O investigație extinsă arată cum Florin Mihai Jereb, cunoscut sub pseudonimul Make, apropiat al liderului AUR George Simion, a coordonat un sistem informal de colectare a banilor proveniți din vânzarea materialelor promoționale către membrii partidului.

Fără acte fiscale, cu prețuri umflate, și decontate din subvenția de stat, aceste materiale au devenit o afacere profitabilă pentru un cerc restrâns din conducerea AUR.

Florin Mihai Jereb, 45 de ani, cunoscut drept Make, este omniprezent la evenimentele AUR, mereu alături de George Simion. Cu o voce gravă și un discurs populist, Make se prezintă drept simionist și patriot. Dar rolul său principal este în umbră: el transportă, fără documente fiscale, bani cash proveniți din vânzarea materialelor promoționale AUR în toată țara.

Materialele promoționale erau achiziționate din China, apoi plimbate prin ONG-uri și firme controlate de membri AUR, unde li se mărea prețul. Ulterior, erau decontate din subvenția de stat prin AEP. Aceste produse ajungeau apoi în teritoriu, unde erau revândute membrilor AUR.

Exemple de prețuri:

• Ȟapcă AUR: 23-25 lei
• Geacă: 200-250 lei
• Vestă: 100 lei
• Banner: 50 lei
• Eșarfă: 25 lei

Foști membri AUR afirmă că erau obligați să cumpere aceste materiale, deși fuseseră deja plătite din subvenția partidului. Banii erau colectați direct de Make, în baza unor procese verbale scrise de mână. Doar filiala Giurgiu a AUR a plătit circa 1 milion de euro în patru ani pe materiale promoționale.

Newsweek a obținut documente care arată că Make a ridicat, într-o singură lună din 2024, 24.660 lei doar din filiala Bistrița Năsăud. Banii erau preluați pe semnătură în procese verbale redactate pe antetul AUR. Membrii din teritoriu erau transformați în vânzători de partid, iar profitul mergea la centru.

Un alt episod controversat este legat de caravana medicală AUR. Într-un oraș din centrul țării, membrii partidului au strâns 20.000 lei pentru susținerea evenimentului. Make a venit și a ridicat banii, dar nu există documente oficiale care să arate ce s-a făcut cu acești bani.

DNA Cluj instrumentează un dosar din 2024 privind:

• Umflarea artificială a prețului produselor;
• Decontarea lor la AEP;
• Reintroducerea în circuit și vânzarea lor către membri.

Printre cei audiați se numără Dragoș Hârjoabă (AUR Bistrița), Doru Piroi (AUR Giurgiu), Sorin Zaharcu (Tulcea) și Eusebiu Cilibiu (Botoșani). Aceștia vorbesc despre o schemă organizată de extracție de fonduri din bugetul public prin subvenția AUR, apoi transferul de fonduri în numerar către centrul partidului.

Investigațiile și declarațiile foștilor membri indică o schemă de finanțare paralelă, bazată pe cash, fără documente, cu implicații penale. Membrii simpli devin surse de venit pentru conducerea partidului. DNA are în lucru un dosar care ar putea deveni unul dintre cele mai mari cazuri de corupție din finanțarea partidelor românești.

Articol integral pe Newsweek

Operatorul regional de apă din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ), deținut integral de Administrația Națională „Apele Române”, se află în centrul unui scandal privind risipa bugetară și ocuparea pe criterii politice a posturilor cheie din conducere.

Societatea este acuzată de modul deficitar în care a gestionat criza de apă ce a afectat peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița, precum și de cheltuieli discreționare în ciuda situației economice precare.

De-a lungul ultimului deceniu, Consiliul de Administrație al ESZ a fost dominat de numiri politice din partea partidelor aflate la guvernare: PNL, PSD și UDMR. Un exemplu notabil este mărirea numărului membrilor CA de la 5 la 7 în aprilie 2020, în perioada în care Ministerul Mediului era condus de liberalul Costel Alexe. Printre membrii instalați atunci s-au aflat Lucian Jugrin și Marius Dănuț Minea, ambii afiliați PNL Iași, orașul de origine al ministrului.

