediul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus marți eliberarea din penitenciar a fostului ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, și a fostului șef Eximbank, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.

Decizia vine în urma unui recurs în casație admis în baza unei proceduri extraordinare, susținută de recenta Decizie nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a redefinit termenul de prescripție.

În motivarea ÎCCJ, magistrații au invocat împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, în baza unei reinterpretări constituționale. Completul de judecată, condus de controversata judecătoare Lia Savonea, a stabilit încetarea procesului penal împotriva celor doi, anulând astfel executarea pedepsei de 6 ani pentru Ionuț Costea și 7 ani și 4 luni pentru Sebastian Vlădescu.

Dosarul a fost instrumentat de DNA în 2018, anchetatorii acuzându-i pe cei doi că au primit mită în valoare de 5,5 milioane de euro de la o companie internațională implicată în reabilitarea liniei ferate București – Constanța. În 2023, condamnările definitive păreau să marcheze un punct important în lupta anticorupție. Astăzi, în schimb, acele condamnări au fost șterse cu buretele.

Imediat după decizie, ambii inculpați au fost eliberați din penitenciar.

La ora 20:13, Sebastian Vlădescu a părăsit închisoarea. Întrebat dacă va restitui prejudiciul constatat de instanță, fostul ministru a replicat scurt: „Verificați la ANAF.”

La ora 20:30, a fost rândul lui Ionuț Costea. Cunoscut ca fiind cumnatul lui Mircea Geoană, adjunctul Secretarului General NATO, Costea a oferit o declarație ironică: „Știți cum era la Radio Erevan? Că Ivan a furat o mașină? De fapt nu i s-a furat și nu era mașină, era bicicletă. Eu sunt acuzat de complicitate, nu de luat bani.”

Dosarul 1946/1/2023* a fost soluționat prin decizia penală nr. 24, prin care instanța a admis cererile de recurs în casație formulate de cei doi inculpați. Magistrații au decis:

• Încetarea procesului penal pentru Sebastian Vlădescu pentru două infracțiuni de luare de mită.
• Încetarea procesului penal pentru Ionuț Costea pentru complicitate la luare de mită.
• Menținerea confiscării speciale și a sechestrului asigurător pentru sumele implicate: peste 5,6 milioane de euro.
• Cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului.

Completul de judecată a fost format din Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean. Judecătoarea Elena Barbu a formulat o opinie separată, susținând că recursul în casație ar fi trebuit respins ca nefondat și că inculpații trebuie să rămână condamnați.

Eliberarea celor doi a alimentat suspiciunile legate de influențele politice în justiție. Ionuț Costea, fiind înrudit cu Mircea Geoană, iar Sebastian Vlădescu fiind un fost lider PNL, ridică întrebări despre imparțialitatea deciziilor judecătorești. Deși decizia ÎCCJ este definitivă, aceasta ar putea deschide calea altor eliberări, în contextul redefinirii termenelor de prescripție de către CCR.

Hotărârea Curții Constituționale a introdus o reinterpretare a termenului de prescripție, considerând că, dacă într-un interval de timp autoritățile judiciare nu au acționat cu diligența cerută de lege, procesul penal încetează. Această decizie a creat un precedent periculos și a fost criticată de societatea civilă, procurori și chiar unii judecători.

• Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanțelor în două rânduri și este cunoscut pentru multiplele controverse legate de achiziții și finanțări publice.
• Ionuț Costea, fost președinte Eximbank, a fost o figură influentă în sistemul bancar de stat și este rudă prin alianță cu Mircea Geoană, actual adjunct NATO.

Decizia Înaltei Curți nu poate fi contestată, însă ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea justiției în România. Dacă asemenea dosare, cu prejudicii uriașe, sunt anulate pe baza unei proceduri, chiar legală, înseamnă că reforma sistemului judiciar este încă departe de final.

Societatea așteaptă nu doar aplicarea legii, ci justiție cu sens, în care cei vinovați nu scapă doar pentru că timpul a trecut.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Un incident șocant a avut loc în localitatea Popești-Leordeni, unde un livrator de origine srilankeză a fost agresat fizic în plină stradă de doi tineri, o fată și un băiat, în urma unei șicanări în trafic.

Scena, surprinsă pe video și devenită virală pe rețelele sociale, scoate la iveală o latură întunecată a comportamentului agresiv din trafic și a atitudinilor față de muncitorii străini.

