Acasă Blog Pagina 42

Universitățile din Iași pierd 35,2 milioane de euro din PNRR. Dispar un stadion, o cantină și un cămin modernizat

Redacția Normedia
-
0
Universitățile din Iași pierd 35,2 milioane de euro din PNRR. Dispar un stadion, o cantină și un cămin modernizat

Universitățile din Iași au primit o lovitură serioasă după ce Ministerul Educației a decis sistarea finanțării nerambursabile pentru o parte semnificativă a proiectelor de infrastructură universitară depuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit datelor analizate de Ziarul de Iași și confirmate de G4Media, este vorba despre 176,5 milioane de lei, echivalentul a 35,2 milioane de euro, bani care nu vor mai ajunge la universitățile ieșene.

Cele mai afectate instituții sunt:

  • Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF Iași)

  • Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (USV Iași)

Acestea pierd jumătate dintre proiectele majore de modernizare care ar fi trebuit finalizate până în august 2026, conform calendarului PNRR.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” este cea mai afectată dintre instituțiile ieșene. Două dintre proiectele sale strategice au fost oficial sistate:

  1. Construirea unei cantine moderne de 300 de locuri și a unor spații de recreere, în valoare de 65 de milioane de lei (aproximativ 13 milioane de euro);

  2. Reabilitarea Căminului „1 Mai A”, evaluată la 53 de milioane de lei (peste 10,6 milioane de euro).

În total, UMF pierde peste 25 de milioane de euro, bani care ar fi trebuit să asigure condiții moderne pentru studenți și eficiență energetică ridicată.

„Aceste investiții erau vitale pentru campusul universitar, mai ales pentru infrastructura de cazare. Prin reabilitarea Căminului 1 Mai A s-ar fi redus consumul energetic cu peste 50%, iar cantina urma să devină un model de sustenabilitate”, a declarat un reprezentant al universității.

Surse din mediul academic susțin că, deși proiectele erau aprobate, lucrările nu au început din cauza întârzierilor în procedurile de achiziție și a schimbărilor legislative repetate privind implementarea PNRR.

La rândul ei, Universitatea de Științele Vieții (USV) pierde finanțarea pentru construcția unei săli de sport și a unui stadion omologat pentru Liga a III-a, proiect evaluat la aproape 40 de milioane de lei.

Arena sportivă urma să aibă:

  • 2.100 de locuri în tribune;

  • teren multifuncțional pentru fotbal, atletism și sporturi de echipă;

  • sală de fitness și spații de refacere (saună, vestiare moderne, cabinet medical).

Proiectul, considerat unul dintre cele mai ambițioase pentru o universitate de profil agronomic, este acum suspendat.

„Proiectul respectiv este momentan suspendat, urmând a se căuta alte surse de finanțare pentru a fi continuat”, a declarat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul USV Iași.

Oficialul a precizat că universitatea va încerca să atragă fonduri europene nerambursabile prin alte programe – cel mai probabil prin Programul Regional Nord-Est 2027, care prevede o nouă linie de finanțare pentru infrastructura educațională.

Problemele au început în vara anului 2025, când Ministerul Educației a anunțat o reevaluare a proiectelor PNRR pe componenta „Asigurarea infrastructurii universitare – cămine, cantine, spații de recreere”.

În contextul în care România risca să piardă o parte din tranșele de plată din cauza întârzierilor, s-a decis ca finanțarea să fie menținută doar pentru proiectele cu un grad de execuție de cel puțin 15-30%.

Problema Iașului?

Niciunul dintre proiecte nu era efectiv demarat – toate se aflau în faza de avizare tehnică, proiectare sau licitație publică.

„S-a creat o situație paradoxală: universitățile care au respectat pașii legali și au urmat toate procedurile sunt cele penalizate. Cei care au început lucrările pe risc propriu, fără toate avizele, sunt cei avantajați”, a declarat un rector ieșean sub protecția anonimatului.

Pierderile financiare de 35,2 milioane de euro afectează direct condițiile de studiu și viață ale studenților din Iași, unul dintre cele mai mari centre universitare din România.

Conform datelor Ministerului Educației, Iașul are peste 55.000 de studenți activi, însă doar 38% dintre aceștia beneficiază de locuri de cazare, iar infrastructura de cantine și spații de recreere este depășită.

„Universitățile din Iași riscă să piardă competiția cu centrele din Cluj sau Timișoara, care au reușit să finalizeze deja investițiile în campusuri moderne. Fără infrastructură nouă, atractivitatea academică scade”, spune analistul educațional Radu Dima, pentru EduNews.

Deși pierd o parte considerabilă din finanțare, universitățile ieșene continuă implementarea altor proiecte din PNRR:

  • Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) lucrează la modernizarea bibliotecii și a infrastructurii de laboratoare;

  • Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI) are în derulare proiecte de reabilitare energetică a căminelor și modernizare a campusului Tudor Vladimirescu, finanțate din alte componente ale PNRR.

În total, Iașul va reuși să finalizeze investiții de aproximativ 50 de milioane de euro, dar rămâne departe de potențialul inițial de peste 85 de milioane planificat pentru perioada 2023–2026.

Contactat de Ziarul de Iași, Ministerul Educației a transmis că nu se anulează complet finanțările, ci doar se „suspendă temporar” proiectele care nu pot fi finalizate până în 2026.

„Având în vedere termenele-limită ale PNRR, nu pot fi păstrate proiectele care nu au un grad de execuție suficient. Cu toate acestea, instituțiile de învățământ superior pot reînscrie aceste proiecte în cadrul altor linii de finanțare europene”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.

Cu toate acestea, rectorii ieșeni sunt sceptici: odată pierduse fondurile PNRR, recuperarea lor este extrem de dificilă, mai ales în condițiile în care bugetul pentru noul exercițiu financiar 2027–2034 va fi mult mai redus.

Pierderea celor 35,2 milioane de euro marchează una dintre cele mai mari lovituri pentru mediul universitar ieșean din ultimul deceniu.

Proiecte care promiteau să aducă standardele europene în campusurile studențești – o cantină modernă, un stadion multifuncțional și un cămin complet reabilitat – rămân doar pe hârtie.

În timp ce Clujul, Bucureștiul și Timișoara raportează deja șantiere finalizate, Iașul rămâne blocat în birocrație, fără infrastructura necesară pentru a concura cu marile centre universitare.

„Este o pierdere nu doar financiară, ci și simbolică. Într-un oraș al educației, să pierzi fonduri de modernizare pentru studenți e o rușine administrativă”, a conchis un profesor de la UMF Iași.

Sursă: G4Media

LexAcademy lansează ANTREPRENORIUM, o serie de seminare pentru antreprenori și experți HR

Redacția Normedia
-
0
LexAcademy lansează ANTREPRENORIUM, o serie de seminare pentru antreprenori și experți HR

Primul seminar din seria ANTREPRENORIUM, organizat de LexAcademy, aduce în prim-plan o întrebare esențială pentru companiile mici și mijlocii din România: este negocierea colectivă o obligație legală sau doar o opțiune? Răspunsul, conform noii legislații, ar putea schimba radical modul în care IMM-urile gestionează relațiile de muncă.

Odată cu implementarea „Planului de acțiune pentru promovarea negocierii colective”, România intră într-o nouă etapă în ceea ce privește dialogul social. Statul își propune, prin acest plan, să crească semnificativ numărul contractelor colective de muncă încheiate la nivel de companie. Iar instrumentul-cheie este noua Lege a dialogului social nr. 367/2022, intrată în vigoare în decembrie 2022.

Articolul 97 al legii introduce o serie de prevederi care ridică semne de întrebare și provoacă incertitudine în rândul angajatorilor:

  • Negocierea colectivă poate fi inițiată de oricare dintre părți – angajator sau salariați;

  • Angajatorul are obligația să participe la procesul de negociere, dacă îi este solicitat;

  • Companiile cu cel puțin 10 salariați sunt obligate să răspundă pozitiv unei astfel de inițiative.

„Multor antreprenori li se pare că această lege a venit peste noapte. În realitate, ea este parte a unui proces de aliniere la standardele europene. Ce trebuie să înțeleagă IMM-urile este că nu mai pot trata negocierea colectivă ca pe o formalitate sau ca pe un moft sindical. Este o obligație legală, iar nerespectarea ei poate atrage consecințe concrete, inclusiv măsuri din partea ITM.” – explică Corneliu Bențe, expert în legislația muncii și președinte al UNELM.

În acest context, LexAcademy lansează ANTREPRENORIUM, o platformă de învățare și dialog dedicată antreprenorilor și specialiștilor HR care doresc să gestioneze corect și eficient noile cerințe legale.

Primul seminar, intitulat „Negocierea colectivă în IMM – obligatorie sau facultativă?”, are un scop clar: să ofere participanților soluții aplicabile imediat în realitatea organizațiilor lor.

Ce aduce concret acest seminar?

  • Ghid practic complet pentru companiile în care nu există sindicat;

  • Modele de documente necesare pentru inițierea, consultarea și desfășurarea negocierilor;

  • Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări venite din partea angajatorilor;

  • Studii de caz și soluții testate pentru diverse situații întâlnite în practică;

  • O perspectivă echilibrată asupra obligațiilor legale și a beneficiilor unui dialog social autentic.

