Acasă Blog Pagina 48

Mitică Dragomir, achitat de Curtea de Apel București: Un rechizitoriu demolat de judecătoare

Un nou episod controversat a avut loc în justiția românească, după ce Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a fost achitat definitiv în dosarul șpăgii de 3,1 milioane de euro de la RCS & RDS.

Într-o motivare în detaliu, Curtea de Apel București, prin judecătoarea Cătălina Cruceru, a demontat punct cu punct acuzațiile formulate de DNA, criticând dur lipsa de probe și construcția speculativă a rechizitoriului.

Cazul a fost deschis în 2017, iar Tribunalul București a emis o primă sentință de condamnare în 2019, stabilind 4 ani de înzisoare pentru Mitică Dragomir. În 2023, Curtea de Apel a decis rejudecarea dosarului, constatând erori procedurale legate de statutul juridic al fiului său, Bogdan-Dumitru Dragomir, avocat suspendat.

Judecătoarea Cruceru a declarat nulă structura probatorie a DNA, precizând că „recheizitoriul este construit pe presupuneri, asocieri temporale și narațiuni, fără un suport probator care să satisfacă exigențele unui proces penal.”

Argumente cheie din motivare:

1. Lipsa probelor directe pentru mita de 3,1 milioane euro

Curtea a constatat că nu există nicio probă care să dovedească faptul că Mitică Dragomir ar fi cerut sau primit bani necuveniți din partea companiei RCS & RDS. Contractele încheiate între firma Bodu SRL (deținută de fiul său) și RCS & RDS au fost considerate reale și economice, nu simulate.

2. Lipsa influenței asupra membrilor LPF

Magistratul a arătat că Dragomir nu avea atribuții decizionale directe asupra contractelor de cesiune a drepturilor TV, acestea fiind aprobate de Adunarea Generală a cluburilor, unde președintele LPF nu avea drept de vot, ci doar rol executiv.

3. Contractul, interpretat ca investiție, nu ca mită

Instanța a rețs ping că relația contractuală între Bodu SRL și RCS & RDS era una legitimă, generând profituri și beneficii reale pentru ambii parteneri. Investiția de 3,1 milioane euro a fost recuperată de companie prin mecanisme comerciale legale, precum darea în plată și vânzarea activelor.

4. Judecătorul critică dur construcția rechizitoriului

Curtea a afirmat că DNA nu a reușit să coreleze nicio acuzație cu probe concrete, acționând pe bază de “presupuneri”. Niciunul dintre martorii audiați nu a confirmat o înțeleger e prealabilă de tip corupție între Dragomir și reprezentanții companiei.

Decizia nu este definitivă, dar ridică semne de întrebare despre soliditatea unor cazuri de corupție de mare vizibilitate. Este a patra achitare majoră în acest an, după cele ale lui Marian Vanghelie, Puiu Popoviciu și Ana Maria Pătru.

Această achitare, într-un caz cu mize economice majore și implicații politice, pune din nou sub reflectoare modul în care DNA formulează acuzații în dosare de corupție și ridică nevoia unei revizuiri profunde a practicilor de investigare.

Achitarea lui Dumitru Dragomir reconfigurează dosarul ȞRCS & RDS”, ridicând noi discuții despre echilibrul între lupta anticorupție și respectarea riguroasă a probatoriului. Cazul devine astfel emblematic pentru o justiție care, deși acuză vehement, poate fi lipsită de substanță juridică solidă, atunci când probele lipsesc.

Hotărârea Curții de Apel București poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Rămâne de văzut dacă DNA va insista în acest dosar sau va accepta verdictul unei instanțe care a ales să vadă dincolo de speculații.

Sursă: Libertatea

ANAF declanșează controale ample asupra veniturilor de pe OnlyFans: Baza nedeclarată ajunge la 64 de milioane de lei

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o amplă operațiune de verificare fiscală a persoanelor fizice care au realizat venituri prin intermediul platformei OnlyFans.

Potrivit declarațiilor făcute de șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, instituția are deja sub observație un prim lot de 103 persoane, iar alte 390 de cazuri sunt deja pregătite pentru analiză, urmând ca acest proces să continue pe termen nedeterminat.

