Acasă Blog Pagina 434

VRANCEA: Investiții majore în sectorul irigațiilor. Câți bani se vor aloca

Primul dintre ele vizează Canalul Magistral Siret – Bărăgan pentru tronsonul Haret, de la barajul Călimănești până la km 23, în județul Vrancea, care va deservi o suprafață irigată de aproximativ 43.000 ha.

  • Sistemul Ruginești – Pufești – Panciu 23.295 ha
  • Sistemul Mărășești 3.595 ha
  • Extindere Mărășești 1.100 ha
  • Sistemul Biliești – Slobozia – Ciorăști 15.000 ha

Valoarea totală estimată a investiției este de 711.100.000 lei.

„Am reluat procesul de accelerare a investițiilor în sistemele de irigații, atât de necesare agriculturii românești și mă bucur că am reușit anul acesta să punem în funcțiune 4 noi investiții care deservesc o suprafață totală irigabilă de peste 50.000 de hectare. Din păcate, s-a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani, dar deja am recuperat mult din timpul pierdut și până la finalul anului vor fi recepționate lucrările pentru alte 20 de proiecte de investiții. Majorarea la 1.5 miliarde de euro a bugetului alocat investițiilor în infrastructura de irigații și includerea prin lege la finanțare a sistemelor de irigații la nivelul fermei, adoptate recent de Parlament, alocarea prin noul PNS a 500 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului secundar de irigații, sistemelor locale, micro-sistemelor locale de irigații la nivelul fermei constituie garanția creșterii suprafeței irigabile a României”, a declarat Adrian Ionut Chesnoiu.

Cel de-al doilea obiectiv aprobat se referă la „Reabilitarea stațiilor de pompare de bază, a stației de repompare, a canalelor de aducțiune și de distribuție din amenajarea de irigații Sadova Corabia”, județul Dolj.

Amenajarea de irigații Sadova Corabia pune la dispoziția fermierilor din județele Dolj și Olt o suprafață irigabilă de 71.773 ha, fiind utilizată metoda de udare prin aspersiune.

Valoarea estimată a investiției este de 290.000.000 lei.

EXCLUSIV. NORMEDIA & REVISTA PATRONATULUI ROMÂN lansează emisiunea ,,Piramida educației’’

,,Alături de prietenul meu, Armasu Cezar Iulian, fondatorul Revistei Patronatului Român, vom lasa emisiunea ,,Piramida educației’’. Scopul nostru este ca prin educație să înlocuim o ,,minte goală’’ cu una deschisă. Ne dorim să educăm o generație prin puterea exemplului. Vom avea invitați care vor vorbi despre: educație juridică, educație pentru sănătate, educație antreprenorială, educație civică și socială, educație financiară, educație prin sport, despre prim-ajutor și importanța acestuia, despre psihologie și avantajele ei, despre kinetoterapie și recuperare etc.”, a declarat Mihai SANDU, fondatorul NORMEDIA.

,,Am fost și voi fi un promotor al educației de calitate. Doar prin educație putem construi o societate puternică bazată pe principii și pe valori. ,,Analfabeții zilei de mâine nu vor fi persoanele care nu știu să scrie și să citească; vor fi cei care nu au învățat cum să se dezvețe de ce au fost învățați.’’, a adăugat acesta.

Fondatorul NORMEDIA a făcut precizări cu privire la emisiunea care va debuta curând.

,,Educația este prea importantă pentru a fi lăsată la voia întâmplării, a unui sistem care este din ce în ce mai neperformant. De aceea, este de datoria noastră să ne implicăm și să aducem aportul la SCHIMBARE. Ne vom axa pe pilonul intelectual și vom vorbi despre toate tipurile de inteligență: emoțională, creativă și inovativă, intrapersonală ( introspectivă, de relație cu sinele), interpersonală ( de relaționare cu ceilalți), artistică, kinestezică etc. Este un proiect pe termen lung, astfel că ne dorim să abordăm tot ceea ce este necesar și important pentru comunitate. Oamenii trebuie să acționeze și să învețe pe măsură ce greșesc. Înțelegerea urmează experienței, nu invers.”