CA-ul ESZ a devenit, astfel, o platformă de recompensare a activiștilor politici sau a apropiaților de partid, printre care s-au numărat: Laszlo Barabas (UDMR), Alexandru Gyorgy (PNL), Alin Mihaela Dănilă (PSD), Ervin Molnar (PNL), dar și personaje precum astrologul Raluca Sarca Șandru sau fosta prezentatoare Olga Mețiu, devenită ulterior trainer de dicție și public speaking.

Documente oficiale analizate de G4Media arată că directorul general Bogdan Chițescu beneficiază de un salariu brut lunar de 34.149 lei, stabilit în 2023 pentru anul 2024. De asemenea, directorul economic al companiei are un salariu brut de 26.000 lei lunar.

În 2022, Chițescu a încasat 19.250 lei indemnizație fixă și până la 100.000 lei componentă variabilă, fără detalii clare despre modul în care au fost îndepliniți indicatorii de performanță. În condițiile unui monopol local, astfel de indicatori sunt ușor de bifat.

Toți membrii CA au beneficiat de asemenea de componente variabile ale veniturilor. De remarcat că aceste decizii de majorare a remunerațiilor s-au luat în timp ce Guvernul anunța măsuri de austeritate bugetară.

Nu doar conducerea a fost răsplătită generos. În iunie 2024, la cererea Sindicatului de la Paltinu, toți salariații ESZ au primit câte 500 lei net cu ocazia Zilei Operatorului. În aprilie 2025, conducerea a aprobat tichete cadou pentru angajați și copiii acestora cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Valorile acestor tichete nu au fost dezvăluite.

Mai mult, compania a achiziționat un sediu nou în comuna Blejoi, de la Kato Group, pentru suma de 10 milioane de lei, din care 5 milioane au provenit dintr-un împrumut bancar.

În aprilie 2025, ESZ a înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor din trei membri ai CA, printre care Ervin Molnar și Alin Mihaela Dănilă. Totuși, acest comitet nu a avut nicio reacție eficientă în contextul operațiunii de curățare a barajului Paltinu, care a condus la o criză de apă ce a afectat sute de mii de oameni.

Ministerul Mediului, prin ministrul Diana Buzoianu, a acuzat oficial ESZ și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița că nu au informat corect și la timp autoritățile locale și populația despre riscurile lucrărilor de curățare. Consecințele? Oprirea activității centralei OMV Petrom de la Brazi și afectarea infrastructurii din spitale și școli.

Printre angajații societății s-a aflat până recent Monica Hunyadi, fostă proprietară de salon de frumusețe, apropiată de lideri ai PSD precum Sorin Grindeanu, pe care i-a însoțit în zboruri private la Monaco. Hunyadi a fost anterior numită în Consiliul de Administrație al CFR Electrificare tot de către Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor.

Cazul ESZ Prahova reflectă modul în care societățile de stat sunt utilizate ca instrumente de recompensare politizate, cu o lipsă cronică de responsabilitate financiară și de guvernanță. Criza de apă recentă nu este doar o consecință a unei lucrări de infrastructură defectuoase, ci rezultatul unei guvernări iresponsabile care a favorizat interesele de partid în detrimentul interesului public.

Societăți precum ESZ ar trebui să funcționeze după principii de transparență, eficiență și meritocrație, nu ca poligoane de sinecuri pentru activiști politici. Este necesară o anchetă independentă, dar și o reformă structurală a modului în care sunt guvernate aceste entități publice – în interesul cetățenilor, nu al partidelor.

Sursă: G4Media

La o zi după publicarea investigației realizate de Snoop și Public Record privind averea imobiliară de ordinul milioanelor de euro a familiei candidatului PSD Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 a răspuns public. Deși susține că nu a fost contactat pentru un punct de vedere, jurnaliștii au prezentat dovezi clare privind multiplele tentative de contact.