„Am primit informații de la plățile externe, referitoare la veniturile generate de cetățeni români prin intermediul platformelor precum OnlyFans. Prin procesul de digitalizare, ANAF are acum acces la baza de date a plăților din Uniunea Europeană, și nu numai. Astfel, putem vizualiza orice sumă transferată către un cetățean român, din orice colț al lumii”, a declarat Nica.

Acest acces oferă ANAF o imagine clară asupra fluxurilor financiare care ajung către conturile beneficiarilor din România. Astfel, autoritățile fiscale au putut identifica cazuri concrete de venituri nedeclarate, unele dintre ele ajungând la sume impresionante.

„Unul dintre cazurile investigate a fost al unui bărbat care a reușit să acumuleze nu mai puțin de 3,6 milioane de lei din activitatea desfășurată pe aceste platforme. A fost o surpriză pentru echipa noastră, care nu se aștepta ca cea mai mare sumă să fie generată de un bărbat”, a mai declarat Adrian Nica.

Autoritățile au transmis că verifică toate sursele de venit raportate sau neraportate, iar persoanele identificate vor fi notificate pentru a-și achita obligațiile fiscale aferente.

Conform datelor ANAF, din analiza primului lot de 103 persoane a reieșit o bază nedeclarată de 64 milioane de lei. Din acești bani, circa 10 milioane reprezintă impozitele neplătite.

„Toți cetățenii trebuie să știe că au obligația să-și declare veniturile, indiferent de sursa acestora. Fie că ești scriitor, actor, muzician sau creezi conținut pentru adulți pe o platformă online, legislația fiscală trebuie respectată”, a subliniat șeful ANAF.

În contextul creșterii exponențiale a industriei de conținut digital monetizat, ANAF intenționează să propună modificări legislative care să trateze specificul acestor activități.

„La acest moment, creatorii de conținut digital sunt tratați ca orice alt profesionist independent. Dar lucrăm la propuneri de actualizare a legislației, astfel încât să reflecte mai bine realitățile fiscale și economice ale acestui segment emergent”, a declarat Nica.

Conform actualului regim fiscal, veniturile obținute din activități independente sunt impozitate cu 6%, la care se adaugă eventualele contribuții sociale, în funcție de pragurile de venit.

ANAF a subliniat că aceste controale nu reprezintă o acțiune singulară, ci un proces de durată. După primul lot de 103 persoane, au fost deja identificate alte 390 de cazuri, urmând ca investigațiile să continue pe măsură ce vor fi procesate mai multe date.

„Nu este o campanie de imagine. Este un demers necesar, legal și echitabil. Trebuie să ne asigurăm că toate sursele de venit sunt corect fiscalizate. În acest fel, protejăm bugetul public și contribuim la corectitudinea fiscală”, a mai adăugat șeful ANAF.

Campania ANAF a fost primită cu reacții mixte din partea publicului. Unii susțin necesitatea acestor controale pentru a reduce evaziunea fiscală și a asigura un cadru concurențial echitabil. Alții, în schimb, consideră că autoritățile trebuie să pună accentul și pe educația fiscală, mai ales în cazul celor tineri care activează în acest domeniu.

„Majoritatea creatorilor de conținut sunt tineri, cu educație financiară limitată. O campanie ANAF de informare, în paralel cu controalele, ar fi mai eficientă pe termen lung”, a spus Radu Cristea, specialist fiscal.

Operațiunea ANAF privind veniturile nedeclarate de pe OnlyFans marchează un nou pas spre modernizarea sistemului fiscal și adaptarea sa la economia digitală. Cu accesul la baze internaționale de date și un sistem digitalizat de analiză a tranzacțiilor, instituția este pregătită să combată evaziunea în noile forme pe care le ia aceasta.

Rămâne de văzut cum vor fi implementate schimbările legislative anunțate și care va fi impactul acestor măsuri asupra unui sector economic aflat în expansiune, dar aflat până acum într-o zonă gri din punct de vedere fiscal.

Sursă: G4Media

DIICOT descoperă o rețea de contrabandă cu produse petroliere: 2 milioane de lei cash găsiți într-o mașină din Vama Constanța

DIICOT a descins într-o amplă operațiune care vizează destructurarea unei rețele infracționale organizate, implicate în contrabandă cu produse petroliere, evaziune fiscală și constituire de grup infracțional.

Perchezițiile au avut loc în 8 județe și au vizat 36 de locații, inclusiv Vama Constanța, punct strategic pentru comerțul de produse petroliere importate.