,,Veți învăța despre bani – cum să îi faceți, cum să îi gestionați, despre relații, despre emoții cum să le recunoști, ce sunt ele și cum să le gestionezi, despre sănătate și ce ține de nutriție și vitalitate etc.”

 

ANAF vizează sute de mii de persoane! Sunt urmăriți mai ales oamenii de afaceri cu împrumuturi la propriile firme

ANAF va începe, de la 1 iulie 2022, o campanie de controale la persoane fizice care dețin averi considerate a fi mari, inclusiv la oameni de afaceri care și-au împrumutat propriile firme, a declarat, vineri, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Lucian Ovidiu Heiuş.

Într-o conferință de presă, președintele, Lucian Heiuș, a susținut că ANAF a făcut o analiză din care a rezultat că 561.000 de persoane fizice ar fi acumulat în total venituri de 20 de miliarde de euro în plus față de cele pe care le declaraseră.

„Am luat din bazele noastre de date ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării, în special, şi conturi bancare şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu cât, cu ce sume şi au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze. Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuiele pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct. Şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat. Legea spune în felul următor: dacă există o diferenţă de 10 la sută dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50 000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare. Există deja un risc în acest domeniu”, a precizat Heiuş, citat de News.ro.

„Am dat o sarcină Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să-mi facă o analiză de risc şi am pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. Făcându-se această analiză de risc, am constatat cu stupoare şi cu revoltă de-a dreptul că 561 de mii de persoane, de CNP-uri, au acumulat – şi am luat doar patru ani: 2016, 2017, 2018, 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului – au acumulat 561 de mii de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro”, a adăugat șeful ANAF.

„Începând cu 1 iulie, ANAF-ul va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane. Este o jignire pentru oamenii cinstiţi care muncesc greu, uneori de dimineaţa până seara, să vadă că în jurul lor alţii îşi cumpără case care se învârt după soare, îşi achiziţionează maşini exorbitant de scumpe şi nu au lucrat o zi în viaţa lor şi nu au plătit un impozit. Este, de asemenea, nedrept pentru agenţii economici care în majoritatea lor îşi desfăşoară business-urile corect, îşi plătesc taxele şi impozitele la timp, iar alţi patroni fac evaziune fiscală, folosesc munca la negru, se îmbogăţesc nemeritat şi nu plătesc nici un impozit în viaţa lor. Trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu îşi plătesc taxele, dar ne sfidează pe toţi prin opulenţa şi prin îmbogăţirea nejustificată pe care o fac”, a afirmat Heiuş.

Potrivit lui Heiuș, cei 104 miliarde de lei (20 de miliarde de euro) care ar fi în plus față de veniturile declarate de cele 561.000 de persoane fizice pre-evaluate sunt în raza următoarelor regionale ANAF:

  • Regiunea Bucureşti – 29,2 miliarde de lei,
  • Cluj – 14,3 miliarde de lei,
  • Iaşi – 12,5 miliarde de lei,
  • Galaţi – 12,4 miliarde de lei,
  • Regiunea Braşov – 11,3 miliarde de lei,
  • Ploieşti – 9,4 miliarde de lei,
  • Timişoara – 8,4 miliarde de lei,
  • Regiunea Craiova – 6,3 miliarde de lei.

„Mergem, vedem cât a declarat şi ce impozit a plătit, vedem cât a acumulat. Avem o discuţie cu contribuabilul respectiv, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să îşi cumpere 20 de apartamente, când el, de fapt, a avut venituri fiscalizat doar de 10.000 de euro. Dacă nu şi le poate justifica, facem diferenţa, impozităm cu 16 la sută şi calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte”.

