Comisia Europeană a virat Republicii Moldova prima tranșă, de 50 de milioane de euro, din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro pe care europarlamentarii au aprobat-o în primăvară în Parlamentul European.

35 de milioane de euro sunt împrumuturi în condiții favorabile și 15 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile.

Asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro a fost adoptată de Uniunea Europeană pentru a ajuta Republica Moldova să-și acopere o parte din necesarul de finanțare determinat de gestionarea crizei refugiaților, criza energetică, pandemia de COVID-19 și alte consecințe ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Plățile în cadrul asistenței sunt strict condiționate de buna derulare a programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și de progrese în domenii cheie agreate cu Uniunea Europeană, precum lupta anticorupție, statul de drept, buna guvernanță economică sau independența energetică.

,,Faptul că prima tranșă din asistența macrofinanciară a fost deja virată de Comisia Europeană arată că autoritățile de la Chișinău și-au făcut treaba și că există progrese în aceste domenii.

Așa cum am spus și în momentul în care am aprobat sprijinul financiar în Parlamentul European, banii aceștia sunt foarte utili pentru Republici Moldova, dar nu sunt suficienți. Trebuie să facem mai mult.

Republica Moldova este țara europeană care a primit cei mai mulți refugiați din Ucraina, raportat la populație, chiar dacă gestionarea refugiaților a pus și pune o mare presiune pe economia țării.

Autoritățile de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova se confruntă, de la începutul anului, cu trei crize majore: criza generată de pandemia de COVID-19, criza energetică și criza generată de războiul din Ucraina.

De aceea, așteptăm din partea Comisiei Europene noi propuneri de sprijinire financiară a Republicii Moldova. Sunt sigur că noi, în Parlamentul European, vom aproba aceste noi propuneri la fel de repede cum am aprobat și asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro.’’, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan. 

Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri ai Ucrainei a fost ucis împreună cu soția sa într-un bombardament rusesc asupra orașului Mykolaiv, din sudul Ucrainei.

Oleksiy Vadatursky, în vârstă de 74 de ani, și soția sa Raisa au murit când o rachetă le-a lovit casa peste noapte, au declarat oficialii locali.

Omul de afaceri, Vadatursky deținea Nibulon, o companie implicată în exporturile de cereale. Primise și premiul „Eroul Ucrainei”. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a descris moartea lui Vadatursky drept o mare pierdere.

Primarul Mykolaiv, Oleksandr Senkevych, a spus că a fost probabil cel mai puternic bombardament rusesc al orașului de până acum. S-au produs pagube la un hotel, un complex sportiv, două școli și o benzinărie, precum și nenumărate locuințe.

Mykolaiv se află pe ruta principală către Odesa, cel mai mare port al Ucrainei la Marea Neagră, și a fost lovit în mod repetat de când Rusia de la invazia de pe 24 februarie. Liderul regiunii, Vitaliy Kim, a declarat că „contribuția lui Vadatursky la dezvoltarea industriei agricole și a construcțiilor navale, dezvoltarea regiunii este de neprețuit”.

Un consilier al biroului președintelui Zelensky a spus că crede că Rusia l-a vizat în mod deliberat pe omul de afaceri. Mykhailo Podolyak a spus că una dintre rachete a lovit dormitorul omului de afaceri, adăugând că acest lucru înseamnă „fără îndoială” că a fost ghidată.

Nibulon a construit multe instalații de depozitare și alte infrastructuri pentru exportul cerealelor. Ucraina și Rusia sunt mari exportatori de grâu și alte cereale, iar perturbarea exporturilor cauzată de război a dus la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial. Cele două țări au semnat săptămâna trecută un acord intermediat de ONU în Turcia, menit să ușureze criza alimentară.

Acordul nu a fost respectat, deoarece a avut loc un atac rusesc asupra portului Odesa a doua zi. Reluarea exporturilor ucrainene a fost amânată și mai mult de controalele de securitate.