Descoperire încărcătoare: Una dintre cele mai importante capturi ale acțiunii a fost descoperirea a aproximativ 2 milioane de lei cash într-un autoturism aparținând uneia dintre persoanele vizate. Potrivit comunicatului emis de DIICOT, această sumă va fi supusă unui sechestru asigurător, alături de alte bunuri ridicate.

Investigațiile au scos la iveală o schemă complexă de import fraudulos de motorină, folosindu-se de documente falsificate sau inexacte prezentate autorităților vamale. Rețeaua era constituită încă din anul 2022 în jurul a două companii de export înregistrate în Uniunea Europeană, care aveau legături strânse cu o infrastructură portuară aparținând unui terminal petrolier cu capital majoritar de stat.

Procurorii susțin că au fost identificate cel puțin 11 firme românești care au importat motorină în perioada 2022-2025, folosind coduri de acciză de tip „fără depozitare” – un mecanism care reduce semnificativ trasabilitatea produselor petroliere.

Modul de operare al acestor firme a dus la distorsionarea pieței produselor petroliere, prin:

  • Crearea de profituri nejustificat de mari față de operatorii licențiați cu infrastructură de rafinare propriu-zisă;
  • Omisiunea înregistrării veniturilor în contabilitate;
  • Folosirea de operațiuni fictive și cheltuieli nejustificate economic;
  • Sustragerea de la plata TVA și accize prin mecanisme complexe de spălare de bani.

Conform unor estimări neoficiale, prejudiciul cauzat bugetului de stat se ridică la peste 100 de milioane de lei, doar pentru perioada vizată de anchetă.

Operațiunea s-a desfășurat simultan în județele: București, Ilfov, Constanța, Prahova, Buzău, Bihor, Cluj și Galați. Procurorii au ridicat:

  • Documente financiar-contabile;
  • Dispozitive de stocare a datelor (supuse expertizării informatice);
  • O armă letală și muniție deținute ilegal;
  • Mijloace electronice de comunicații;
  • Sechestru pe bani și active mobile.

Activitatea a fost realizată împreună cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și cu sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Această acțiune vine în contextul unor repetate acuzații de corupție în Vama Constanța, vehiculate de mass-media și avertizori de integritate. Printre acuzațiile aduse conducerii se numără:

  • Favorizarea unor firme-fantomă, multe cu acționariat străin (inclusiv italian);
  • Acces preferențial la informații secretizate;
  • Diminuarea controalelor vamale în mod intenționat;
  • Sume imense de bani vehiculate prin rețele paralele de contrabandă.

Surse din Ministerul Finanțelor au confirmat existența unei scrisori anonime a unor vameși, care acuzau în termeni duri existența unui grup infracțional organizat în interiorul Vămii Constanța.

Piața produselor petroliere este una strategică pentru stabilitatea energetică a României. Prezența unor rețele infracționale la nivel vamal și economic pune sub semnul întrebării:

  • Siguranța importurilor de combustibili;
  • Credibilitatea controalelor vamale;
  • Imaginea ți transparența instituțiilor statului;
  • Integritatea sistemului fiscal românesc.

Operațiunea desfășurată de DIICOT la Vama Constanța și în alte 36 de locații din România este una dintre cele mai importante acțiuni anticorupție și anti-evaziune ale anului 2025. Descoperirea a 2 milioane de lei cash într-o singură mașină nu este doar un detaliu spectaculos, ci un simbol al unor fluxuri financiare oculte, care afectează profund economia și statul român.

Ancheta este în desfășurare, iar opinia publică așteaptă cu interes identificarea tuturor persoanelor implicate și tragerea lor la răspundere.

INTERVIU EXCLUSIV | Iulian Pufu, fondatorul Unde Mergem: „România merită descoperită cu ochii deschiși, nu pe repede-înainte”

Puțini oameni reușesc să transforme pasiunea pentru explorare într-o platformă utilă, vie și mereu în mișcare. Și încă și mai puțini reușesc să facă asta cu onestitate, rigoare și entuziasmul omului care chiar vrea să ajute — nu doar să posteze.

Iulian Pufu, fondatorul Unde Mergem, a făcut exact acest lucru. Într-o perioadă în care recenziile sunt cumpărate, experiențele sunt filtrate, iar recomandările sunt adesea interesate, el a ales transparența, autenticitatea și documentarea pe bune.