„Trebuie să fim realişti şi să înţelegem că aceste mecanisme sunt dăunătoare atât bugetului de stat, dar în acelaşi timp creează şi o mare frustrare în rândul societăţii româneşti, creând chiar modele antisociale. Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe care îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constaţi că ele sunt aproape inexistente. În aceste zone ne vom concentra controalele pe care le începem să verificăm dacă averile acumulate sunt în concordanţă cu veniturile obţinute”, a conchis preşedintele ANAF, potrivit News.ro.

 

Liverpool l-a dat pe Sadio Mané! Cu câți bani l-au luat cei de la Bayern pe atacantul senegalez

Liverpool a convenit un acord de 41 de milioane de euro (35,1 milioane de lire sterline) pentru a-l vinde pe Sadio Mane campionilor din Bundesliga, Bayern Munchen. Cei de la Liverpool vor primi o sumă fixă ​​de 32 de milioane de euro (27,4 milioane de lire sterline) plus alte 9 în funcție de performanța și de realizările lui Mane.

Liverpool a refuzat două oferte de la Bayern înainte de a accepta cea mai recentă ofertă pentru jucătorul de 30 de ani, a cărui înțelegere cu Liverpool ar mai fi durat până în vara viitoare. S-a alăturat lui Liverpool pentru suma de 31 de milioane de lire sterline plus 2,5 milioane de lire sterline, pentru performanțele sale, în 2016 de la echipa engleză Southampton. De atunci, Mane a marcat 90 de goluri în Premier League pentru clubul din Anfield și a încheiat sezonul trecut cu 23 de goluri în toate competițiile.

Vestea plecării sale nu a uimit pe nimeni, deoarece marți a sosit pe Anfield atacantul din Uruguay, Darwin Nunez, de la Benfica. Acesta a fost transferat pentru suma inițială de 64 de milioane de lire sterline.

Alături de colegii săi atacanți Mohamed Salah și Roberto Firmino, care au ambii 30 de ani, Mane a fost parte integrantă a succesului lui Liverpool din ultimii ani. Trio-ul a ajutat clubul să câștige Liga Campionilor în 2019 și apoi să pună capăt unei așteptări de 30 de ani pentru titlul de ligă în sezonul următor. Acesta a fost și un an excepțional pentru Mane, care a câștigat Cupa Africii a Națiunilor cu Senegal, înainte de a-i ajuta pe cei de la Liverpool să câștige Carabao Cup și FA Cup și să termine vicecampioni în Premier League și Champions League.

Se așteaptă ca Mane să-l înlocuiască pe Robert Lewandowski la Bayern, internaționalul polonez urmând să-i părăsească pe bavarezi, fiind legat de o mutare la giganții spanioli Barcelona.

Programul Rabla pentru Electrocasnice 2022 are o nouă sesiune. Care este valoarea voucherelor

De astăzi, Administrația Fondului pentru Mediu organizează o nouă sesiune pentru Programul naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic

Persoanele fizice au la dispoziție 7 zile în vederea înscrierii în program prin crearea contului de utilizator în aplicația informatică.

“Având în vedere interesul manifestat față de acest program și succesul uriaș pe care acesta l-a avut în edițiile trecute în rândul populației, am luat hotărârea de a mări bugetul alocat la 100 milioane pentru cele două sesiuni din acest an, cu 25 de milioane mai mult față de anul trecut. Prin acest program promovăm reducerea consumului de energie prin înlocuirea echipamentelor electrice și electronice uzate și mari consumatoare de energie cu altele noi, cu un consum mult mai scăzut. Toți cei interesați să participe în program, în oricare dintre etape, trebuie să își creeze un cont de utilizator. Este foarte important acest pas, deoarece prin intermediul acestui cont veți putea selecta electrocasnicele dorite în fiecare dintre cele trei etape. În cazul în care aveți deja un cont de utilizator, creat în edițiile anterioare ale programului, nu trebuie să vă creați alt cont, ci doar să vă autentificați utilizând adresa de e-mail și parola setată de dumneavoastră. În cazul în care ați uitat datele contului, acestea pot fi recuperate urmând pașii descriși în aplicația informatică”, a declarat președintele AFM, Laurențiu-Adrian NECULAESCU.