Jurnaliștii au făcut publice apelurile telefonice și mesajele trimise către Daniel Băluță, inclusiv prin SMS, WhatsApp și e-mail, cu o zi înainte de publicarea materialului. Mesajele au fost trimise pe numărul de telefon confirmat de alți colegi din presă ca aparținând edilului. Mai mult, imaginea de profil de WhatsApp confirma identitatea.

Ce arată investigația:

• Pe 21 decembrie 2023, părinții lui Daniel Băluță, pensionari la stat, au cumpărat 8 apartamente în fostul hotel RIN Grand Residence, pentru 480.000 euro.
• Pe 19 august 2024, fratele lui Băluță a cumpărat un teren și o casă de la asociatul unei firme de construcții, în aceeași zi în care primarul propunea aprobarea PUD pentru un bloc ridicat de acea firmă, în Sectorul 4.

Într-o conferință de presă organizată pe 3 decembrie, Daniel Băluță a caracterizat ancheta drept „o fumigenă” și a susținut că averea familiei a fost verificată în trecut de ANI, fără nereguli.

Ultima declarație de avere disponibilă public a mamei primarului datează din 2012. Atunci, Florica și Marin Băluță aveau venituri cumulate de aproximativ 8.000 lei/lună și conturi de circa 130.000 euro. Cu toate acestea, în 2023 au achiziționat apartamente în valoare de aproape 500.000 euro.

Daniel Băluță nu a menționat nimic despre vila în care locuiește, construită pe un teren cumpărat de fratele său de la asociatul unei firme abonate la contracte cu primăria Sector 4. Firma a primit ulterior aprobare pentru un PUD controversat, în aceeași zi cu tranzacția imobiliară.

În trecut, Băluță a inițiat peste 30 de procese împotriva jurnaliștilor de la Libertatea, inclusiv celor care astăzi lucrează pentru Snoop. Aceste acțiuni au fost menționate în raportul Departamentului de Stat al SUA ca exemple de intimidare a presei din partea unui oficial român.

Investigații anterioare despre Daniel Băluță:

• Presiuni asupra Poliției Locale pentru a proteja interese comerciale (2018)
• Asocieri controversate cu clanuri interlope (2020)
• Utilizarea resurselor publice în scopuri personale, inclusiv într-un imobil din Grecia (2020)

Băluță candidează pentru Primăria Generală a Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025. Declarațiile sale sugerează că ancheta jurnalistică are scop politic, cu toate că documentarea a fost realizată în lunile anterioare campaniei.

Reacția lui Daniel Băluță ridică mai multe semne de întrebare decât clarificări. În ciuda promisiunilor de transparență, edilul a evitat răspunsuri concrete legate de achizițiile imobiliare recente ale familiei sale și a preferat să atace jurnaliștii. Investigația completă rămâne disponibilă pe site-urile Snoop și Public Record.

Articol integral pe SNOOP 

ANAF pregătește lansarea unei platforme online prin care românii vor putea cumpăra bunuri confiscate în urma controalelor fiscale, cu reduceri de până la 50%. Noul sistem, finanțat prin PNRR, promite transparență totală și va funcționa similar unui marketplace public, fiind supranumit „OLX-ul ANAF”.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat, pe 3 decembrie 2025, lansarea unei platforme online pentru valorificarea bunurilor confiscate de instituție. Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica, într-un interviu acordat postului Antena3, citat de News.ro. Platforma, comparabilă cu OLX sau alte site-uri de anunțuri, va permite tuturor cetățenilor să achiziționeze produse intrate în posesia statului prin confiscare.

Noul site promite reduceri consistente, unele produse fiind scoase la vânzare cu până la 50% față de prețul pieței. „Orice confiscăm vom pune în această platformă, astfel încât orice român să aibă acces la cumpărare. Vom transparentiza absolut tot”, a declarat Adrian Nica.