„Noi nu predăm teorie în vid. La LexAcademy aducem legislația în terenul real al antreprenorului. Fie că ai o firmă cu 12 angajați sau un IMM cu 90 de oameni, trebuie să știi cum să respecți legea fără să-ți blochezi afacerea. Tocmai de aceea am creat ANTREPRENORIUM.” – spune Corneliu Bențe, lectorul principal al seminarului.

ANTREPRENORIUM este gândit pentru două tipuri de public:

  1. Antreprenori activi, care conduc companii mici și mijlocii și care doresc să își organizeze legal și eficient relațiile de muncă;

  2. Specialiști în legislația muncii, HR sau consilieri juridici, care trebuie să implementeze noua legislație în mod corect și coerent.

Este, de asemenea, o resursă valoroasă pentru:

  • Managerii generali sau administratori de firme care nu au departament de resurse umane;

  • Reprezentanții patronatelor sau consultanți care sprijină IMM-urile;

  • Tineri profesioniști care doresc să înțeleagă „mecanismele reale” ale dialogului social.

Practică, nu teorie. Soluții, nu complicații.

Formatul seminarului este 100% aplicat. Fără PowerPoint-uri plictisitoare, fără teorie recitată. Doar legislație explicată clar și transformată în pași de acțiune.

Participanții vor lucra direct pe modele de documente:

  • Informare prealabilă către angajați;

  • Convocator pentru consultare;

  • Proces-verbal de negociere;

  • Documente justificative pentru ITM.

„Poți veni la seminar cu 100 de întrebări – garantăm că pleci cu 101 răspunsuri. Scopul nu este doar să respecți legea, ci să înțelegi ce ai de făcut în firma ta, cu resursele pe care le ai.” – adaugă Bențe.

Taxă participare:

  • 350 lei – tarif general

  • 300 lei – pentru foștii cursanți LexAcademy

  • 200 lei – pentru membrii UNELM

Înscrieri: office@lexacademy.ro
Locurile sunt limitate și se ocupă în ordinea înscrierii.

Noua lege a dialogului social nu este opțională. Iar pentru antreprenorii care vor să fie cu un pas înainte, nu cu un pas în spate, ANTREPRENORIUM devine mai mult decât un seminar – devine o investiție în stabilitatea și legalitatea afacerii lor.

Eveniment organizat de LexAcademy, în parteneriat cu UNELM.

Seminar susținut de Corneliu Bențe – Expert în legislația muncii, Președinte UNELM.

Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, trimisă în judecată pentru luare de mită. Procurorii DNA acuză excursii de lux în Spania, Italia, Turcia și Grecia plătite ca „formare profesională”

Redacția Normedia
-
0
Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, trimisă în judecată pentru luare de mită. Procurorii DNA acuză excursii de lux în Spania, Italia, Turcia și Grecia plătite ca „formare profesională”

Ioana Timofte, fost director general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR SA) și nepoata fostului șef al SRI, Radu Timofte, a fost trimisă în judecată de DNA pentru luare de mită în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție, faptele s-ar fi petrecut între 2021 și 2023, perioadă în care Timofte ar fi primit, pentru sine și pentru alte persoane, excursii de lux în valoare totală de peste 120.000 de euro, oferite în schimbul atribuirii unor contracte către firme private.

Vacanțele – prezentate în acte drept „cursuri de formare profesională” pentru angajați ai companiei – ar fi fost organizate în Grecia (Santorini, Creta, Rodos), Spania (Mallorca), Italia (Lido di Jesolo) și Turcia (Antalya).

„În realitate, cursurile nu au avut loc, iar deplasările au fost simple sejururi de lux, mascate prin documente false”, se arată în rechizitoriul DNA.

Potrivit anchetatorilor, Ioana Timofte ar fi semnat contracte de formare profesională nelegale cu două firme partenere, în schimbul cărora ar fi primit pachete turistice all-inclusive.

În total, ancheta a documentat 10 acte materiale de luare de mită, iar valoarea totală a sejururilor depășește 586.000 de lei și 39.700 de euro.

Procurorii arată că directoarea CNCIR ar fi creat aparența de legalitate a acestor deplasări, introducând angajați fictivi pe liste de participare, organizând „achiziții directe” pentru „programe de formare”, și emitând diplome false.

„Totul era o farsă. În realitate, nu existau cursuri, ci doar vacanțe de lux pentru conducerea companiei și apropiații acesteia”, au precizat surse judiciare pentru G4Media.

DNA a trimis în judecată, alături de Ioana Timofte, alți șase inculpați, toți angajați sau colaboratori ai CNCIR. Aceștia sunt acuzați de instigare sau complicitate la luare de mită, după ce ar fi beneficiat direct de excursii sau ar fi ajutat la organizarea formală a achizițiilor fictive.

„Activitatea infracțională a fost una complexă, susținută de o rețea internă de angajați care au facilitat disimularea plăților și întocmirea actelor false”, menționează procurorii DNA în rechizitoriu.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale inculpaților, inclusiv asupra proprietăților deținute de Ioana Timofte.

CNCIR SA este o companie de stat aflată în subordinea Ministerului Energiei, responsabilă cu verificarea tehnică a instalațiilor industriale, cazanelor și ascensoarelor din România.

Prin natura activității, instituția gestionează anual contracte publice de zeci de milioane de lei.

În perioada în care a fost condusă de Ioana Timofte, compania a devenit subiectul mai multor anchete.

În mai 2023, Timofte fusese reținută de DIICOT într-un dosar separat, privind delapidare, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani.

Potrivit DIICOT, în ultimii trei ani, un grup infracțional condus de Ioana Timofte ar fi delapidat aproape 2 milioane de euro din fondurile companiei, printr-o rețetă clasică de achiziții fictive.

Mecanismul era simplu:

  • se cumpărau produse consumabile – articole de birotică, curățenie sau construcții – de la firme controlate de apropiați;

  • valoarea contractelor era menținută sub pragul legal, pentru a evita licitațiile publice;

  • facturile erau achitate, dar produsele nu erau livrate;

  • banii erau retrasi cash și împărțiți între membrii grupului.

Procurorii DIICOT au montat camere de supraveghere în birourile directorilor CNCIR, surprinzând imagini cu saci și genți de bani care ar fi fost manipulați în interiorul instituției.

„Era o schemă bine pusă la punct. Achizițiile erau aprobate rapid, banii dispăreau la fel de repede”, spun surse judiciare apropiate anchetei.

Și acest dosar a fost deja trimis în judecată, iar probele DIICOT sunt acum coroborate cu cele din ancheta DNA, care confirmă un modus operandi bazat pe corupție instituționalizată.

Potrivit rechizitoriului DNA, Ioana Timofte ar fi beneficiat personal de zece sejururi de lux între 2021 și 2023, în destinații turistice exclusiviste:

  • Grecia: Santorini, Creta, Rodos

  • Spania: Mallorca

  • Italia: Lido di Jesolo

  • Turcia: Antalya

Excursiile includeau zboruri charter, cazare în resorturi de 5 stele, mese și excursii opționale, toate plătite de companiile care primeau contracte de la CNCIR.

Pentru a masca deplasările, acestea erau trecute în acte drept „programe de instruire profesională”, iar participanții primeau diplome false.

„A fost o formă de mită mascată sub aparența unei activități legitime. În realitate, erau vacanțe personale plătite de partenerii economici ai companiei de stat”, susțin procurorii.

Având în vedere că Ioana Timofte este avocat suspendat, competența de judecată revine Curții de Apel București.

Procurorii DNA au cerut menținerea sechestrului pe bunurile inculpaților și confiscarea sumelor echivalente cu mita primită.

„Trimiterea în judecată marchează finalizarea unei anchete extinse care confirmă nivelul ridicat de corupție din unele companii de stat”, se arată în comunicatul instituției.

Ioana Timofte nu a făcut până acum declarații publice, însă apropiații acesteia susțin că „dosarul are motivație politică” și că „vacanțele erau activități aprobate de minister”.

Ioana Timofte este nepoata lui Radu Timofte, fost senator PSD și director al Serviciului Român de Informații (SRI) între 2001 și 2006.

După încheierea mandatului unchiului său, Ioana Timofte a ocupat mai multe funcții de conducere în companii publice, inclusiv în Ministerul Economiei și Romgaz.

Numirea ei la conducerea CNCIR a fost percepută drept o recompensă politică, în contextul în care compania gestionează contracte strategice din domeniul energetic.

„A fost protejată ani de zile de conexiunile din vechiul sistem al PSD. Acum, mecanismul s-a întors împotriva ei”, afirmă o sursă guvernamentală sub acoperirea anonimatului.

Cazul Ioana Timofte scoate în evidență vulnerabilitățile cronice ale companiilor de stat din România – instituții transformate adesea în feude politice unde managementul este folosit pentru îmbogățire personală.

CNCIR este doar una dintre cele peste 60 de companii de stat cu pierderi constante, unde controalele interne sunt aproape inexistente, iar numirile se fac politic.

„Avem o problemă sistemică: lipsa de control și cultura impunității în rândul conducerilor numite politic”, explică analistul anticorupție Radu Popa, pentru Economedia.

Ioana Timofte, nepoata unui fost șef al SRI, devine un simbol al declinului moral și administrativ din companiile de stat românești.