După înscrierea solicitanților prin crearea conturilor de utilizator, demarează etapele de selecție, în aplicația informatică, a voucherelor aferente echipamentelor incluse în program.

Valoarea voucherelor

  • 400 de lei pentru mașini de spălat rufe cu noua clasă energetică A, B sau C.
  • 400 de lei pentru aparate frigorifice (frigidere, combine frigorifice, lăzi frigorifice sau congelatoare) cu noua clasă energetică A, B, C, D sau E.
  • 400 de lei pentru mașini de spălat vasece se încadrează la noua clasă de eficiență energetică A, B, C sau D;
  • 500 de lei pentru laptopuri;
  • 300 de lei pentru tablete.
  • 400 de lei pentru aparate de aer condiționat(inclusiv pentru cele portabile) cu eficiență energetică la răcire cel puțin A++
  • 400 de lei pentru uscătoare de rufe din clasa energetică cel puțin A++:
  • 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an;

Clasele de eficiență energetică specificate mai sus sunt pentru produsele noi comandate. Nu contează ce clasă de energie au produsele vechi pe care le returnezi. În plus, nu este obligatoriu să predai un echipament funcțional.

Echipament nou pe care-l poți cumpăra Criteriu rabla electrocasnice Valoare voucher Ce echipament vechi predai la schimb
aparat frigorific (frigider, congelator, combină sau ladă frigorifică) clasa nouă energetică A, B, C, D sau E 400 lei predai un aparat frigorific (frigider, congelator, combină sau ladă frigorifică)
mașină de spălat rufe (standard sau cu uscător inclus) clasa nouă energetică A, B sau C 400 lei predai mașină de spălat rufe (standard sau cu uscător inclus)
mașină de spălat vase clasa nouă energetică A, B, C sau D 400 lei predai, la alegere: aparat frigorific, mașină de spălat rufe sau vase, aspirator, aparat de aer condiționat sau uscător de rufe
laptop 500 lei predai, la alegere: calculator PC (unitate cu monitor), aparat frigorific, mașină de spălat rufe sau vase, aspirator, aparat de aer condiționat, uscător de rufe
tabletă 300 lei predai, la alegere: calculator PC (unitate cu monitor), aparat frigorific, mașină de spălat rufe sau vase, aspirator, aparat de aer condiționat, uscător de rufe
aparat de aer condițoinat clasa energetică A++ sau A+++ 400 lei predai un aparat de aer condiționat
uscător de rufe clasa energetică A++ sau A+++ 400 lei predai, la alegere: aparat frigorific, mașină de spălat rufe sau vase, aspirator, aparat de aer condiționat sau uscător de rufe
aspirator consum mai mic de 43 kWh/an 200 lei predai tot un aspirator

 

Magazine participante

  • cel mai mare magazin online din România – eMAG;
  • mari retaileri electro-IT, cu o rețea importantă de magazine fizice la nivel național, cât și cu site-uri populare – Altex și Flanco;
  • hipermarketuri – Auchan, Carrefour și Cora;
  • magazine de construcții și amenajări interioare – Dedeman;
  • și alți câțiva jucători pe piața de electrocasnice.

 

Noi granturi de investiții acordate de către stat. IMM-urile vor putea aplica!

Ordonanța de urgență care va reglementa contractarea de granturi pentru investiții de către microîntreprinderi și IMM-uri a fost adoptată în ședința de Executivu. Concret, vor fi acordate granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii și pentru investiții destinate retehnologizării. Finanțarea acestora este asigurată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din Programul Operațional Competitivitate.

Măsura 1 – Granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii

  • Fonduri alocate: 59,69 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat
  • Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 200.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Microîntreprinderile vor trebui să asigure cofinanțare de 5%, întreprinderile mici -10%, iar întreprinderile mijlocii – 15%

Ce firme pot contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea în domenii din Clasa P – Invățământ, Clasa Q – Sănătate și asistența socială, Clasa S – Alte activități de servicii.