Obiectivul principal al proiectului este de a combate percepția conform căreia o parte din bunurile confiscate ar fi valorificate preferențial sau „pe sub mână”. Prin intermediul platformei, toate tranzacțiile vor fi publice, iar accesul la informații va fi deschis tuturor cetățenilor.

ANAF nu a publicat încă lista completă a bunurilor care vor fi vândute prin noua platformă, dar exemplele oferite de președintele ANAF includ:

• articole vestimentare de lux;
• electronice;
• accesorii;
• produse alimentare neperisabile;
• autovehicule;
• echipamente industriale;
• bijuterii.

Toate produsele vor fi supuse unor inspecții prealabile realizate în colaborare cu ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) pentru a stabili dacă pot fi introduse în consum, mai ales în contextul în care o mare parte a acestora provin din zone comerciale în care au fost vândute ilegal sau fără documente de proveniență.

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și face parte din strategia mai amplă de digitalizare a ANAF, alături de introducerea SAF-T, e-Factura și e-Sigiliu.

„Această platformă este un pas esențial pentru digitalizarea ANAF și pentru creșterea gradului de încredere a contribuabililor în instituții”, a spus Nica.

Președintele ANAF a oferit și detalii despre operațiuni recente care au dus la confiscarea de bunuri ce vor putea fi disponibile pe platformă:

• „Am finalizat recent o acțiune într-un complex comercial major din România, unde am verificat peste 1.100 de depozite. Din acestea, 30 au fost sigilate și marfa confiscată”, a declarat Nica.
• „Doar în urma unei acțiuni desfășurate pe platforme online, am confiscat marfă și bani între 40 și 50 de milioane de lei”.
• „Într-o altă operațiune, colegii au reușit să confisce bunuri de aproximativ 11 milioane de lei”.

Aceste sume impresionante relevă amploarea evaziunii fiscale, mai ales în comerțul online, dar și nevoia de a reutiliza eficient bunurile confiscate, într-un cadru legal și accesibil publicului larg.

Platforma va funcționa similar cu site-urile de anunțuri deja cunoscute, cum ar fi OLX, Emag Marketplace sau Okazii. Fiecare bun va fi listat cu fotografii, descriere detaliată, preț de pornire, reducere aplicată și condițiile de participare la licitație sau achiziție directă.

Accesul va fi deschis tuturor persoanelor fizice și juridice, iar achizițiile vor putea fi făcute exclusiv online, eliminând astfel interacțiunile suspecte sau oportunitățile de fraudă.

ANAF estimează că platforma va fi operațională în prima jumătate a anului 2026, după finalizarea testărilor interne și integrarea cu sistemele ANPC și alte autorități.

„E un proiect pe care ne-am asumat să-l finalizăm până la jumătatea anului viitor. Lucrăm împreună cu specialiști IT, cu parteneri din instituții europene, astfel încât să livrăm o platformă sigură, eficientă și, cel mai important, transparentă”, a afirmat Adrian Nica.

OLX-ul ANAF-ului reprezintă o inovație necesară în domeniul fiscal și un pas important spre modernizarea relației dintre stat și cetățean. Nu doar că deschide accesul publicului la produse variate la prețuri competitive, dar contribuie și la consolidarea încrederii în instituțiile statului.

Cu o implementare corectă și un sistem funcțional, noua platformă are potențialul de a deveni un model de bune practici la nivel european în ceea ce privește valorificarea bunurilor publice confiscate.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Monica Hunyadi, cunoscută publicului după ce a apărut în investigațiile privind zborurile private ale liderilor PSD Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, se află acum în centrul unui nou scandal public: criza de apă care a afectat peste 100.000 de oameni în județele Prahova și Dâmbovița.

Deși fără experiență anterioară în domeniu, Hunyadi a fost numită în funcții-cheie în companii de stat strategice, una dintre ele fiind tocmai firma acuzată de Ministerul Mediului că a gestionat defectuos o operațiune de curățare a barajului Paltinu.

Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, două instituții din subordinea ministerului — Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa și Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova — au eşuat să avertizeze în timp util autoritățile locale și populația despre posibilele efecte ale lucrărilor de mentenanță de la barajul Paltinu. Consecințele au fost dramatice: locuințe, școli, spitale și chiar centrala electrică Brazi a OMV Petrom au rămas fără apă.

Monica Hunyadi, administrator în cadrul ESZ Prahova, nu a comentat public acuzațiile. În schimb, declarațiile de avere și informațiile publice o plasează în poziții de decizie asupra activităților companiei.

În 2022, pe vremea când era ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu a numit-o pe Monica Hunyadi administrator provizoriu al CFR Electrificare, divizia de energie a Căilor Ferate Române. La acel moment, Hunyadi era cunoscută mai degrabă ca proprietară a unui salon de înfrumusețare — Hunymoo SRL — și consultant parlamentar în Camera Deputaților.

Numirea ei a ridicat întrebări cu privire la criteriile de selecție pentru funcțiile de conducere din companiile de stat. Lipsa de experiență în domeniile tehnice sau de management public a fost trecută cu vederea în favoarea „loialităților politice”, acuză surse din interiorul Ministerului Transporturilor.

Monica Hunyadi a fost pasageră în mai multe zboruri cu jeturi private închiriate de grupul Nordis, firmă aflată între timp în insolvență. Într-unul dintre cele mai mediatizate zboruri, din 30 mai 2022, ea apare alături de Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, lideri importanți ai PSD, în drum spre cursa de Formula 1 din Monaco. Datele au fost făcute publice de G4Media, care a obținut documentele de zbor (gendec), ce arată fără dubii prezența liderilor PSD și a apropiaților acestora în aeronava privată.

Deși liderii politici au negat inițial că au zburat cu jeturi închiriate de Nordis, probele documentare îi contrazic. Investigația a ridicat suspiciuni de trafic de influență și conflict de interese, având în vedere că Nordis avea interese comerciale și în zona dezvoltărilor imobiliare finanțate prin fonduri publice.

În declarația de avere depusă în iunie 2025, Monica Hunyadi menționează un autoturism Porsche fabricat în 2018, un apartament în Voluntari și un teren intravilan în Hunedoara. În 2024, ea a încasat venituri de la trei companii de stat: ESZ Prahova, CFR Electrificare și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română.

Toate aceste companii se află în subordinea directă a Ministerului Transporturilor sau a Ministerului Mediului, două instituții controlate în perioada respectivă de lideri PSD. Aceste numiri ridică semne de întrebare privind practica politizării instituțiilor publice și a plasării în funcții strategice a unor persoane fără experiență relevantă.

Criza apei din Prahova a generat pagube directe, inclusiv oprirea centralei electrice Brazi, care alimenta cu energie 10% din necesarul zilnic al României. Zeci de localități, mii de gospodării, spitale și unități de învățământ au fost afectate, iar populația a primit târziu avertizările necesare.

„Oamenii nu au fost informați, deși existau comunicări interne care atestau riscurile. Soluții tehnice puteau fi implementate dacă era bună credință și profesionalism”, a declarat ministra Buzoianu.

Cazul Monicăi Hunyadi nu este unul izolat, ci reflectă o practică veche în România: numiri politice pe criterii de loialitate, nu de competență. În contextul crizelor succesive din infrastructură, energie și mediu, astfel de decizii devin nu doar riscante, ci periculoase pentru funcționarea societății.

Monica Hunyadi, o figură controversată apropiată liderilor PSD, se regăsește într-o poziție cheie într-o companie de stat implicată direct în una dintre cele mai grave crize recente. Fără experiență în administrarea resurselor de apă sau în management public, traseul său profesional sugerează mai degrabă o recompensă politică decât o alegere meritocratică.

Criza apei din Prahova este doar un exemplu al modului în care astfel de numiri pot avea consecințe dramatice pentru zeci de mii de cetățeni. Lipsa de transparență și responsabilitate în conducerea instituțiilor publice rămâne o problemă critică în România anului 2025.