Turcia a declarat că prima navă care transportă cereale ar trebui să părăsească Odesa luni. Ucraina acuză forțele ruse că au furat cereale din fermele de pe terenurile ocupate și că le-au exportat prin Crimeea – peninsula de sud a Ucrainei anexată de Rusia în 2014. Rusia neagă afirmațiile ucrainene.

Lovitură pentru Ziua Marinei Ruse. Rusia a anulat duminică sărbătorirea Zilei Marinei în Crimeea

Motivul invocat de guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, a fost o presupusă lovitură cu drona ucraineană asupra sediului Flotei Mării Negre. Flota are sediul de mult timp la Sevastopol.

Un senator din Crimeea a spus ulterior că o dronă a fost lansată din interiorul Sevastopolului, iar autorii vor fi găsiți. Înalt oficial ucrainean, Serhiy Bratchuk, a respins afirmațiile Rusiei drept o „provocare”.

„Eliberarea Crimeii noastre va avea loc în mod diferit și mult mai eficient”, a spus el. O fotografie postată de guvernatorul Razvozhayev l-a arătat într-o curte plină de frunze, dar fără daune structurale evidente.

El a spus că sărbătorile Zilei Marinei au fost anulate din motive de securitate. Ziua Marinei este o sărbătoare anuală a Rusiei, iar sărbătorile au loc în toată Rusia. Președintele rus, Vladimir Putin, supraveghează evenimentele din Sankt Petersburg, orașul său natal.

El a semnat o nouă doctrină navală, desemnând SUA drept principalul rival al Moscovei și, de asemenea, stabilește ambițiile maritime globale ale Kremlinului pentru zone cheie precum Arctica și Marea Neagră.

Într-o lovitură pentru Flota Mării Negre, în aprilie, nava amiral Moscova s-a scufundat după atacurile Ucrainei cu două rachete Neptune. Rusia a recunoscut că a avut loc un mare incendiu la bord cauzat de explozia muniției, fără a-l atribui unui atac ucrainean și a spus că crucișătorul cu rachete s-a scufundat într-o furtună în timp ce era remorcat.

Rămâne neclar câți marinari ruși au fost uciși sau răniți în urma scufundării navei. În nord, al doilea oraș al Ucrainei, Harkov, a fost lovit din nou de rachete rusești, a declarat primarul Ihor Terekhov. Trei rachete rusești S-300 au lovit o școală, distrugând clădirea principală, a spus el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a spus tuturor civililor care locuiesc încă în părți din estul regiunii Donețk, aflate sub controlul Ucrainei, să se evacueze. Regiunea a cunoscut ciocniri grele pe fondul unui avans lent al forțelor ruse, care controlează deja o mare parte din ea.

„Cu cât mai mulți oameni părăsesc regiunea Donețk acum, cu atât armata rusă va avea timp să ucidă mai puțini oameni”, a spus Zelensky. „Vom folosi toate oportunitățile disponibile pentru a salva cât mai multe vieți posibil.”

Actrița americană Nichelle Nichols, cunoscută pentru rolul din serialul SF Star Trek din anii 1960, a murit la vârsta de 89 de ani.

Doamna Nichols a spart barierele în rolul ei de locotenent Nyota Uhura în serial, devenind una dintre primele actrițe de culoare din SUA care a jucat o figură de autoritate.

Mai târziu a fost angajată de NASA într-un efort de a încuraja mai multe femei și afro-americani să devină astronauți. Ea a murit din cauze naturale, a spus fiul ei, Kyle Johnson.

Într-o declarație postată pe Facebook, domnul Johnson a scris: „Îmi pare rău să vă informez că o mare lumină nu mai strălucește pentru noi, așa cum a făcut-o de atâția ani. „Cu toate acestea, lumina ei, la fel ca galaxiile antice care sunt văzute acum pentru prima dată, va rămâne pentru noi și generațiile viitoare să ne bucurăm, să învățăm și să ne inspirăm.”