De la delapidare și achiziții fictive până la excursii de lux mascate în cursuri profesionale, cazul CNCIR arată cum funcțiile publice pot fi deturnate în scop personal atunci când instituțiile de control nu reacționează la timp.

Rămâne de văzut dacă justiția va reuși să ofere un verdict rapid și echitabil, într-un dosar care reflectă, încă o dată, alianța toxică dintre politică și bani publici.

Sursă: G4Media

Foto: Reporter IS

Primarul pericol public: Robert Negoiță a construit drumuri peste magistralele de gaz. „În caz de explozie, nu mai rămâne nimic”

Redacția Normedia
-
0
Primarul pericol public: Robert Negoiță a construit drumuri peste magistralele de gaz. „În caz de explozie, nu mai rămâne nimic”

În Sectorul 3 al Capitalei, condus de primarul Robert Negoiță, dezvoltarea urbană a depășit orice limită a legii și a bunului simț. În ultimii ani, administrația locală a construit 11 drumuri asfaltate direct peste magistralele principale de gaz, fără avizele legale de la Transgaz – compania națională responsabilă cu transportul gazelor naturale.

O expertiză tehnică obținută de Recorder arată că normele de protecție privind infrastructura subterană nu au fost respectate, iar specialiștii avertizează că, în cazul unei fisuri, consecințele ar fi catastrofale.

„Nici nu vreau să mă gândesc la o explozie sub o asemenea șosea. Nu mai rămâne nimic în picioare”, a declarat unul dintre inginerii Transgaz implicați în evaluarea riscurilor.

În loc să oprească lucrările și să ceară relocarea conductelor, primarul Negoiță a ignorat avertismentele oficiale și a ordonat continuarea proiectelor, punând astfel mii de locuitori în pericol.

Conform documentelor analizate de Recorder, între 2015 și 2023, în zona Brățării – Theodor Pallady – Trapezului au fost construite 11 drumuri noi peste magistrale de gaz de înaltă presiune.

Aceste lucrări au fost efectuate fără aviz tehnic de la Transgaz, așa cum prevede Legea 123/2012 a energiei și gazelor naturale, care stipulează clar o zonă de siguranță de 20 de metri de o parte și de alta a conductelor principale.

Transgaz a emis cel puțin cinci notificări oficiale către Primăria Sectorului 3, cerând oprirea lucrărilor. Toate au fost ignorate.

„Administrația locală a fost informată despre riscuri. În pofida avertismentelor, lucrările au continuat. Avem documente, poze și măsurători care confirmă încălcarea flagrantă a legii”, a declarat un reprezentant al Transgaz, sub protecția anonimatului.

În primăvara acestui an, compania de stat a decis să acționeze în instanță Primăria Sectorului 3, solicitând demontarea lucrărilor și refacerea sistemului de protecție a conductelor.

Specialiștii consultați de Recorder avertizează că presiunea exercitată de traficul rutier asupra asfaltului de deasupra conductelor poate produce fisuri microscopice în metal, care, în timp, duc la scurgeri de gaz.

„La prima vedere, asfaltul pare solid. În realitate, vibrațiile mașinilor grele și dilatarea termică pot rupe stratul protector al conductelor. Într-o astfel de zonă, o scânteie e suficientă pentru o tragedie”, explică inginerul Mihai Țăndăreanu, specialist în infrastructuri energetice.

Normele de protecție cer ca niciun drum, parcare sau construcție să nu fie amplasate direct peste magistralele de gaz. În mod normal, acestea trebuie deviate sau consolidate înaintea oricărei lucrări edilitare.

„Sectorul 3 e un caz de manual despre cum se poate transforma o greșeală administrativă într-un pericol public”, conchide expertul.

Conform investigației Recorder, drumurile construite peste magistrale nu sunt simple căi de acces public. Ele deservesc în mod direct ansamblurile rezidențiale dezvoltate în ultimul deceniu în zona de est a Bucureștiului, una dintre cele mai profitabile piețe imobiliare din Capitală.

Dezvoltatorii imobiliari din această zonă au primit autorizații de construcție cu o viteză record, iar Primăria Sectorului 3 a investit milioane de euro din bani publici în asfaltarea și iluminarea drumurilor private.

Un avertizor de integritate din Primăria Sectorului 3, care a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului, susține că primarul Robert Negoiță a dispus lucrările în ciuda opoziției tehnice:

„Negoiță știa perfect ce face. A fost avertizat de ingineri și de juriști că aceste drumuri sunt ilegale. Dar nu a vrut să audă. Pentru el contează doar dezvoltatorii și imaginea de ‘primar constructor’. Interesele lui sunt mai importante decât viața oamenilor.”

După ani de corespondență fără rezultat, în vara lui 2025, Transgaz a decis să acționeze în instanță Primăria Sectorului 3 pentru încălcarea normelor tehnice și construirea fără aviz.

Potrivit surselor Recorder, plângerea vizează demolarea celor 11 drumuri, precum și plata unor despăgubiri pentru refacerea infrastructurii.

Reprezentanții Transgaz susțin că au identificat scurgeri de gaz în două dintre conducte, amplasate sub străzile nou asfaltate.

„Dacă nu intervenim urgent, e doar o chestiune de timp până la o deflagrație. Conductele au fost afectate de lucrările neautorizate”, se arată într-un raport intern al companiei.

Robert Negoiță nu este la primul derapaj administrativ. Recorder a documentat anterior cum primarul PSD a construit, din bani publici, un drum asfaltat care duce direct la un teren aparținând fratelui său, pe care se ridică un ansamblu rezidențial.

Negoiță a fost acuzat de abuz în serviciu, conflict de interese și favorizarea unor dezvoltatori imobiliari, dar niciuna dintre plângeri nu a dus până acum la o condamnare.

„Negoiță se comportă ca un baron local, protejat de partid și de sistem. Își permite să încalce legile pentru că știe că nu pățește nimic”, spune avertizorul citat.

Surse din Primăria Sectorului 3 afirmă că Direcția de Urbanism a fost presată să elibereze autorizații fără avizele tehnice obligatorii de la Transgaz, ANRE și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).

Bugetul Primăriei Sectorului 3 arată că, în ultimii cinci ani, instituția a cheltuit peste 100 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră nouă – mare parte în zonele de expansiune imobiliară din Pallady și Brățării.

O analiză Recorder arată că cel puțin jumătate din aceste drumuri duc exclusiv la ansambluri rezidențiale private, fără utilitate publică reală.

Practic, banii locuitorilor din Sectorul 3 au fost direcționați către proiecte de interes privat, mascate sub denumiri precum „Modernizare drumuri locale” sau „Acces rutier Pallady”.

Documentul de expertiză obținut de Recorder arată că presiunea mecanică exercitată de stratul de asfalt și traficul intens a produs deformări vizibile în cel puțin trei dintre conductele principale.

„În caz de explozie, energia eliberată ar distruge complet infrastructura de suprafață pe o rază de 200 de metri. Pierderile de vieți omenești ar fi inevitabile”, se precizează în raport.

Recomandarea experților este clară: drumurile trebuie desființate, iar conductele relocate sau consolidate.

Până acum, însă, Primăria Sectorului 3 nu a luat nicio măsură.

Solicitările Recorder pentru un punct de vedere din partea Primăriei Sectorului 3 au rămas fără răspuns.

Nici primarul Robert Negoiță și nici biroul său de presă nu au oferit explicații privind lipsa avizelor Transgaz sau motivul pentru care s-a decis asfaltarea peste magistrale.

În schimb, surse interne susțin că primarul ar fi transmis angajaților un mesaj clar: „Să nu vorbească nimeni cu presa. Totul e legal.”

Cazul drumurilor construite peste magistralele de gaz din Sectorul 3 demonstrează nivelul alarmant al disprețului față de lege și siguranța publică.

Robert Negoiță, un primar cu un lung istoric de abuzuri și conflicte de interese, a transformat o zonă rezidențială într-o potențială bombă urbană.

În loc de dezvoltare durabilă, Sectorul 3 riscă să devină scena unei tragedii anunțate.
Responsabilitatea nu mai poate fi pasată: instituțiile statului – de la Prefectură la Parchet – trebuie să intervină înainte ca sub asfaltul lucios al primarului Negoiță să se producă o catastrofă.

Sursă: Recorder

Florin Pețu susține un atelier de marketing aplicat pentru profesioniștii din turism

Redacția Normedia
-
0
Florin Pețu susține un atelier de marketing aplicat pentru profesioniștii din turism

Promovarea profesionistă a turismului românesc devine o necesitate, nu un lux. În acest context, Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) organizează, în parteneriat cu Asociația The Business Alliance (TBA), un atelier aplicat de comunicare în marketing, susținut de Florin Pețu, specialist în comunicare digitală și președinte TBA, respectiv vicepreședintele IMM București Ilfov.

Evenimentul va avea loc joi, 23 octombrie, între orele 12:00–14:00, la sediul CNIT din Bd. Poligrafiei 3-5, București (Hotel Ramada Plaza), și este adresat ghizilor de turism, agenților de turism, operatorilor de pensiuni, OMD-urilor, studenților, autorităților locale și altor actori din industria ospitalității.