Cu peste 25 ani în marketing, publicitate, vânzări și antreprenoriat, Iulian și-a folosit expertiza pentru a construi una dintre cele mai credibile și sincere platforme de recomandări nu doar din România, ci chiar din întreaga lume,: Unde Mergem — ghidul onest pentru locurile care merită vizitate, testate și povestite.

Astăzi, vorbim cu el despre comunitate, drumuri, experiențe, pasiune, business și filozofia din spatele proiectului care crește constant și organic.

1. Cum a început povestea Unde Mergem? A fost intenție, noroc sau nevoie de piață?

Povestea Unde Mergem nu a început nici cu un business plan, nici cu o strategie de marketing. A început, mai degrabă, cu o frustrare — una pe care sunt convins că o au mulți dintre noi atunci când călătorim prin România. Timp de ani întregi, am mers prin țară, am descoperit locuri incredibile, restaurante mici cu suflet, pensiuni în care proprietarii puneau inimă în tot ce făceau, peisaje ascunse la care ajungeai doar din întâmplare. Dar aproape niciodată nu găseam acele locuri în platformele „clasice”.

Ori nu erau vizibile, ori aveau recenzii care nu reflectau realitatea, ori erau acoperite de comentarii exagerat de pozitive sau, dimpotrivă, nedrepte. Mi-am dat seama că lipsește ceva esențial: un filtru uman, o voce sinceră, cineva care chiar merge în locurile respective și povestește exact ce găsește acolo. Așa a încolțit ideea.

Iar când a apărut oportunitatea participării la ediția Start-Up Plus 2018-2019, m-am pus pe treabă: curs de antreprenoriat (care mi-a prins foarte bine, deși aveam o experiență de peste 20 ani în business), studiu de piață, business-plan, concurs de proiecte, obținut finanțarea cu ajutorul căreia am cumpărat licența platformei online, primele atracții, locuri și destinații documentate și în sfârșit… primele recomandări #undemergem!

Și atunci s-a întâmplat ceva ce nu anticipasem: reacția oamenilor. Au început să curgă mesaje, comentarii, întrebări. „Iulian, mai recomandă-ne un loc!”, „Data viitoare când mergem la Brașov, unde mâncăm?”, „Ai testat pensiunea X, merită?”. Atunci am realizat două lucruri: unu — că oamenii au nevoie de recomandări sincere, nu de promovări mascate; doi — că România e plină de locuri minunate, dar insuficient povestite.

Așa s-a transformat Unde Mergem dintr-o idee într-o misiune personală. Și, mai apoi, într-o platformă. Nu pentru că mi-am propus să fac un business, ci pentru că am simțit că există un gol în piață. Oameni care voiau să descopere România, dar nu știau în cine și în ce să aibă încredere.

Tot ce a urmat — creșterea comunității, infotripurile, vizitele de documentare și redocumentare, drumurile prin țară, articolele, recomandările, parteneriatele — a venit firesc. Din muncă, din consecvență și, poate cel mai important, dintr-o curiozitate care nu s-a stins niciodată.

Pentru mine și Alina, partenera mea de viață și de proiect, Unde Mergem rămâne ceea ce a fost de la început: un proiect construit din pasiune și bazat pe autenticitate. Un loc în care recomandăm doar ce am testat personal și doar ce am recomanda și prietenilor noștri. Restul… a venit de la sine.

2. Parte din farmecul tău este felul în care „descoperi România”. Ce te motivează să continui să străbați țara?

Să descopăr România nu a fost niciodată un plan, ci o nevoie interioară. O chemare. Mulți spun că România e frumoasă, dar eu cred că expresia corectă este alta: România este extraordinară, doar că nu este spusă suficient, nu este scoasă la lumină , nu este povestită relevant, pe coordonatele unde-când-cum-cât,. Avem locuri care, dacă ar fi fost în alte țări, ar fi fost promovate agresiv, transformate în branduri locale, ar fi atras turiști din toată lumea. La noi, de multe ori stau uneori ascunse la capătul unui drum județean sau într-o zonă despre care nu vorbește nimeni. Iar alteori, dacă sunt un pic mai mult cunoscute, se complac într-o autosuficiență involutivă…De-a lungul timpului am învățat că frumusețea acestei țări nu se află doar în peisaje. Da, avem munți spectaculoși, sate autentice, orașe vibrante și restaurante care pot concura oricând cu cele din vest. Dar ceea ce mă motivează cu adevărat nu sunt locurile, ci oamenii din spatele lor.