Serialul TV Star Trek a spart stereotipurile în anii 1960, oferind actori de culoare și minoritari în roluri importante. Doamna Nicholls a fost distribuită în serial în rolul Lt Uhura, care a fost portretizat ca un ofițer de comunicații competent și armonios – spulberând stereotipurile.

În 1968, ea și starul Star Trek William Shatner, care l-a interpretat pe Căpitanul Kirk în serial, au deschis noi drumuri când au împărtășit unul dintre primele săruturi inter-rasiale ale televiziunii – deși nu a fost unul romantic.

Cu toate acestea, în ciuda succesului ei, doamna Nicholls se gândise inițial să părăsească domeniul. Dar a fost convinsă de doctorul Martin Luther King Jr., care și-a descris personajul drept „primul rol nestereotipic portretizat de o femeie de culoare din istoria televiziunii”.

Ea a continuat să apară în primele șase filme Star Trek după sfârșitul seriei în 1969. Pe lângă faptul că a lucrat ca actriță, doamna Nicholls a devenit și ambasador al agenției spațiale americane NASA, ajutând la recrutarea de femei și minorități în programul său spațial. În urma veștii morții ei, co-starul din Star Trek, George Takei, a scris într-un tweet: „Inima mea este grea, ochii mei strălucesc ca stelele printre care te odihnești acum, cel mai drag prieten”.

„Importanța moștenirii lui Nichelle nu poate fi subliniată prea mult. Ea a fost foarte iubită și ne va fi dor de ea”, a spus regizorul TV Adam Nimoy – fiul actorului Star Trek Leonard Nimoy.

Actrița britanică Adjoa Andoh a scris: „Suntem pe umerii unor mari revoluționari. Nichelle Nichols ne-ai dat speranță multora dintre noi. Îți mulțumim”.

Gigantul energetic rus, Gazprom, a declarat că a suspendat aprovizionarea cu gaze către Letonia – cea mai recentă țară din UE care a suferit o astfel de acțiune pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. 

Gazprom a acuzat Letonia că a încălcat condițiile de cumpărare, dar nu a oferit detalii despre această presupusă încălcare. Letonia se bazează pe Rusia pentru importurile de gaze naturale, dar gazul reprezintă doar 26% din consumul său de energie.

Între timp, Ucraina spune că a ucis 170 de militari ruși în ultimele 24 de ore și a lovit depozitele de arme în zona Herson. Ucraina și-a intensificat eforturile pentru a-i împinge pe ruși din Herson, un oraș strategic major din sud.

Ministerul Apărării din Marea Britanie spune că forțele ruse au stabilit probabil două poduri de pontoane și un sistem de feribot pentru a le permite să-și aprovizioneze Kherson, după ce rachetele ucrainene au avariat poduri cheie peste râul Nipro în ultimele zile.

Statele UE acuză Rusia că a luat această decizie ca răzbunare pentru sancțiunile occidentale de amploare impuse în urma invaziei sale asupra Ucrainei.

NATO și-a întărit forțele în Letonia, Estonia și Lituania, deoarece regiunea a fost văzută de mult timp ca un potențial punct de tensiune cu Rusia.

Etnicii ruși formează mari minorități în statele baltice. Acele state – fosta parte a Uniunii Sovietice – plănuiesc să înceteze importul de gaz rusesc anul viitor. Gazprom a redus drastic livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream, la aproximativ 20% din capacitatea sa.

UE respinge cererea Rusiei ca statele membre să plătească pentru gazul Gazprom în ruble, nu în euro. UE spune că nu există nicio condiție contractuală pentru plățile cu ruble. Joi, compania de gaze letonă Latvijas Gaze a declarat că cumpără gaz rusesc, dar plătește în euro.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia din februarie și de la înăsprirea sancțiunilor occidentale, Gazprom a suspendat livrările de gaze către Bulgaria, Finlanda, Polonia, Danemarca și Țările de Jos pentru neplata în ruble.

De asemenea, Rusia a oprit vânzările de gaze către Shell Energy Europe din Germania. UE se străduiește acum să stimuleze importurile de gaze din alte părți, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL) din Norvegia, Qatar și SUA.