Atelierul are ca scop oferirea unor instrumente concrete de promovare turistică – de la scrierea unui text eficient până la alegerea imaginilor potrivite și măsurarea rezultatelor online. Nu este un curs teoretic, ci o sesiune practică care răspunde la întrebări reale ale celor care lucrează în teren.

Temele abordate includ:

  • Cum construim o poveste relevantă pentru o destinație sau un serviciu turistic;
  • Ce înseamnă „promovare” în 2025 – dincolo de afișe și broșuri;
  • Cum scriem un mesaj scurt și eficient pentru social media;
  • Cum măsurăm rezultatele reale ale unei campanii;
  • Ce greșeli frecvente trebuie evitate în comunicarea turistică.

Florin Pețu activează de peste 15 ani în domeniul marketingului digital, fiind implicat în proiecte de promovare, strategie și comunicare pentru branduri, organizații și inițiative cu impact național. A fondat mai multe agenții de publicitate și este președintele Asociației The Business Alliance, organizație dedicată colaborării între antreprenori și profesioniști din diverse industrii, respectiv vicepreședintele IMM București Ilfov.

„În turism, nu mai este suficient să ai un loc frumos. Dacă nu știi să comunici cu publicul potrivit, cu un mesaj clar, totul se pierde. Acest atelier vine exact în sprijinul celor care simt că au nevoie de structură și rezultate în comunicare”, a declarat Florin Pețu.

Formatul evenimentului

  • Locație: CNIT – Bd. Poligrafiei 3-5, București
  • Data: Joi, 23 octombrie 2025
  • Ora: 12:00 – 14:00
  • Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate
  • Contact: bechir@cnit.ro | 0727.470.255

Înscrieri online: https://docs.google.com/forms/d/1jysS2Ery6UFKVF5xsq9Xgu2uShkEFMe466OJwYWaFU0/edit

Atelierul se adresează celor care lucrează sau vor să lucreze în turism, în mod profesionist. Participanții vizați sunt:

  • Ghizi de turism (locali și naționali);
  • Agenți de turism și consultanți;
  • Hotelieri, pensiuni, operatori economici din turism;
  • Reprezentanți ai OMD-urilor sau ONG-urilor;
  • Studenți și absolvenți din domeniul turismului.

Ce obții dacă participi

  • Certificat de participare emis de CNIT;
  • Acces la o rețea de profesioniști și formatori în turism;
  • Exemple aplicate, idei de campanii și resurse utile;
  • Posibilități de colaborare ulterioară cu CNIT și TBA;
  • Vizibilitate prin canalele media partenere, inclusiv Normedia.

CNIT este una dintre cele mai vechi instituții de formare în turism din România, continuând tradiția începută în 1971. Cu zeci de mii de absolvenți, CNIT se implică activ în formarea ghizilor, agenților de turism și a altor profesioniști din industrie.

Asociația The Business Alliance este o organizație care reunește antreprenori și specialiști din diverse sectoare, promovând colaborarea și dezvoltarea sustenabilă. Colaborarea dintre CNIT și TBA vizează formarea de competențe aplicate în turism, dezvoltarea de proiecte comune și susținerea inițiativelor cu impact real.

Acest atelier este doar începutul unei serii de acțiuni care își propun să modernizeze comunicarea în turismul românesc. Nu este un eveniment „cu poze frumoase”, ci un atelier serios, cu scopuri clare: să ajute, să educe și să construiască.

Dacă lucrezi în turism, vrei să comunici mai bine, să atragi mai mulți clienți sau să înțelegi cum funcționează marketingul digital – acest atelier este pentru tine.

CS Rapid București investește în viitor: inițiere sportivă, educație prin mișcare și implicare directă în comunitate (Adv)

Redacția Normedia
-
0
CS Rapid București investește în viitor: inițiere sportivă, educație prin mișcare și implicare directă în comunitate (Adv)

Clubul Sportiv Rapid București continuă să demonstreze că misiunea sa depășește cu mult granițele performanței sportive, punând accent tot mai mult pe inițierea copiilor în sport, pe educația prin mișcare și pe formarea unor generații sănătoase, echilibrate și active.

Cu o tradiție de peste un secol în sportul românesc, Rapidul își extinde constant prezența în comunitate, aducând sportul mai aproape de copii, tineri și familii prin proiecte educaționale, activități recreative și parteneriate strategice cu unitățile de învățământ din Capitală.

În viziunea CS Rapid București, performanța sportivă începe cu primul pas făcut pe teren, în sala de sport sau în parc. De aceea, clubul investește tot mai mult în secțiile de inițiere, oferind copiilor posibilitatea de a descoperi bucuria sportului într-un mediu sigur, profesionist și prietenos.

„Ne dorim să fim aproape de copii încă de la primii pași în sport. Inițierea nu este doar despre mișcare, ci despre educație, disciplină, încredere în sine și dezvoltare armonioasă. Prin sport, copiii învață să lucreze în echipă, să respecte reguli, să își depășească limitele și să se formeze ca oameni. Rapidul nu înseamnă doar medalii, ci și caractere puternice”, a declarat Vlad Andronescu, directorul general al CS Rapid București.

Secțiile de inițiere ale clubului acoperă o gamă variată de discipline – de la atletism, karate, handbal și volei, până la baschet, scrimă – toate coordonate de antrenori calificați și desfășurate în condiții moderne, adaptate fiecărui nivel de vârstă și pregătire.

Pentru a ajunge cât mai aproape de copii, CS Rapid București lansează o amplă inițiativă de colaborare cu unitățile de învățământ din București. Prin aceste parteneriate, clubul va organiza în incinta școlilor antrenamente de inițiere, demonstrații sportive, concursuri și activități recreative, transformând orele de sport și de dirigenție în veritabile lecții de sănătate și mișcare.

„Ne dorim ca sportul să devină o parte firească a educației copiilor. Vom merge în școli, vom organiza activități direct acolo unde sunt elevii, vom arăta că sportul poate fi accesibil, plăcut și util pentru toată lumea. Colaborarea dintre club și unitățile de învățământ este cheia pentru a forma o cultură a mișcării și a preveni sedentarismul încă de la cele mai fragede vârste”, a adăugat Vlad Andronescu.

Prin aceste acțiuni, CS Rapid București urmărește nu doar creșterea numărului de copii care practică sportul, ci și descoperirea și susținerea timpurie a tinerelor talente care pot continua drumul către performanță.

Clubul își extinde constant implicarea și în afara sălilor de sport sau a bazelor proprii. Anul acesta, CS Rapid București a fost un partener activ în numeroase proiecte și inițiative comunitare, precum „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, un program desfășurat în parcurile din Sectorul 1.

Prin participarea constantă la astfel de evenimente, secțiile clubului oferă demonstrații, jocuri, exerciții interactive și sesiuni de inițiere deschise tuturor celor interesați. În plus, antrenorii și sportivii Rapidului interacționează direct cu publicul, explică beneficiile activității fizice și prezintă oportunitățile oferite de club celor care doresc să se înscrie în grupele de inițiere.

„Rapidul va fi acolo unde comunitatea are nevoie de sport – în școli, în parcuri, în cartiere. Vom merge către oameni, nu vom aștepta ca ei să vină la noi. Sportul trebuie adus aproape de viața de zi cu zi, să devină o parte firească din educația și dezvoltarea copiilor”, a subliniat directorul general al clubului.

Cu peste 100 de ani de istorie și numeroase titluri naționale și internaționale, CS Rapid București este unul dintre cele mai prestigioase cluburi din România. Dincolo de performanțele din competiții, Rapidul se redefinește ca un actor activ în societate, cu un rol educațional și social tot mai important.

Prin dezvoltarea secțiilor de inițiere, colaborările cu unitățile școlare și implicarea în proiecte comunitare, clubul își propune să devină un model de bune practici în promovarea sportului de masă și a educației prin mișcare.

Pentru mai multe informații despre activitățile și grupele de inițiere ale CS Rapid București, vizitați site-ul oficial: www.csrapid.ro sau contactați-ne la secretariat@csrapid.ro.

România ar putea introduce „viza de aur”: cetățenii străini ar primi drept de ședere în schimbul unor investiții de cel puțin 400.000 de euro. SRI, SIE și Oficiul pentru Spălarea Banilor vor verifica proveniența fondurilor

Redacția Normedia
-
0
România ar putea introduce „viza de aur”: cetățenii străini ar primi drept de ședere în schimbul unor investiții de cel puțin 400.000 de euro. SRI, SIE și Oficiul pentru Spălarea Banilor vor verifica proveniența fondurilor

România ar putea intra în rândul țărilor europene care oferă „vize de aur” (Golden Visa) investitorilor străini dispuși să aducă capital semnificativ în economie.

Un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PNL prevede ca cetățenii non-UE care investesc minimum 400.000 de euro în economia românească să poată obține drept de ședere temporară, cu posibilitatea prelungirii.

Propunerea legislativă, depusă în Parlament este inspirată din modelele aplicate deja în Spania, Portugalia, Grecia sau Malta, unde astfel de programe au atras miliarde de euro în ultimul deceniu.

Potrivit senatorului Lucian Rusu (PNL), unul dintre inițiatori, „acest instrument este folosit cu succes în Europa, iar România trebuie să se alinieze practicilor europene pentru a atrage capital curat și investiții reale”.