Mă întâlnesc cu restauratori care și-au riscat economiile pentru a readuce la viață lucruri minunate, cu antreprenori locali care pun suflet în tot ce fac, cu bucătari care reinventează rețete și tradiții culinare, cu proprietari de pensiuni sau chiar de resorturi care te primesc ca în familie, cu tineri întorși din străinătate care au refuzat să renunțe la România și au transformat locuri uitate în unele de neratat.

Acești oameni sunt inspirația mea. Ei sunt motorul pentru Unde Mergem. Când vezi pasiunea lor, când le afli povestea și simți energia cu care construiesc în loc să se plângă, nu poți să rămâi indiferent. Te încarcă, te motivează, te fac să vrei să arăți lumii ce au realizat.

De multe ori îmi spune lumea: „Iulian, cum de găsești astfel de locuri?”. Răspunsul este simplu — pentru că merg, ascult, observ. Pentru că sunt atent la ce se întâmplă în spatele ușilor, în spatele meniurilor, în spatele brandingului. Pentru că nu mă tem să ies de pe traseele clasice. România adevărată nu e doar pe DN1 sau în centrul marilor orașe. Este în satele mici, în dealurile ascunse, în vârfuri de munți, pe maluri de bălți din inima Deltei, în bistrourile modeste cu suflet mare, în locurile în care nu ajunge nimeni din întâmplare.

Ce mă mai motivează? Faptul că această țară încă are enorm de oferit și că, deși o știm, o descoperim prea puțin. Mă motivează mesajele oamenilor care mi-au spus că au ajuns într-un loc recomandat de mine și au avut o experiență memorabilă. Mă motivează respectul față de antreprenorii locali care merită vizibilitate. Mă motivează dorința de a arăta că România poate concura, poate surprinde și poate inspira. Și mă minunez în fiecare zi de potențialul uriaș pe care îl avem.

Când descoperi astfel de povești, nu ai cum să te oprești. Pentru că România, cu toate ale sale, încă așteaptă să fie descoperită cu adevărat. Iar eu vreau, atât cât pot, să contribui la asta.

  1. De câte ori mergeți într-un loc înainte de a-l recomanda? Cum arată procesul vostru de documentare?

În lumea digitală de astăzi, toată lumea „recomandă” ceva. Un loc, un restaurant, o pensiune, o experiență personală. Dar noi am ales, de la început, să facem lucrurile altfel. Să recomandăm responsabil. Pentru că în momentul în care oamenii îți scriu: „Am mers acolo pentru că l-am găsit în Unde Mergem” — nu mai e vorba doar de o recomandare, ci de o promisiune, că sunt șanse mari să îți placă, să pleci mulțumit din acel loc. Dar atenție: nu un verdict. Noi nu spunem niciodată „du-te acolo, că merită, e un loc extraordinar, nemaipomenit”. Nu, decizia de a merge (sau nu) într-un loc #undemergem trebuie să o poți lua singur, rapid, după ce-i citești în doar câteva minute recomandarea noastră. Iar concluzia că e un loc extraordinar, nemaipomenit etc. o iei singur dacă e, după ce ajungi în acel loc.

De aceea, procesul nostru de documentare nu este nici rapid, nici superficial. Când ajungem să recomandăm un loc, în spatele acelei recomandări stă o întreagă procedură de lucru: o calificare pentru documentare, apoi cel puțin o vizită de documentare în care încercăm să trăim cât mai fidel experiența clienților/vizitatorilor, , observații și discuții, atât cu ceilalți clienți (în sauna unui Spa sau în recepția unui hotel, dacă vreodată vă abordează cineva și vă întreabă dacă ați mai fost pe aici, ce v-a plăcut / ce nu v-a plăcut, răspundeți-i sincer – sunt șanse mari să fie cineva din echipa UMR) cât și, cu cei din staff.