Măsura 2 – Granturi pentru investiții destinate retehnologizării

  • Fonduri alocate: 358,14 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat
  • Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 500.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Beneficiarii vor trebui să asigure cofinanțare de 25% – 75%, în funcție de regiunea în care este realizată investita.

Ce firme pot contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea în domenii din Clasa C – Industria Prelucrătoare (cu excepția codurilor 11 fabricare băuturi, 12 fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției), Clasa F – Construcții; Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; Clasa H – Transport și depozitare; Clasa I – Hoteluri și restaurante.

Cum vor fi selectați beneficiarii de granturi:

Criteriile pentru selectarea microîntreprinderilor și IMM-urilor care vor beneficia de granturi, stabile prin actul normativ, sunt:

a) Scăderea cifrei de afaceri la 31 decembrie 2020 față de 31 decembrie 2019, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19;

b) Scăderea ratei profitului operațional aferent exercițiul financiar 2020 în raport cu exercițiul financiar 2019, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19;

c) Rata rentabilității activității operaționale în exercițiul financiar 2019, înainte de apariția pandemiei COVID-19;

d) Apartenența domeniului de activitate – cod CAEN – la soldul balanței comerciale, conform prevederilor OUG. Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică / Banca Națională a României;

e) Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate al proiectului.

În cazul proiectelor care obțin punctaje egale, departajarea se va face în funcție de rata rentabilității activității operaționale în exercițiul financiar 2019, calculată cu 3 zecimale. Proiectele care nu vor obține min. 60 puncte nu vor fi eligibile pentru obținerea de finanțări.

MIPE a publicat pe site, pentru consultare, proiectul OUG în data de 25 mai: https://mfe.gov.ro/oug-4-1-1/.

După publicarea actului normativ adoptat în ședința de Guvern, MIPE va publica pe site, pentru consultare, ghidului solicitantului pentru contractarea granturilor în cadrul celor două măsuri. Conform calendarului estimativ din prezent, apelul urmează să fie lansat în august 2022. Proiectele pentru contractarea granturilor vor fi depuse prin platforma IMM Recover.

 

 

Știrea momentului! Turcia lui Erdogan refuză oferta NATO de negociere cu Suedia și Finlanda

Turcia a respins invitația NATO de a participa la discuții cu Finlanda și Suedia, menite să găsească o soluție la opoziția Ankarei față de cererile țărilor nordice de a adera la alianța militară. Erdogan a cerut propuneri concrete de la cele două țări care să răspundă preocupărilor sale cu privire la terorism înainte de a accepta discuții mediate cu acestea.

Turcia îi forțează pe oficialii NATO să încerce să încheie un acord prin discuții bilaterale cu fiecare țară în parte. Îndemnate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Suedia și Finlanda au solicitat să se alăture NATO luna trecută, liderii alianței declarând că se așteptau ca cererile lor să treacă de prima etapă de aprobare în câteva săptămâni. Însă, obiecțiile Turciei au înghețat acest proces, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, numind cele două țări „incubatoare” pentru teroriști și acuzând Suedia că nu reușește să reprime membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o miliție armată care a luptat împotriva turcilor din anii 1980.

O întâlnire programată pentru miercuri între oficiali din cele trei țări și moderată de un înalt oficial NATO nu a avut loc. O întâlnire trilaterală mediată de oficialii NATO a fost „obiectivul suprem”. . . dar nu suntem încă acolo”, a declarat un înalt oficial al alianței, invocând refuzul Turciei de a participa și lipsa de claritate cu privire la cererile Ankarei față de cei doi solicitanți.

Erdogan și-a reiterat miercuri cererea de concesii din partea celor două națiuni nordice. „Până când Suedia și Finlanda nu vor arăta pași clari, concreti și decisivi, cu siguranță nu ne vom schimba poziția cu privire la problema NATO”, a spus el.