Proiectul prevede crearea Programului Golden Visa România, destinat cetățenilor din afara Uniunii Europene care fac investiții directe de cel puțin 400.000 de euro în companii românești, proiecte de infrastructură sau start-up-uri tehnologice.

În schimb, aceștia ar obține un permis de ședere temporară valabil pentru o perioadă inițială de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire, dacă investiția se menține.

„Este o invitație deschisă pentru investitorii care cred în potențialul economic al României. Capitalul privat nu înlocuiește statul, ci îl sprijină”, a declarat senatorul Lucian Rusu, într-un comunicat transmis presei.

Legea prevede mai multe forme prin care investiția poate fi făcută:

  • prin achiziția de acțiuni în companii românești listate sau nelistate;

  • prin deschiderea de afaceri noi care creează minimum 10 locuri de muncă;

  • prin participarea la fonduri de investiții acreditate de statul român;

  • sau prin finanțarea de proiecte strategice în infrastructură, energie verde și digitalizare.

Pentru a evita spălarea de bani și infiltrarea capitalurilor ilicite, proiectul de lege include un mecanism riguros de verificare a fondurilor investite.

În procesul de evaluare a fiecărui solicitant vor fi implicate Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

„Este esențial ca România să intre în competiția pentru investiții curate și sustenabile fără a compromite securitatea națională”, a explicat Rusu.

Conform inițiatorilor, aceste instituții vor analiza proveniența capitalului, istoricul fiscal al investitorului și eventualele conexiuni cu jurisdicții de risc sau persoane sancționate internațional.

Doar după obținerea unui aviz pozitiv de securitate investitorul ar putea primi viza de ședere.

Liberalii susțin că România trebuie să atragă mai mult capital privat străin, în contextul în care investițiile directe au stagnat în ultimii ani, iar fondurile europene sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de dezvoltare.

„Țări precum Portugalia, Grecia sau Spania au atras miliarde de euro prin astfel de programe, stimulând piața imobiliară, turismul și sectoarele tehnologice. România are nevoie de o abordare similară, dar responsabilă”, a spus senatorul PNL Lucian Rusu.

Potrivit estimărilor prezentate în expunerea de motive, România ar putea atrage peste 500 de milioane de euro anual în investiții directe dacă programul Golden Visa este implementat corect.

În Europa, sistemele de tip „Golden Visa” au generat rezultate mixte.

  • Portugalia a atras peste 7 miliarde de euro din 2012 până în 2023, majoritatea prin investiții imobiliare.

  • Spania a depășit 11 miliarde de euro, în principal prin achiziția de proprietăți și afaceri locale.

  • Grecia, cu un prag minim de 250.000 de euro, a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru investitorii din China, Rusia și Orientul Mijlociu.

Totuși, unele state, precum Irlanda și Malta, au renunțat recent la programe similare din cauza suspiciunilor de corupție și a presiunilor Comisiei Europene, care avertizează că astfel de vize pot fi „uși deschise pentru capitaluri dubioase”.

În acest context, inițiatorii proiectului românesc insistă că „verificările vor fi printre cele mai stricte din Europa”, tocmai pentru a evita derapajele.

Specialiștii în economie și antreprenoriatul românesc consideră că o implementare atentă a programului ar putea genera beneficii reale pentru economia națională.

„Un investitor străin care aduce 400.000 de euro și creează 10–20 de locuri de muncă are un impact direct în economie. În plus, investițiile în startup-uri sau infrastructură pot contribui la modernizarea țării”, afirmă economistul Andrei Burduja, citat de Economedia.

Pe termen lung, proiectul ar putea stimula sectoare precum:

  • tehnologia și inovația, prin finanțarea startup-urilor;

  • energia regenerabilă, un domeniu în expansiune, vizat și de fondurile europene;

  • turismul și dezvoltarea imobiliară sustenabilă;

  • agricultura modernă, prin investiții în lanțuri scurte și logistică.

Nu toată lumea salută inițiativa liberalilor. O parte dintre experții în politici publice avertizează că un astfel de program poate deschide poarta unor riscuri majore, dacă nu este gestionat cu transparență.

„Experiența altor state ne arată că programele de tip Golden Visa pot fi exploatate de persoane cu bani de proveniență incertă. România trebuie să evite transformarea vizelor într-o marfă”, a declarat pentru G4Media fostul procuror anticorupție Elena Călugăreanu.

Organizațiile civice atrag atenția că verificările efective depind de capacitatea instituțională a statului. Dacă filtrele de control nu sunt eficiente, programul ar putea deveni un „traseu legal pentru capitaluri murdare”.

De asemenea, există temeri că schema ar putea fi utilizată pentru achiziții speculative în domeniul imobiliar, în special în marile orașe.

Proiectul de lege urmează să intre în procedura parlamentară în săptămânile următoare. Înainte de votul final, el va trebui să primească avize de la Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dat fiind că implică aspecte de securitate națională.

Dacă va fi adoptat, România va deveni a 10-a țară din Uniunea Europeană care implementează un program național de tip „viza de aur”.

„România nu vinde vize, ci oferă oportunități economice celor care pot contribui real la dezvoltarea țării. Fiecare investiție va fi monitorizată și evaluată periodic”, a subliniat senatorul Lucian Rusu.

În 2024, investițiile străine directe în România au scăzut cu 12%, potrivit BNR, din cauza incertitudinii politice și a lipsei infrastructurii de sprijin.

Prin programul „Golden Visa”, PNL speră să stimuleze fluxurile de capital privat și să reducă dependența de fondurile europene și împrumuturile externe.

Totodată, proiectul este perceput ca o mișcare strategică înaintea anului electoral 2026, în care tema dezvoltării economice prin investiții private devine centrală în discursul liberalilor.

Programul „Golden Visa România” ar putea deveni un instrument eficient de atragere a investițiilor și de creare de locuri de muncă, dacă este aplicat cu rigoare și transparență.

Totuși, experiența altor state arată că fără control strict și audit public, schema riscă să fie deturnată în scopuri speculative sau chiar criminale.

România se află acum în fața unei alegeri delicate: să atragă capital curat, dar să-și protejeze integritatea instituțională.

Succesul programului va depinde nu doar de lege, ci și de capacitatea autorităților de a implementa un sistem de verificare eficient și independent.

Sursă: G4Media

INTERVIU EXCLUSIV: Gabriel Dumitru: „Succesul nu m-a făcut să uit. M-a obligat să țin minte.”

Redacția Normedia
-
0
INTERVIU EXCLUSIV: Gabriel Dumitru: „Succesul nu m-a făcut să uit. M-a obligat să țin minte.”

Într-o lume în care succesul pare, adesea, o poveste spusă doar la final, Gabriel Dumitru ne arată ce înseamnă, cu adevărat, să construiești visul cu mâinile goale – și cu sufletul plin. Este cunoscut ca unul dintre cei mai apreciați interpreți de muzică populară din noua generație, dar puțini știu prin câte a trecut până să ajungă aici. A fost refuzat, judecat, trădat, și chiar la un pas de a-și pierde sănătatea. Și totuși, nu s-a oprit.

Gabriel este dovada vie că puterea de a merge mai departe e cea mai valoroasă avere a unui om. Astăzi, într-un interviu sincer, matur și plin de învățăminte, vorbim despre eșecuri, alegeri grele, reinventare și ce înseamnă, cu adevărat, să îți rămâi fidel chiar și când lumea îți spune că nu ai nicio șansă. Aceasta nu este doar o poveste despre un artist – e o lecție despre curaj, disciplină și drumul către autenticitate.

  1. Cum a început totul pentru tine? De ce ai ales muzica populară?

Am crescut într-o familie simplă, dar bogată în tradiții. La noi acasă, muzica populară era ca aerul – o prezență constantă, mereu prezentă la mesele în familie, la sărbători, la muncă sau chiar în momentele de liniște. N-a fost o alegere conștientă, de tipul „vreau să devin artist de muzică populară”, ci mai degrabă o recunoaștere interioară, o chemare care a crescut în mine în timp.

Adevărul e că am început târziu, pe la 17 ani. Pentru unii, poate părea prea târziu într-un domeniu unde mulți încep să cânte de la grădiniță. Dar pentru mine, a fost momentul potrivit. Nu aveam educație muzicală formală, nu veneam cu pile, nu făceam parte din nicio gașcă „cu intrare”. Veneam cu un vis și cu o nevoie puternică de a spune ceva prin muzică.

De la început mi-am dat seama că nu va fi ușor. Când te apuci de muzică populară într-o lume în care toți se uită la imagine, la conexiuni și la aparențe, e greu să convingi pe cineva doar prin voce sau prin autenticitate. Iar eu nu aveam nici silueta „perfectă”, nici stilul comercial care „se cerea”. Am bătut la multe uși. Unele mi s-au închis înainte să apuc să spun cine sunt. Altele s-au deschis pentru o secundă, doar ca să aud că nu sunt ce trebuie. Cuvinte precum „nu ai imagine”, „ești prea masiv pentru TV”, „publicul nu te va reține” le-am auzit mai des decât aș fi vrut.

Și totuși, n-am renunțat. Mi-am zis că dacă Dumnezeu mi-a dat voce și mi-a pus în suflet dragul de folclor, nu pot să mă opresc doar pentru că sistemul nu e pregătit pentru mine. Am început cu evenimente mici, cu cântări la nunți, botezuri, spectacole locale. Acolo am învățat să „citesc” publicul, să-mi stăpânesc emoțiile, să cânt cu sufletul, nu doar cu vocea.