Sursă: G4Media

Într-un discurs susținut la recepția oficială de Ziua Națională de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a prezentat o analiză onestă și fără echivoc a realității românești: „România este o țară coruptă, cu un sistem de educație slab și o sănătate departe de potențialul său”.

Mesajul încărcat de luciditate, dar și de speranță, a fost transmis în direct de G4Media și a generat reacții imediate în spațiul public.

„Celebrăm azi Unirea de la 1918, un moment istoric care ne amintește că nu venim de nicăieri. A existat o societate capabilă să-și canalizeze energiile către un ideal comun”, a spus președintele. „Memoria acelor oameni ne obligă să fim la începutul unui drum spre o Românie modernă, echitabilă, europeană”.

Președintele a adoptat un ton echilibrat, recunoscând dificultățile actuale: „Trăim mai prost ca anul trecut, dar mult mai bine ca acum 20 de ani și ca mulți din țarile vecine”. Această remarcă subliniază că progresul este lent, dar vizibil, iar optimismul nu trebuie să fie naiv, ci fundamentat pe realitate.

„România este o țară coruptă. Românii au dreptate când spun că nu văd o voință autentică a statului de a lupta cu corupția. Când oameni care au furat apar la televizor să dea lecții, încrederea scade”, a declarat Nicușor Dan. El a precizat totuși că, „în ultimele luni, nu s-au îngregistrat acte de corupție la vârful statului”.

Președintele a tras un semnal de alarmă cu privire la sistemul de educație: „Avem insule de excelență, dar ansamblul este slab și dezechilibrat”. Lipsa reformelor, politizarea sistemului și infrastructura precară sunt factori care încurajează migrarea elevilor și profesorilor către sisteme educaționale din alte țări.

„Sistemul sanitar e departe de unde ar fi trebuit să fie, raportat la banii investiți”, a continuat președintele. Totuși, a subliniat că primele corpuri de spitale finanțate prin PNRR prind contur, ceea ce marchează un progres în infrastructura medicală publică.

Nicușor Dan a elogiat dinamica mediului de afaceri românesc: „Economia privată a reușit să dubleze PIB-ul în ultimul deceniu”. Cu toate acestea, a atras atenția asupra deficitului bugetar periculos, care trebuie urgent abordat cu măsuri coerente.

„Avem o administrație care, de cele mai multe ori, nu ține pasul cu nevoile societății. Cu toate acestea, am reușit să construim 500 km de autostrăzi și drumuri expres în ultimii 5 ani”, a subliniat șeful statului.

Președintele a readus în atenție anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Au fost semne serioase că alegerile au fost influențate ilegal, într-un context de dezinformare sistematică, dusă de Rusia”. El a cerut clarificări printr-un raport oficial.

„5 milioane de români trăiesc în afara României. Ei pot reprezenta un avantaj strategic dacă statul român reușește să aibă o relație corectă și constantă cu diaspora”, a spus președintele, promițând politici mai active în acest sens.

Nicușor Dan a criticat cultura politică a sloganurilor superficiale: „Cel mai simplu este să alegi două sau trei lozinci și să defilezi cu ele zilnic. Dar progresul nu vine din isterie, ci din dialog. Vă chem să coborâm tonul vocii și să ne ascultăm unii pe alții”.

„Numai națiunile care rămân solidare și unite pot progresa”

Mesajul final a fost unul de mobilizare: „Vă invit să continuați să credeți în România. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”

Sursă: G4Media

Pensionari speciali din MAI au pus stăpânire pe Polițiile Locale din marile orașe, încasând salarii și pensii de zeci de mii de lei lunar. Află cine sunt și cât câștigă.

O anchetă extinsă scoate la lumină realitatea sistemului dublu de remunerare practicat în România: sute de pensionari speciali, majoritatea foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), conduc în prezent Polițiile Locale din orașele mari ale țării, cumulând pensii generoase cu salarii consistente de la stat.

În timp ce dezbaterile privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice revin ciclic în atenția opiniei publice, realitatea arată că aceste structuri ar rămâne fără conducere dacă interdicția ar fi aplicată.