Potrivit imaginilor video analizate de presă și poliție, totul a început după o altercație minoră în trafic. Victima, un livrator în vârstă de 24 de ani, circula cu motocicleta pe o stradă din Popești-Leordeni când a fost implicat într-un incident cu un autoturism condus de cei doi agresori. După oprirea vehiculelor, cei doi tineri au coborât și l-au abordat violent.

Înregistrarea video arată cum tânăra îl lovește pe livrator cu un cablu de încărcător de telefon, îl scuipă și îl agresează verbal, în timp ce însoțitorul său participă la conflictul fizic. Livratorul nu ripostează, dar pare complet depășit de situație și incapabil să se apere.

Poliția orașului Popești-Leordeni a confirmat primirea unei sesizări din partea tânărului agresat, cetățean străin, și a demarat o anchetă penală pentru stabilirea circumstanțelor exacte ale agresiunii.

„În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că, în cursul zilei de 1 noiembrie, în jurul orei 15:45, pe fondul unei șicanări în trafic, între un tânăr de 24 de ani și două persoane aflate într-un autoturism, a avut loc un conflict verbal care a escaladat într-o agresiune fizică. Persoana vătămată a fost lovită cu un obiect în zona pieptului și jignită”, au transmis reprezentanții Inspectoratului de Poliție.

În prezent, cercetările sunt desfășurate sub aspectul comiterii infracțiunii de „lovirea sau alte violențe”, faptă prevăzută și sancționată de Codul penal român.

Vizibil afectat, livratorul a oferit o declarație pentru presă în care a spus că se simte umilit și nedreptățit:

„Eu muncesc aici, fac livrări, încerc să câștig un ban cinstit. Nu am făcut nimic greșit. Ei au început să mă înjure, apoi m-au bătut ca pe un câine. E trist că se poate întâmpla așa ceva în timp ce îți faci treaba.”

Declarația sa a generat valuri de empatie și susținere în mediul online, mulți români exprimându-și solidaritatea și condamnând comportamentul agresorilor.a

În ultimii ani, tot mai mulți cetățeni străini, în special din Asia de Sud și Sud-Est, au venit în România pentru a lucra în domenii precum livrările de mâncare, construcții sau servicii. Deși contribuie semnificativ la economie, aceștia sunt adesea expuși unor tratamente discriminatorii și abuzive, în special în zonele urbane aglomerate.

Organizațiile pentru drepturile omului și sindicatele au atras în repetate rânduri atenția asupra lipsei de protecție reală pentru acești lucrători, mai ales în situații de conflict sau abuzuri. Incidentul de la Popești-Leordeni este un nou semnal de alarmă.

Conform legislației române, infracțiunea de „lovire sau alte violențe” poate fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de eventualele circumstanțe agravante. Dacă ancheta va dovedi că fapta a fost comisă cu motiv discriminatoriu (pe bază de rasă, naționalitate sau etnie), pedeapsa poate fi majorată.

Având în vedere existența probelor video și a declarației victimei, ancheta ar putea duce rapid la identificarea agresorilor și tragerea lor la răspundere penală.

Clipul cu agresiunea s-a răspândit rapid în mediul online, provocând revolta a mii de utilizatori. Pe rețelele sociale, românii au cerut pedepsirea agresorilor și protejarea muncitorilor străini care lucrează în România.

„Suntem o țară europeană, dar uneori comportamentul unora ne face de rușine. Nu putem tolera asemenea acte de violență față de oameni care muncesc cinstit”, a scris un utilizator pe Facebook.

Mai multe organizații civice, inclusiv Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului și Platforma Declic, au cerut autorităților anchetarea urgentă a cazului și adoptarea unor politici de protecție mai clare pentru lucrătorii străini.

Cazul livratorului agresat în Popești-Leordeni readuce în discuție teme sensibile precum violența în trafic, discriminarea și vulnerabilitatea celor care muncesc în condiții precare. Este un test pentru autorități — dacă vor trata cu seriozitate fapta și vor aplica legea rapid și corect — dar și pentru societate, care trebuie să decidă ce fel de țară vrea să fie: una care protejează cei slabi sau una care tolerează abuzurile.