Primul moment important pentru mine a fost când am fost remarcat de o echipă de la TVR, care promova tinerii interpreți. Nu aveam așteptări mari, dar am fost sincer. Am urcat pe scenă și am cântat exact așa cum eram: fără mască, fără pretenții, cu toate emoțiile mele la vedere. Și, surprinzător, reacțiile au fost bune. Acel moment mi-a dat încrederea că poate totuși e loc și pentru mine în lumea asta.

Muzica populară nu e doar un stil muzical. Pentru mine, e o formă de identitate. E felul în care îmi port satul natal în suflet, bunicii, copilăria, valorile învățate de la părinți. Când cânt, nu o fac pentru faimă sau pentru aplauze, ci pentru că simt că asta sunt eu. Fiecare vers, fiecare linie melodică e o poveste pe care o trăiesc și o transmit mai departe.

Anii au trecut și, treptat, au început să apară și recunoașterile – premii, invitații la emisiuni, turnee. Dar nimic n-a venit ușor. Fiecare pas a fost muncit. Nu am avut un „start bun” în sensul clasic, dar am avut o fundație solidă: pasiune, perseverență și un respect adânc pentru folclor.

Azi, privind în urmă, nu pot decât să mulțumesc pentru faptul că n-a fost ușor. Obstacolele de la început m-au format. Mi-au dat direcția, mi-au întărit caracterul și m-au învățat că succesul pe termen lung se construiește cu răbdare și cu inimă curată. Muzica populară nu se cântă ca să te urci pe scenă – se cântă ca să rămâi în sufletul oamenilor. Și asta a fost, de la început, ținta mea.

  1. Ce ți-a adus succesul în muzică și cum îl gestionezi?

Succesul, în forma lui reală și durabilă, nu m-a lovit dintr-odată, ca o lumină de reflectoare. A venit lent, prin muncă, prin insistență, prin eforturi pe care puțini le văd. La 26 de ani, după aproape un deceniu de încercări, am simțit că încep să contez. Nu neapărat pentru publicul larg – ci pentru industrie, pentru colegi, pentru cei care decid cine apare pe scenă și cine nu.

Primii ani au fost despre sacrificii. Investiții făcute fără garanții. Drumuri la cântări în sate unde nu aveai nici microfon, dar trebuia să fii la fel de profesionist ca pe o scenă TV. Zeci de ore de repetiții. Bani puțini sau deloc. Și totuși, ceva mă ținea acolo. Vocea n-a fost singura mea resursă – ci anduranța.

Când au apărut emisiunile și colaborările, deja aveam o idee clară despre cine sunt și ce vreau. N-am fost niciodată omul care să „dea bine” doar pentru imagine. Eu cred că publicul simte autenticitatea, iar în muzica populară, dacă nu ești real, nu reziști.

Succesul mi-a adus mai mult decât aplauze și recunoaștere. Mi-a adus stabilitate, încredere în mine, dar și presiune. Deodată, nu mai era suficient să cânt bine – trebuia să fiu mereu impecabil. Să arăt bine. Să vorbesc frumos. Să nu greșesc în fața camerelor. Și, în spate, să nu cedez.

Una dintre cele mai vizibile „recompense” ale succesului a fost faptul că mi-am permis, în sfârșit, să trăiesc cum visam. Azi locuiesc într-un penthouse frumos, cu vedere către nordul Capitalei. Nu e o extravaganță, ci o formă de normalitate pe care mi-am permis-o abia după ani întregi de sacrificii. Am vrut un spațiu care să-mi ofere liniște, intimitate și confort. Dar nici măcar casa asta n-a venit de la sine. Am pus fiecare leu acolo cu gândul că e investiția în liniștea mea mentală, într-un loc în care să mă pot aduna după toată agitația din jur.

Însă luxul – oricum l-ai defini – vine și cu un cost invizibil. Nu doar financiar. Ci și emoțional. Când ajungi să ai, trebuie să înveți și să păstrezi. Să nu pierzi capul. Să nu te transformi într-o imagine de carton. Să nu uiți de unde ai plecat. Să înțelegi că fiecare apariție contează, că fiecare cuvânt pe care-l spui poate fi scos din context, că oamenii nu mai văd omul, ci personajul.

Eu am ales să gestionez succesul cu echilibru. Nu-mi e rușine că-mi place frumosul, că am grijă de cum arăt, că port parfumuri bune sau că mă îmbrac atent. Dar nici n-am uitat cum e să nu ai. Încă mă implic în proiecte care promovează tinerii, încă îmi fac singur bagajele pentru turnee, încă răspund la mesajele oamenilor care-mi spun „cântecul tău m-a ajutat să trec peste o pierdere”.

Pentru mine, succesul n-a fost niciodată o destinație. E un proces. E acel drum în care în fiecare zi trebuie să te întrebi: „Mai merit locul ăsta? Mai sunt omul care a urcat pe scenă pentru prima oară cu inima cât un purice, dar cu sufletul deschis?”.

Și da, mai sunt. Încerc să mă mențin ancorat prin muncă. Mă trezesc devreme. Merg la sală. Am grijă ce mănânc. Repet constant. Mă consult cu oameni în care am încredere. Fac terapie când simt că nu mai pot. Pentru că imaginea nu ține loc de sănătate mintală. Faimă nu înseamnă echilibru.

Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat după ce am început „să am succes” este că nu trebuie să uiți niciodată omul din spatele artistului.

  1. Ce ai învățat din toate momentele cu care te-ai confruntat de-a lungul timpului?

Dacă ar fi să rezum într-o singură frază tot ce am trăit până acum, aș spune așa: nimic nu te definește mai bine decât eșecul și felul în care îl gestionezi.

Succesul e frumos, atrage aplauze, invitații, zâmbete și felicitări. E ușor de purtat când viața îți surâde. Când totul îți merge bine, simți că ești invincibil. Dar viața nu e doar o succesiune de aplauze. Vine cu pauze, cu căderi, cu oameni care te trădează, cu uși care ți se închid în nas chiar în clipa în care credeai că le-ai deschis.

Am învățat multe lecții grele pe pielea mea. Una dintre cele mai dure a fost trădarea în dragoste. Eram logodit, cu planuri mari de nuntă și de viață împreună. Eram convins că am alături omul care mă iubește și mă înțelege. Apoi am aflat că, în timp ce eu eram în turnee, muncind, ea avea o altă relație. A fost un șoc. Nu doar că mi s-a frânt inima – mi s-a prăbușit o întreagă construcție în care investisem timp, încredere și vise.

Dar ce faci când ești în genunchi? Rămâi acolo sau te ridici? Alegerea asta spune totul despre cine ești. Eu am ales să mă ridic. A fost greu, da. Am plâns, am tăcut, am fugit de lume o perioadă. Dar într-o zi mi-am zis: „Gabi, nu poți să te oprești aici. Nu pentru atât.”

Apoi au fost momentele de respingere profesională. Să ți se spună în față că nu ești „fotogenic”, că nu ai imagine de artist, că „nu încapi pe ecran”, asta doare. Oricât de tare ai fi, tot doare. Dar mi-am dat seama că oamenii te privesc adesea prin filtrul lor superficial. Și dacă tu accepți imaginea lor despre tine, ai pierdut.

Așa că m-am schimbat. Am făcut o operație, am slăbit, am muncit pe toate planurile – fizic, psihic, artistic. Nu ca să le demonstrez lor ceva, ci ca să-mi recâștig respectul față de mine. Lecția aici a fost clară: dacă nu te reinventezi când trebuie, te vei bloca în frustrări.

Am învățat și ce înseamnă responsabilitatea succesului. Mulți cred că atunci când ai bani, o casă frumoasă, haine scumpe și apari la televizor, totul devine ușor. Greșit. Succesul vine cu o presiune uriașă. Trebuie să fii atent la ce spui, la cum arăți, la ce alegi. Oamenii te privesc ca pe un reper. Și când ai 30 și ceva de ani și lumea te numește „model”, simți responsabilitatea pe umeri.

Dar poate cea mai importantă lecție a fost legată de timp. Că fiecare clipă pe care o trăiești e o investiție – într-un vis, într-un om, într-un proiect. Și dacă alegi greșit, riști să pierzi ani din viață. Timpul nu se mai întoarce. Așa că am devenit mult mai atent la cum și cu cine îmi petrec timpul. Nu mai stau pe lângă oameni toxici, nu mă mai încarc cu energii negative și nu mai fac compromisuri care mă golesc pe interior.

Tot ce am trăit – bune și rele – m-a format. M-a învățat că maturitatea reală nu înseamnă să fii mereu puternic, ci să știi când să ceri ajutor, când să taci, când să te retragi și când să te reinventezi.

Azi, când privesc în urmă, nu-mi mai pare rău pentru eșecurile pe care le-am avut. Dimpotrivă, le mulțumesc. Pentru că m-au învățat reziliența. M-au învățat să nu mă definesc prin pierderi, ci prin felul în care am reacționat la ele.

Și dacă cineva mă întreabă azi: „Ce te-a adus aici?”, răspunsul meu e simplu: curajul de a merge mai departe când totul părea pierdut. Asta e, de fapt, rețeta succesului real – nu doar talent, nu doar muncă, ci capacitatea de a nu te abandona pe tine, indiferent prin ce treci.