În medie, mergem cam de două ori în același loc până să ajungă Recomandare. Iar apoi, dacă există și o implicare și interes din partea celor de acolo, revenim în vizite de redocumentare, în care revalidăm aspecte prezentate anterior, le documentăm pe cele apărute între timp și dacă totul este în continuare ok, prezentăm acel loc în continuare ca Recomandare. În schimb, când se întâmplă (de cele mai multe ori independent de voința noastră) să treacă mai mult de 12 luni de la ultima documentare sau actualizare a unei Recomandări, o „retrogradăm” la Sugestie – adică, este în continuare un loc #undemergem dar pentru că nu mai putem garanta actualitatea informațiilor prezentate, nu îl mai recomandăm ci doar îl sugerăm; asta pentru cei care se întrebau de pe unele poze de copertă este scris RECOMANDARE iar pe altele SUGESTIE

De ce insistăm atât și avem o procedură atât de laborioasă? Pentru că experiența punctuală a unui client obișnuit nu este întotdeauna relevantă, , iar o primă impresie poate să nu fie reprezentativă.  De aceea, munca de documentare înseamnă un proces, care trebuie făcut cu toată responsabilitatea.

Observăm tot și încercăm cât se poate de mult. Gustul, aroma și textura preparatelor, curățenia, atmosfera, comunicarea personalului, raportul preț–calitate, detaliile de design și identitate, autenticitatea.

Dacă locul „n-are suflet”, se vede imediat. Și nu recomandăm niciodată ceva fără suflet.

Sunt și situații în care vedem potențial, dar ceva nu funcționează. În astfel de cazuri, când vorbim cu proprietarii le spunem ce nu merge, ce poate fi îmbunătățit, ce nu e încă pregătit pentru promovare. Unii apreciază sinceritatea, alții nu. E normal. Dar noi trebuie să fim onești. Pentru că misiunea noastră  nu e să lăudăm pe cineva, ci să ajutăm cititorul să facă alegeri bune.

În final, o recomandare nu este o simplă postare sau listare. Este o concluzie, un soi de verdict, nu unul absolut ci unul de principiu, că locul acela poate fi avut în vedere pentru că sunt șanse foarte mari să pleci mulțumit de acolo. E un pact de încredere cu oamenii care #StiuUndeMergem. Un pact pe care până acum, după câteva milioane de accesări și vizualizări ale sugestiilor și recomandărilor noastre, nu ne-a reproșat nimeni că l-am fi încălcat.

Iar asta este cea mai bună dovadă a faptului că nu am tratat niciodată documentarea superficial. Oamenii își cheltuiesc banii, timpul și energia în locurile pe care le recomandăm. Treaba noastră este să ne asigurăm că sunt șanse foarte mari să merite.

4. Ai devenit o voce de referință în recomandările de travel & gastronomie. Cum vezi Unde Mergem peste 5 ani?

Când mă întrebi cum văd Unde Mergem peste cinci ani, primul lucru care îmi vine în minte nu este „mai mare”, ci „mai curat”. Pentru mine, cel mai important este ca proiectul să rămână autentic, exact așa cum a început: fără compromisuri, fără presiuni comerciale, fără recomandări „forțate”. Dacă în cinci ani platforma încă va fi un ghid  în care oamenii au încredere, atunci înseamnă că am reușit.

Vreau ca Unde Mergem să devină cu adevărat un ghid de încredere în toată România (nu prin România, cum este acum), cu o comunitate reală în spate — oameni care vor să descopere România, nu doar să bifeze locuri. Trăim într-o perioadă în care informația curge nonstop, dar nu și informația corectă. De aceea, suntem foarte atenți ca fiecare recomandare publicată în Unde Mergem să fie realizată conform procedurilor noastre: vizitată, testată, prezentată așa cum este. Calitatea și orientarea către satisfacția clienților trebuie să rămână singurele criterii, în niciun caz plata vreunei sume sau existența unui contract de reclamă. Sper să putem rezista fără contracte de reclamă pentru că dacă nu o rezistăm, voi prefera să închid proiectul decât să devenim încă un „ghid” cu reclame.

Visez la crearea unei hărți interactive complete a României. Dar nu o hartă „statică”, ci una vie, actualizată, tematică. Vreau trasee pentru familii cu copii, rute pentru gurmanzi în căutare de „gusturi curate”, recomandări pentru iubitorii de natură, sugestii pentru cei care caută liniște sau refugii romantice, idei pentru cei care vor experiențe de aventură. România are o diversitate incredibilă — doar că nu e pusă în valoare așa cum merită.