Sursă: G4Media

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de pensionare pentru 22 de magistrați, potrivit unui comunicat transmis vineri de Administrația Prezidențială. Printre aceștia se numără judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au pronunțat decizii controversate în dosare de răsunet. Cazul cel mai notabil este cel al magistratului Mihail Udroiu, care iese din sistem la doar 48 de ani.

Judecătorul Mihail Udroiu, fost consilier al fostei șefe DIICOT Alina Bica, a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2023. În cariera sa, a făcut parte din complete care au pronunțat soluții favorabile unor inculpați celebri.

Una dintre cele mai recente decizii a fost achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, acuzat de DNA că ar fi primit mită de peste 800.000 de euro. Tot Udroiu a fost și în completul care s-a opus arestărilor preventive în dosarul Nordis, contrazicând propriile analize publicate anterior în lucrarea sa de specialitate – „Codul de procedură penală. Comentariu pe articole”, un material de referință pentru practicienii dreptului.

A mai făcut parte din completul care a respins recursul DNA în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu. În primă instanță, Elena Udrea și Ioana Băsescu au fost condamnate la 8, respectiv 5 ani cu executare.

Judecătorul Udroiu va ieși oficial din activitate la 1 noiembrie.

Tot la Înalta Curte activează și judecătoarea Alexandra Rus, care se va pensiona începând cu 1 decembrie. Numele său este asociat cu opinii separate în cazuri sensibile. A pledat pentru achitarea Alinei Bica în dosarul în care aceasta a fost în final condamnată, dar și pentru rejudecarea procesului lui Liviu Dragnea – deși colegii săi din complet l-au condamnat pe fostul lider PSD la 3 ani și jumătate cu executare.

A făcut parte și din completul care a achitat-o pe Ruxandra Popescu, judecătoarea din Sinaia condamnată inițial la patru ani cu suspendare.

Potrivit declarațiilor de avere din 2024, ambii judecători se retrag din funcție cu averi considerabile. Mihail Udroiu este căsătorit cu judecătoarea Delia Udroiu de la Curtea de Apel Oradea. Împreună dețin nouă apartamente și o casă de 350 mp. În 2023, veniturile lor cumulate au fost de peste 1,08 milioane lei, adică aproximativ 90.000 de lei lunar, din salarii, chirii, drepturi de autor și activitate academică.

Judecătoarea Rus este căsătorită cu magistratul Claudiu Andrei Rus, și el activ la instanța supremă. Familia Rus deține două apartamente în Emiratele Arabe Unite și alte trei proprietăți în România. În 2024, fiecare a raportat venituri lunare de peste 60.000 lei.

Pensionarea la 48 de ani, în cazul lui Udroiu, reînvie dezbaterea despre reforma sistemului de pensii speciale din justiție. Astfel de cazuri subminează încrederea publicului în echitatea sistemului, în condițiile în care magistrații beneficiază de pensii speciale ce pot depăși 30.000 de lei lunar.

Numărul mare de pensionări anunțate într-un singur val – 22 de magistrați – adâncește dezechilibrele din sistem și pune presiune pe instanțele deja suprasolicitate.

Întrebat despre rațiunile pensionării la o vârstă atât de mică, Mihail Udroiu nu a oferit niciun răspuns. Tăcerea sa se adaugă unei serii mai largi de ezitări ale autorităților din justiție în fața solicitărilor de reformă și transparență. Lipsa răspunsurilor în cazuri controversate creează un gol de încredere între sistemul judiciar și cetățeni.

Într-un moment în care se discută intens despre integritatea și eficiența sistemului judiciar, ieșirea din activitate a unor judecători de rang înalt cu averi semnificative și decizii criticate public devine nu doar un subiect de presă, ci și o problemă de interes public major.

Pe termen scurt, plecările acestor magistrați pot duce la reconfigurarea completelor de judecată în dosare importante, dar și la tergiversări în soluționarea cauzelor. Pe termen lung, dacă astfel de exemple continuă fără o revizuire clară a sistemului de pensii și promovări, încrederea publicului în justiție va continua să scadă.

Extinderea criteriilor de performanță, creșterea transparenței în promovări și reglementarea strictă a pensiilor speciale rămân obiective urgente. Până atunci, cazuri precum cel al lui Mihail Udroiu vor rămâne emblematice pentru discrepanțele și vulnerabilitățile din sistemul judiciar românesc.

Sursă: Hotnews