Întrebat despre eșecul discuțiilor trilaterale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus în această săptămână că „Suntem într-un proces acum.Au avut loc întâlniri în diferite formate”.

Stoltenberg a declarat miercuri că el „și oamenii din personalul său” lucrează pentru a rezolva „preocupările legitime” ale Turciei și a recunoscut că este mai puțin optimist cu privire la procesul de aplicare al țărilor nordice decât acum o lună. „Trebuie să ne așezăm și să abordăm aceste preocupări”, a spus el la o conferință de presă.

„Acest lucru va dura mai mult timp decât ne așteptam inițial.”

Finlanda și Suedia au spus că își întăresc legislația antiteroră și că le-ar putea ușura condițiile de vânzare de arme către Turcia odată ce vor deveni membri NATO în încercarea de a depăși obiecțiile Ankarei. La fel ca Turcia, Finlanda și Suedia desemnează PKK ca organizație teroristă. Purtătorii de cuvânt ai Ministerului de Externe al Turciei și NATO au avut o poziție comună. „Nu suntem încă în panică sau nu ne îngrijorăm cu disperare”, a spus un oficial înalt, adăugând că un acord negociat care ar face ca Turcia să renunțe la obiecțiile față de aderarea celor două țări la alianță este „încă în domeniul opțiunilor diplomatice”.

 

Războiul din Ucraina: Întâlnire de gradul zero la Kiev! Iohannis, Macron, Scholz și Draghi sunt în vizită în capitala ucraineană.

Klaus Iohannis, președintele României și trei lideri europeni (Franța, Germania, Italia) au sosit joi dimineață la Kiev într-o călătorie menită să atenueze tensiunile. Oficialii ucraineni percep acestă întrevedere ca pe un sprijin în lupta lor împotriva Rusiei.

Președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul Italian, Mario Draghi, au călătorit împreună cu un tren special în oraș, plecând din Polonia în miezul nopții.

Sirenele de raid aerian s-au declanșat la scurt timp după ce președintele României, Klaus Iohannis și cei trei lideri au ajuns la hotelul lor din centrul Kievului. Deși toate cele patru țări au promis arme pentru a ajuta Ucrainei în apărarea lor împotriva Rusiei, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu a ascuns faptul că acest lucru nu este suficient pentru a rezista, iar sprijinul trebuie să continue și sub alte forme. El a fost un critic la adresa lui Scholz și Macron, nemulțumit de poziția celor doi împotriva președintele rus, Vladimir Putin.

„[Scholz] și guvernul său trebuie să se poziționeze. Care este prioritatea lor? Ucraina sau Federația Rusă?”, a declarat Zelensky pentru postul german ZDF la începutul acestei săptămâni.

Zelensky a avut cuvinte dure și pentru Macron. Președintele francez a încercat să se prezinte atât ca un aliat al Ucrainei, cât și al Rusiei. Macron, într-un interviu la începutul acestei luni, a spus că „nu trebuie să umilim Rusia, pentru că în ziua în care luptele încetează este necesar să putem construi o rampă de ieșire din criză prin mijloace diplomatice. Sunt convins că rolul Franței este să fie o putere de mediere”.

Zelensky a declarat pentru Financial Times că „pentru a fi un lider, nu trebuie să te consideri unul, ci să te comporți ca un lider”. Adresându-se reporterilor de la gara din Kiev, Macron a spus că liderii vor vizita „un loc de război unde au fost comise masacre” și că vor vorbi cu Zelensky.

Întrebat dacă are un mesaj pentru ucraineni, el a spus: „Un mesaj de unitate europeană adresat bărbaților și femeilor ucrainene, de sprijin pentru a vorbi atât despre prezent, cât și despre viitor, pentru că săptămânile următoare, știm, vor fi foarte grele. Vreau să fiu în sprijinul și alături de ei.”