  1. Ce sfat ai pentru tinerii care trec prin eșecuri sau obstacole?

Dacă ești tânăr și simți că viața ți-a închis ușa în nas, îți spun din toată inima: nu te speria. E normal. Eșecul face parte din proces. Obstacolele nu sunt excepția, ci regula. Dacă aș fi știut asta de la început, poate mi-ar fi fost mai ușor să îndur unele lucruri. Dar adevărul e că niciun vis serios nu se construiește fără efort, fără pierderi, fără nopți în care te întrebi dacă mai are sens să mergi mai departe.

Uite ce am învățat eu pe pielea mea: eșecul nu te definește, dar felul în care reacționezi la  el – da.

Le spun azi tinerilor care trec prin greutăți: nu vă lăsați definiți de ce vi se întâmplă. Un refuz nu înseamnă că nu ești bun. Înseamnă doar că acel context nu era pentru tine. O relație eșuată nu înseamnă că nu meriți iubire. Înseamnă că încă nu ai găsit omul potrivit. O boală, o limitare, o perioadă grea financiară – toate astea sunt episoade, nu finaluri.

Mulți dintre noi așteptăm ca viața să fie dreaptă. Adevărul e că nu e. Dar poate fi frumoasă, dacă înveți să joci cu cărțile pe care le ai în mână, nu cu cele pe care ai fi vrut să le primești.

Visul tău merită. Dar trebuie să muncești pentru el în fiecare zi.

Eu nu m-am trezit într-o dimineață faimos. N-am avut pe nimeni care să-mi deschidă ușile. N-am venit cu bani de acasă sau cu relații. Am venit cu vocea, cu ambiția și cu disponibilitatea de a munci și atunci când nu mă vedea nimeni.

Cei mai mulți renunță tocmai acolo, în umbră. Când simt că nu e niciun rezultat, că nimeni nu-i bagă în seamă, că nimic nu se leagă. Dar exact acolo, în umbră, se construiesc caracterul și reziliența. Acolo devii ceea ce trebuie să fii. Acolo se face diferența între cei care doar visează și cei care chiar ajung unde și-au propus.

Aș vrea să vă mai spun ceva, direct: nu vă comparați cu alții. Fiecare are ritmul lui. Unii reușesc la 20, alții la 40. Unii explodează rapid și dispar la fel de repede. Alții cresc lent, dar devin stabili și greu de clintit. Nu te uita la ce face altul. Uită-te la drumul tău și fii sincer: ai muncit azi pentru visul tău? Dacă da, ești deja mai aproape.

Și mai ales: nu îți abandona valorile pentru succes. Dacă trebuie să te transformi într-un om care nu-ți mai place doar ca să fii „relevant”, atunci nu merită. Adevăratul succes e cel pe care îl porți în tine, nu cel care strălucește doar pe scenă.

Eu trăiesc azi bine, dar nu pentru că m-a plouat cu noroc. Trăiesc bine pentru că am căzut, m-am ridicat, am tras linie și am ales să merg mai departe. Pentru că am avut lângă mine oameni sinceri, pentru că am investit în mine și pentru că am învățat să spun „nu” la timp.

Așa că, dacă ai un vis, un talent, o chemare: nu renunța. E greu? Normal că e. Dar e posibil. Eu sunt dovada vie. Nu e un clișeu, e realitatea mea. Și poate, cu răbdare, devine și realitatea ta.

„Istoricul corupției” al blocului care a explodat în Sectorul 5. Reabilitat cu o firmă trimisă în judecată într-un dosar al lui Marian Vanghelie

Redacția Normedia
-
0
„Istoricul corupției” al blocului care a explodat în Sectorul 5. Reabilitat cu o firmă trimisă în judecată într-un dosar al lui Marian Vanghelie

Tragedia care a zguduit dimineața de 17 octombrie în cartierul Rahova scoate la iveală un lanț de contracte controversate și firme abonate la bani publici. Blocul de pe Strada Vicina nr. 1, bloc 32, afectat grav de o explozie cauzată, cel mai probabil, de o acumulare de gaze, fusese reabilitat termic în 2018 de o companie aflată ulterior în centrul unui dosar de corupție instrumentat de DNA.

Documente obținute de Buletin de București arată că lucrările de reabilitare au fost atribuite firmei Star Pro Center INT SRL, de pe vremea când Primăria Sectorului 5 era condusă de Daniel Florea (PSD). Contractul, în valoare de peste 4 milioane de euro, prevedea reabilitarea termică a 14 imobile din sector.

Aceeași firmă a fost ulterior trimisă în judecată în 2024, alături de Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5, într-un dosar de corupție privind contractele publice ale economatului din Rahova.

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), contractul a fost semnat la finalul lui 2018 și cuprindea, printre altele, și blocul care a explodat pe strada Vicina.

Firma Star Pro Center INT SRL, administrată de Nicoleta Elena Diaconescu, a intrat în insolvență în 2019, la mai puțin de un an după semnarea contractului.

Cu toate acestea, în 2021, un comunicat oficial al Primăriei Sectorului 5 arăta că lucrările erau încă în derulare, semn că reabilitarea termică a blocului nu fusese finalizată complet.

Reabilitarea termică presupune, printre altele, izolarea pereților exteriori, înlocuirea ferestrelor, refacerea tâmplăriei și demontarea țevilor de gaz, operațiuni care pot afecta instalațiile existente. De altfel, specialiștii în construcții consultați de Buletin de București spun că astfel de lucrări, realizate necorespunzător, pot compromite sistemul de gaze, dacă nu se respectă normele tehnice.

În 2024, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis în judecată Star Pro Center INTL SRL și pe Nicoleta Elena Diaconescu, alături de Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5.

Dosarul vizează fapte de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, comise în perioada 2016–2017. Ancheta DNA a arătat că Vanghelie, în calitate de consilier local, ar fi favorizat anumite companii apropiate, printre care și Star Pro Center INTL, pentru a obține contracte supraevaluate de la Economat Sector 5, o companie subordonată Primăriei.

Prejudiciul estimat în acest dosar depășește 139 de milioane de lei, bani proveniți din achiziții publice pentru produse alimentare, patinoare artificiale și servicii fictive.

„Star Pro Center INTL SRL a fost folosită ca intermediar în derularea unor contracte prin care s-au direcționat sume mari către companii apropiate fostului edil”, se arată în rechizitoriul DNA.

În anii 2017–2019, Star Pro Center INTL SRL a devenit una dintre cele mai favorizate firme din Sectorul 5, primind contracte publice în valoare de peste 55 de milioane de euro.

Printre acestea:

  • 63 de milioane de lei (13 milioane de euro) pentru anveloparea a 46 de blocuri de pe străzile Sebastian și Progresului;

  • 22 de milioane de lei pentru 14 imobile;

  • 20,9 milioane de lei pentru alte 12 imobile;

  • 19,5 milioane de lei pentru alte 20 de blocuri.

Potrivit datelor publicate de Buletin de București, 95% din veniturile firmei proveneau din contracte cu Primăria Sectorului 5.

În paralel, compania a participat și la o licitație de 55 de milioane de euro pentru amenajarea a 34 de parcuri și locuri de joacă, deși nu îndeplinea condițiile din caietul de sarcini. Licitația a fost ulterior anulată, după izbucnirea unui scandal mediatic.

Cifrele arată o creștere suspectă a firmei în doar trei ani:

  • 2015 – cifra de afaceri de 4.480 lei;

  • 2016 – 5,9 milioane lei;

  • 2017 – 32,9 milioane lei;

  • 2018 – 55,6 milioane lei.

Profitul net a urcat de la 523 lei în 2015 la 27,6 milioane lei în 2018 – o creștere de peste 50.000 de ori.

Această ascensiune coincide cu perioada în care Marian Vanghelie și Daniel Florea controlau indirect resursele financiare ale Sectorului 5, iar firmele „de casă” erau favorizate în procedurile de achiziție publică.

Investigațiile Libertatea din 2019 au scos la iveală că Nicoleta Elena Diaconescu, patroana Star Pro Center INTL, deținea un offshore în Seychelles, înregistrat într-o clădire care găzduise firma Mossack Fonseca, epicentrul scandalului internațional „Panama Papers”.

În plus, aceeași publicație a descoperit că Diaconescu figura într-o serie de anunțuri de angajare pentru videochat, postate sub același număr de telefon folosit de una dintre firmele sale de servicii medicale la domiciliu.

Contactată la vremea respectivă, Diaconescu a negat implicarea directă, susținând că „o fostă angajată cu același nume” ar fi publicat acele anunțuri.

Explozia de pe strada Vicina nr. 1 readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de achiziții publice, unde contracte de milioane sunt atribuite unor firme fără capacitate reală de execuție.

Blocul reabilitat de Star Pro Center INTL nu este doar o clădire afectată de o deflagrație, ci și simbolul unei corupții structurale care s-a perpetuat la nivel local.

„În 2018, am primit contracte pentru reabilitări, dar lucrările au fost făcute superficial, fără respectarea normelor. S-au înlocuit ferestre, dar nu s-au verificat instalațiile de gaz”, a declarat un fost muncitor care a lucrat pe șantier, sub protecția anonimatului.