În plus, îmi doresc ca Unde Mergem să devină și un spațiu în care se promovează și se dezvoltă durabil antreprenoriatul local autentic. Am întâlnit sute de oameni care fac lucruri minunate: producători mici, bucătari talentați, proprietari de pensiuni care și-au transformat casele în refugii superbe, tineri care s-au întors în sate și au creat experiențe unice. Sunt povești care merită spuse și locuri care merită expuse lumii. Nu doar ca puncte de interes turistice, ci ca exemple de pasiune și încăpățânare pozitivă.

În cinci ani, mi-ar plăcea ca Unde Mergem să fie un ghid național de încredere, o resursă la care oamenii apelează din prima, fără să mai caute în altă parte. Vreau ca românii să descopere țara asta cu mai multă bucurie și mai puține dezamăgiri. Vreau ca platforma să contribuie, cât de puțin, la dezvoltarea turismului local făcut cu cap — turism care pune pe primul loc calitatea, respectul pentru natură și pentru client.

Și, poate cel mai important, vreau ca Unde Mergem să rămână un loc în care să simți că fiecare recomandare are suflet. Pentru că, repet, aici nu e vorba doar despre locuri, ci despre oamenii care le fac posibile, le fac să devină răspunsuri de încredere la întrebarea „unde mergem?”. Iar dacă voi reuși să mențin această esență, știu sigur că proiectul va crește frumos.

5. Ce mesaj ai pentru românii care vor să descopere România altfel, nu doar prin locurile populare de pe internet?

Mesajul meu pentru românii care vor să descopere România altfel este simplu, dar poate cel mai important: luați-o mai încet. România nu se lasă descoperită în fugă, cu telefonul în mână și cu gândul la următorul „loc viral”. Ca să vezi cu adevărat țara asta, trebuie să-ți acorzi timp. Să-ți permiți să te oprești. Să privești, să simți, să respiri, să asculți. În Ghid, noi îți dăm doar direcția, punctul de intrare pe „traseu” și câteva indicii ca să fii sigur că nu te rătăcești. Dar mai departe, trăiește tu clipa, bucuria călătoriei, savurează mâncarea, apreciază gesturile mici. Împărtășește apoi sincer experiența ta, poate chiar într-o recenzie în aplicația Unde Mergem, pe pagina atracției sau locului recomandat. Spune cât de apropiată de realitate (mai) este recomandarea noastră. Și în final, tu vei fi cel care a câștigat: o experiență pozitivă, satisfacție și bucuria că ai întâlnit niște oameni pentru care banii tăi nu au fost un scop ci o consecință a muncii lor!

România autentică nu trăiește în pozele filtrate de pe Instagram. Trăiește în lucrurile mici, în detalii, în momente. O găsești într-un muzeu sătesc, un mic bistro dintr-un orășel despre care poate n-ai auzit niciodată. O găsești într-o pensiune agroturistică unde cineva încă mai face zacuscă la foc de lemne sau îți oferă la micul dejun o carafă cu lapte proaspăt muls în poiata din spate. O găsești în drumuri secundare care nu apar pe niciun top de pe internet, dar care îți rămân în suflet. Bineînțeles, o poți găsi și în locurile consacrate, în resorturi, centre muzeale sau destinații celebre deja în toată lumea. Dar de multe ori, aici lucrurile sunt prezentate mai cosmetizat și nu toată lumea reușește să descopere ce se ascunde sub stratul gros de fard.

Trăim într-o perioadă în care algoritmii ne arată cam aceleași locuri la toți. Castelul cutare, piscina cutare, traseul cutare. Nu e nimic greșit în asta — dar România e mult, mult mai mult decât topuri,liste și șabloane. De multe ori cele mai frumoase și interesante locuri nu sunt cele promovate agresiv, ci cele pe care le descoperi atunci când te abați de la drum. Când vorbești cu oamenii Când ieși din zona „super-cunoscutului”.

Ce le-aș spune românilor? Deschideți bine ochii și nu fugiți după perfecțiune. Perfecțiunea strică esența unei călătorii. Ceea ce contează este autenticitatea și orientarea către satisfacția noastră. Contează mirosul de lemn într-o cabană de munte, pâinea caldă primită la masă, povestea unui proprietar care a renovat o casă veche cu suflet și răbdare. Contează felul în care un loc te face să te simți, senzația aia că nu-ți vine să mai pleci de acolo, nu cât de „instagramabil” este.