ANALIZĂ. Europa cuprinsă de refugiați ucraineni. Câți oameni au fugit din Ucraina și ce țări îi adăpostesc

Peste 13 milioane de oameni au fugit din casele lor de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunțat Organizația Națiunilor Unite (ONU). Aproape cinci milioane au plecat în țările vecine, în timp ce opt milioane de oameni sunt strămutați în interiorul Ucrainei. Cu toate acestea, sute de mii s-au întors în țara lor de origine – în special în orașe precum Kiev.

Unde merg refugiații?

ONU afirmă că, începând cu 9 iunie, peste 4,9 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în toată Europa. Peste 3,2 milioane au solicitat rezidența temporară:

  • Polonia: 1.152.364 de refugiați ucraineni înregistrați
  • Rusia: 1.136.243
  • România: 89.974
  • Moldova: 86.254
  • Slovacia: 77.330
  • Belarus: 8.027
  • Alții s-au mutat în alte destinații, în special cei care au trecut în Polonia, Ungaria și Slovacia.

Aceste națiuni au granițe deschise cu alte țări ale UE. ONU precizează că acum sunt peste 780.000 de ucraineni în Germania, 366.632 în Republica Cehă. 145.000 sunt acum în Turcia. Unii ucraineni au călătorit în Rusia din regiunile pro-ruse Lugansk și Donețk. Președintele Vladimir Putin spune că forțele sale au ajutat la evacuarea a 140.000 de civili din Mariupol și insistă că nimeni nu a fost forțat să plece în Rusia. Cu toate acestea, grupurile de voluntari spun că au ajutat sute de ucraineni să părăsească Rusia.

Ce ajutor oferă țările refugiaților?

UE le-a acordat ucrainenilor dreptul de a rămâne și de a lucra în cele 27 de țări membre ale sale timp de până la trei ani. Refugiații sunt cazați în centre de primire dacă nu pot sta cu prietenii sau rudele. Li se oferă hrană și îngrijire medicală, precum și informații despre călătoriile viitoare. Ei au dreptul la plăți de asistență socială și acces la locuințe, tratament medical și școli. Polonia, care a primit cel mai mare număr de refugiați și Moldova, care are cea mai mare concentrare de refugiați după populație, au cerut sprijin.

Câți oameni se întorc în Ucraina?

ONU spune că, începând cu 9 iunie, au existat peste 2,3 milioane de „mișcări transfrontaliere” înapoi în Ucraina, dar spune că acesta nu este numărul de refugiați individuali. Forțele de frontieră a Ucrainei au declarat că oamenii trec înapoi în țară cu o rată de aproximativ 30.000 pe zi. Unii se întorc în zone ale Ucrainei, cum ar fi capitala Kiev, care au fost amenințate de armata rusă la începutul războiului, dar care acum sunt considerate mai sigure. În mai, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că populația orașului a revenit la două treimi din nivelul de dinainte de război.

Unde sunt oamenii care fug în interiorul Ucrainei?

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a ONU a declarat în mai că peste opt milioane de persoane sunt strămutate în interior: 23% dintre refugiați erau din regiunea Harkov, 20% din Kiev și 17% din regiunea Donețk din estul Ucrainei, 27% și-au părăsit casele pentru că fuseseră avariate sau atacate în război.

Se estimează că mai mult de jumătate dintre persoanele strămutate în interior sunt femei. Multe sunt deosebit de vulnerabile, deoarece sunt însărcinate sau au copii mici, au un handicap sau sunt victime ale violenței. ONU lucrează alături de alte organizații pentru a furniza numerar, alimente și alte provizii.

 

Probleme mari la aprovizionarea cu cereale. Care sunt riscurile. Reacția șefului NATO

Șeful NATO a declarat în această dimineață că acțiunile Rusiei, nu sancțiunile occidentale, au crescut costul cerealelor. Ucraina este un exportator major de porumb, grâu și semințe de floarea soarelui, cu aproximativ 20 de milioane de tone de cereale recoltate care așteaptă să fie trimise în Europa. Doar că Rusia a instituit o blocadă navală a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră, care a oprit efectiv exporturile de cereale pe mare.