Expertul tehnic consultat de Buletin de București avertizează:

„Reabilitările făcute în grabă și cu firme fără experiență pot duce la defecțiuni majore. Dacă în timpul lucrărilor s-au manipulat conducte de gaz fără autorizații și fără verificări ulterioare, riscul de explozie este enorm.”

Cazul blocului din Rahova este doar unul dintre zecile de exemple de contracte dubioase din sectorul 5, unde companii conectate politic au primit finanțări uriașe pentru lucrări de calitate îndoielnică.

Între timp, primăriile schimbă edilii, firmele intră în insolvență, iar răspunderea pentru posibilele erori dispare odată cu falimentul.

Tragedia de pe strada Vicina nr. 1 devine astfel imaginea dureroasă a efectelor corupției: bani publici direcționați prin rețele clientelare, lucrări prost făcute și vieți puse în pericol.

Explozia din Rahova nu este doar un incident tehnic, ci rezultatul unui lanț de neglijențe, complicități și corupție.

Blocul „reabilitat” în 2018 cu bani publici a devenit în 2025 o ruină, iar în spatele acestei prăbușiri se află ani de afaceri politice, companii fantomă și administrații corupte.

Cazul Star Pro Center INTL arată cum fondurile pentru eficiență energetică au fost transformate în mijloace de îmbogățire personală, fără nicio grijă pentru siguranța locatarilor.

În lipsa unei reforme reale a sistemului de achiziții și a unor controale independente asupra lucrărilor, tragedii ca cea din Rahova pot deveni noul normal al orașelor reabilitate „pe hârtie”.

 Foto: Inquam Photos / Tudor Pană

Sora fostului ministru de Interne Carmen Dan, reținută într-un caz de înșelăciune cu prejudiciu de 1,3 milioane de euro. Fosta ministră PSD, audiată la Parchet: „Nu eram apropiate”

Redacția Normedia
-
0
Sora fostului ministru de Interne Carmen Dan, reținută într-un caz de înșelăciune cu prejudiciu de 1,3 milioane de euro. Fosta ministră PSD, audiată la Parchet: „Nu eram apropiate”

Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) au desfășurat joi dimineață 16 percheziții domiciliare în Capitală și în județele Ilfov, Argeș și Buzău, într-un dosar penal de înșelăciune în formă continuată, cu un prejudiciu estimat la 1,3 milioane de euro.

Surse judiciare au declarat pentru G4Media că una dintre suspecte este Simona Stan, sora fostului ministru PSD de Interne Carmen Dan, cea care a condus Ministerul în perioada protestelor din 10 august 2018.

În urma perchezițiilor și audierilor, Simona Stan a fost reținută pentru 24 de ore, alături de o altă femeie, Mariana Popa. Ambele urmează să fie prezentate magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Potrivit comunicatului transmis de Poliția Capitalei, cele două femei sunt acuzate că „au creat un mecanism infracțional” prin care s-ar fi folosit de calități nereale – pretinzând că dețin funcții de conducere în mari companii petroliere – pentru a păcăli mai multe persoane interesate de achiziția unor bunuri sub prețul pieței.

„În perioada 2022–2025, cele două suspecte s-ar fi prezentat drept persoane cu putere de decizie în cadrul unor companii de rafinare și marketing, respectiv transport de produse petroliere. Ele ar fi indus în eroare persoanele vătămate, convingându-le că pot cumpăra apartamente și mașini de lux la prețuri preferențiale. În realitate, bunurile respective nu aparțineau societăților invocate, iar tranzacțiile erau fictive”, se arată în comunicatul oficial al Poliției București.

Prejudiciul cauzat este estimat la aproximativ 1,3 milioane de euro, iar anchetatorii susțin că femeile au folosit numele unor persoane publice cunoscute pentru a câștiga încrederea victimelor.

Potrivit informațiilor obținute de G4Media, Simona Stan și Mariana Popa s-ar fi dat drept reprezentante ale OMV Petrom SA și Transpeco Logistic & Distribution SA, firme din domeniul energiei și transporturilor petroliere.

Cele două le-ar fi spus victimelor – majoritatea medici stomatologi și oameni de afaceri din București – că pot intermedia achiziția unor mașini de lux și apartamente aflate „în lichidare” la prețuri mult sub valoarea de piață.

Lista sumelor cerute este impresionantă:

  • 220.000 de euro pentru mai multe autoturisme Mercedes G-Class;

  • 67.000 de euro pentru un apartament la Piața Unirii și alte autoturisme;

  • 426.000 de lei în numerar și 265.000 de lei prin transfer bancar pentru achiziția unor mașini;

  • 372.000 de euro pentru apartamente în zone centrale ale Bucureștiului;

  • 69.000 de lei pentru un Audi Q5;

  • 36.800 de euro/apartament pentru trei locuințe de trei camere „în spate la Mitropolie”.

Bunurile respective existau în realitate, dar nu aparțineau firmelor menționate și nu erau scoase la vânzare, arată sursele judiciare.

Anchetatorii au stabilit că Simona Stan se prezenta frecvent în public ca o „persoană influentă”, invocând numele sorei sale, Carmen Dan, fost ministru de Interne, dar și relațiile de familie cu persoane din instituții guvernamentale.

Soțul suspectei, funcționar la Secretariatul General al Guvernului (SGG), urmează să fie audiat în calitate de martor.

De asemenea, potrivit acelorași surse, Simona Stan ar fi pretins că este apropiată de Cristian Borcea și Dragoș Gâdoiu, administratori ai firmei Transpeco SA, pentru a-și impresiona victimele.

Aceasta le-ar fi spus potențialilor cumpărători că, prin intermediul acestor conexiuni, poate facilita achiziția de bunuri „confiscate” sau „divizate” din patrimoniul unor companii mari.

În cursul serii de joi, fosta ministră de Interne Carmen Dan a fost chemată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru audieri în calitate de martor.

Întrebată de jurnaliști despre implicarea surorii sale, Dan a declarat:

„Nu am nicio legătură cu această situație. Nu eram apropiate. Fiecare și-a trăit viața separat. Regret că numele meu este din nou asociat unei anchete penale, dar nu am avut nicio cunoștință despre activitățile surorii mele.”

Carmen Dan, fost ministru de Interne între 2017 și 2019, a fost o figură centrală a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, fiind considerată unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea.

Ea a fost intens criticată pentru modul brutal în care Jandarmeria a intervenit împotriva protestatarilor la mitingul din 10 august 2018, eveniment ce i-a marcat cariera politică.

Cercetările sunt coordonate de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Procurorii au deschis un dosar penal pentru înșelăciune în formă continuată, infracțiune cu consecințe deosebit de grave, pedepsită de lege cu închisoare între 2 și 10 ani.

Surse apropiate anchetei susțin că, în perioada următoare, urmează să fie audiate peste 10 persoane vătămate, inclusiv mai mulți medici și antreprenori, care ar fi predat sume considerabile în numerar fără să primească în schimb bunurile promise.

Schema de fraudă pusă la punct de cele două femei a funcționat aproape trei ani. Ele foloseau firme fictive, conturi personale și acte false pentru a întări impresia de credibilitate.

În unele cazuri, le prezentau victimelor contracte de vânzare-cumpărare falsificate, iar banii erau încasați în numerar, sub pretextul „confidențialității” tranzacției.

„Cele două suspecte acționau foarte convingător, prezentându-se în costume business, folosind telefoane de serviciu și ștampile contrafăcute. Victimele au fost selectate atent – persoane educate, cu venituri mari, care nu ar fi suspectat o escrocherie atât de elaborată”, a declarat pentru G4Media o sursă din Poliția Capitalei.

Până în prezent, polițiștii au identificat bunuri mobile și imobile în valoare de peste 400.000 de euro, care ar fi fost cumpărate cu banii obținuți ilegal.
Printre acestea se numără un apartament în nordul Capitalei, două autoturisme de lux (BMW X5 și Audi Q7) și bijuterii evaluate la peste 50.000 de euro.

Anchetatorii urmează să dispună instituirea sechestrului asupra acestora, în vederea recuperării parțiale a prejudiciului.

Deși ancheta vizează faptele a două persoane, surse judiciare nu exclud posibile conexiuni cu angajați din companiile menționate sau din instituții publice, care ar fi putut furniza informații interne.

Faptul că una dintre suspecte este sora unui fost ministru de Interne a atras atenția presei și a opiniei publice, mai ales în contextul în care înșelăciunea ar fi implicat folosirea abuzivă a unor nume de politicieni și oameni de afaceri cunoscuți.

Reținerea sorei fostei ministre Carmen Dan readuce în prim-plan problema impunității și a influenței politice în România.

Cazul evidențiază modul în care relațiile de familie și conexiunile publice pot fi folosite pentru a legitima fraude financiare de proporții.

Deși Carmen Dan susține că nu are nicio legătură cu activitatea surorii sale, scandalul riscă să afecteze definitiv imaginea sa publică, deja știrbită de episodul 10 august.

În timp ce ancheta continuă, Simona Stan și Mariana Popa rămân în arest preventiv pentru 30 de zile, iar procurorii estimează că numărul victimelor ar putea depăși zece persoane.

Sursă: G4Media

1...414243...540Pagina 42 din 540