Giurgiu, Pitești, Buftea: trei orașe, trei pensionari în fruntea polițiilor locale

La Buftea, Mihai Ion, pensionar MAI, conduce Poliția Locală cu un salariu de 97.119 lei și o pensie de 77.000 lei. La Pitești, Gabriel Cosmin Gherghe, fost șef IPJ Vâlcea, încasează peste 134.000 lei anual. Iar la Giurgiu, chestorul în rezervă Mihai Cristinel Brătan câștigă împreună cu soția, tot pensionar MAI, peste 360.000 lei anual.

Slatina: fost ofițer anticorupție devenit director al Poliției Locale

Ionică Cristinel Rădoi, fost adjunct IPJ Olt, a devenit șeful Poliției Locale Slatina după o carieră în MAI și o candidatură eșuată la Camera Deputaților din partea PNL. În prezent, el este perceput ca apropiat al primarului Mario De Mezzo.

Iași: epicentrul cumulului pensiei cu salariul

În fruntea Poliției Locale Iași se află Liviu Zanfirescu, fost șef IPJ Iași, cu venituri anuale care depășesc 270.000 lei. Adjunctul său, Georgel Grumeza, este judecat în două dosare de corupție. Cristian Sandu, șeful Serviciului Intervenții, este nepotul unui fost consilier prezidențial și are venituri anuale cumulate de peste 250.000 lei. Tot aici lucrează și alți pensionari MAI precum Aurel Harabulă, Mihai Apetrei și Cristinel Gavriluță.

Galați: rețea de rude și apropiați politici

Directorul general Marius Antonel Dobrea este finul primarului Ionuț Pucheanu. Adjunctul său, Petrică Hahui, s-a pensionat la 51 de ani. Ambii sunt pensionari MAI. Structura este completată de alți foști ofițeri: Florin Claudiu Bălbărău, Vasile Ioniță și Costel Rubică.

Timișoara și Arad: Jandarmerie și SRI în rezervă

Attila Hajdu, fost ofițer Jandarmerie, conduce Poliția Locală Timișoara cu venituri din pensie și salariu de peste 200.000 lei. La Arad, Adrian Toma, fost șef SRI, are venituri anuale totale ce depășesc 300.000 lei, la care se adaugă indemnizații, chirii și despăgubiri de la asigurări.

Baia Mare, Satu Mare: pensionarea urmată de avansare

Daniel Marius Velea, pensionat din IPJ Maramureș în 2024, a devenit rapid șef al Poliției Locale Baia Mare. La Satu Mare, Vasile Chișlucă, fost șef în Poliția de Frontieră, cumulează pensie și salariu ce depășesc 280.000 lei anual.

Cluj-Napoca: poliția lui Emil Boc sub comanda unui fost milițian

Marcel Nicu Bonțidean, directorul general al Poliției Locale Cluj, s-a pensionat în 2016 și a fost imediat numit de Emil Boc. Împreună cu adjunctul Constantin Deaconu, formează un tandem cu venituri cumulate de peste 400.000 lei anual.

Turda, Brașov, Sebeș, Orăștie: aceeași rețetă

La Turda, Valer Moldovan, fost comandant de Poliție, conduce o echipă formată din alți pensionari speciali. La Brașov, Mădălin Șuraru, fost Jandarm, a fost numit director în 2025. La Sebeș, Nicolae Cănija, fost la Operațiuni Speciale, iar la Orăștie, Marius Moș, fost comisar MAI, sunt exemple de pensionari reangajați.

Rețeaua de pensionari speciali care conduc Polițiile Locale din România este extinsă, iar în multe cazuri, aceste numiri par motivate politic sau bazate pe relații personale. În lipsa unei legi care să interzică explicit cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, această practică va continua. Totodată, tendința de a oferi mai multe atribuții acestor instituții ridică semne de întrebare privind eficiența, transparența și legalitatea gestionării resurselor publice.

Articol integral pe Libertatea