Ministrul de Externe ucrainean Dmytro Kuleba a descris drept „șantaj” o ofertă din partea Rusiei de a ridica blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în schimbul ridicării sancțiunilor. Ucraina contribuie cu 42% din uleiul de floarea soarelui comercializat pe piața globală, 16% din porumb și 9% din grâu.

Unele țări depind foarte mult de Ucraina pentru aprovizionarea cu alimente, Libanul obținând 80% din grâu de la furnizori ucraineni, în timp ce India importă 76% din uleiul său de floarea soarelui. Programul Alimentar Mondial (WFP) al ONU, care hrănește oameni în pragul foametei în țări precum Etiopia, Yemen și Afganistan, aprovizionează 40% din grâu din țară.

Se fac eforturi pentru a scoate mai multe cereale din Ucraina. Însă, este o sarcină mare, președintele României Klaus Iohannis spunându-i omologului său francez, Emanuel Macron, că scoaterea exporturilor ucrainene prin țara sa este o „provocare logistică de proporții epice”. Ucraina spune că cerealele pe care le-a trimis cu trenul și pe șosele către portul românesc de la Marea Neagră Constanța reprezintă aproximativ 3% din cele 20 de milioane de tone. Turcia este, de asemenea, implicată în încercarea de a debloca porturile Ucrainei – și așteaptă răspunsul Rusiei la planul său de a crea „coridoare sigure” pentru transport maritim – care ar presupune curățarea minelor marine din Marea Neagră.

Chiar înainte de război, aprovizionarea cu alimente a lumii era precară. Seceta a afectat culturile de grâu și ulei vegetal din Canada anul trecut, iar recoltele de porumb și soia în America de Sud. Covid-19, pandemia, a avut un impact mare în agricultură. În Indonezia și Malaezia, deficitul de forță de muncă a însemnat recolte mai scăzute de ulei de palmier, ceea ce a împins prețurile uleiului vegetal la nivel global.

La începutul acestui an, prețul multor alimente de bază din lume atingea cote maxime. Mulți au sperat că recoltele din Ucraina ar putea contribui la compensarea deficitului global. Însă, invazia Rusiei a împiedicat acest lucru.

Înainte de război, 90% din exporturile Ucrainei plecau prin porturile din Marea Neagră, care pot încărca cisterne suficient de mari pentru a călători pe distanțe lungi – spre China sau India – și totuși să facă profit. Toate sunt acum închise. Rusia a ocupat cea mai mare parte a coastei Ucrainei și a blocat totul cu o flotă de cel puțin 20 de nave, inclusiv patru submarine. Șeful PAM, David Beasley, a cerut comunității internaționale să organizeze un convoi pentru a sparge această blocada.

Un convoi ar necesita o putere semnificativă aeriană, terestră și maritimă, spune el, și ar fi complicat din punct de vedere politic. „În mod ideal, pentru a menține tensiunile scăzute, aș cere țărilor de la Marea Neagră, precum România și Bulgaria, să o facă. Dar probabil că nu au capacitatea. Atunci ar trebui să luăm în considerare aducerea de trupe NATO la Marea Neagră.”

Asta ar pune Turcia, care controlează strâmtorii în Marea Neagră, într-o poziție dificilă. A spus deja că va restricționa intrarea navelor de război. Oferta Rusiei de a deschide un coridor prin Marea Neagră pentru transporturile de alimente, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor, nu este pe placul Uniunii Europene.

Uniunea Europeană discuta un nou pachet de sancțiuni. Chiar dacă războiul s-ar fi încheiat mâine, ar putea dura luni sau ani pentru a asigura siguranța Mării Negre, spune domnul Bentham, deoarece Ucraina și-a apărat coasta cu mine și nave scufundate strategic. Principala cale de ieșire din țară acum este calea ferată. Doar că timpul de așteptare eeste de 16 zile, dar poate dura și 30. Deja există o penurie de alimente la nivel global.