România este formată din oameni. Din povești. Din locuri care au suflet, chiar dacă poate nu au perfecțiunea occidentală la care toată lumea se raportează. Și poate tocmai în asta stă farmecul ei: o frumusețe sinceră, necosmetizată. Pentru că România e frumoasă așa cum este ea, naturală, cu minunățiile și imperfecțiunile ei.

Le-aș spune celor care vor să descopere țara altfel să încerce și altceva decât părerile exprimate prin recenzii. Să nu-i mai lase pe influenceri să le dicteze pe unde să meargă, cu așteptări uriașe care de cele mai multe ori le sunt înșelate. Și, de ce nu, să dea o șansă conținutului pe care îl creăm cu responsabilitate și cu multă muncă în primul ghid românesc de călătorie și timp liber.

Iar când ajung într-o destinație, să nu se mulțumească doar cu sugestiile și recomandările noastre. Ci să întrebe, să rătăcească un pic (dar fără să se piardă), să guste, să afle despre tradiții, să intre în vorbă cu proprietarii micilor afaceri locale. Uneori o recomandare bună o primești nu de pe internet, ci de la cineva care îți zâmbește autentic într-un sat de pe Clisura Dunării sau într-un han secuiesc din Covasna. De unde știm asta? Pentru că de multe ori, așa le-am aflat și noi!

Și, la final, le-aș spune ceva esențial: România este atât de frumoasă cum o vedeți prin ochii voștri sau cum o simțiți prin buricele degetelor. Nu cum v-o prezintă alții, oricât de bine intenționați ar fi! Descoperiți-o singuri, cu ajutorul ghidului vostru de încredere prin/în ea!

Cluj: Fond de investițiți de 30 milioane euro, administrat de Fortech, pentru firme inovatoare din cele 6 județe ale regiunii Nord-Vest

Un pas important pentru ecosistemul antreprenorial din nord-vestul României: un nou fond de investiții de 30 de milioane de euro va finanța startup-uri și IMM-uri inovatoare din regiune.

Fondul, susținut din fonduri europene și administrat privat de compania clujeană Fortech Ventures B.V., are ca obiectiv accelerarea dezvoltării economice și tehnologice în județele Cluj, Bihor, Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud și Sălaj.

Contractul de administrare a fost semnat oficial joi, 27 noiembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, instituția care gestionează Programul Regional Nord-Vest 2021–2027. Documentul a fost parafat de Marcel Boloș, directorul ADR Nord-Vest, și Valentin Filip, managing partner al Fortech Ventures B.V.

„Prin acest fond, ne dorim să susținem companiile cu potențial de creștere accelerată, care dezvoltă produse și servicii inovatoare, cu impact real asupra economiei regionale. Este o oportunitate majoră pentru antreprenorii din nord-vestul României”, a declarat Marcel Boloș.

Fortech Ventures B.V. este ramura de investiții a companiei de tehnologie Fortech, cu sediul central în Cluj-Napoca. De-a lungul ultimilor ani, Fortech Ventures a investit în mai multe companii tech aflate la stadiu incipient, consolidându-și expertiza în sprijinirea startup-urilor inovatoare.

„Suntem onorați să fim partenerul ADR Nord-Vest în acest proiect strategic. Avem o responsabilitate uriașă, dar și entuziasmul de a identifica și susține antreprenori ambițioși care pot transforma ideile lor în afaceri scalabile”, a declarat Valentin Filip, managing partner Fortech Ventures.

Fondul de 30 de milioane de euro va funcționa ca instrument de capital de risc (venture capital), ceea ce înseamnă că firmele selectate vor primi finanțare în schimbul unor pachete de acțiuni.

Criteriile de selecție includ:

  • inovație tehnologică sau de model de afaceri;
  • potențial de scalare național sau internațional;
  • impact economic regional;
  • echipe de fondatori bine pregătite și implicate.

Investițiile vor varia de la 100.000 euro până la 2 milioane euro per companie, în funcție de stadiul de dezvoltare și planurile de expansiune.

Regiunea Nord-Vest se conturează tot mai clar ca un centru emergent de inovare și dezvoltare tehnologică. Cluj-Napoca, cunoscut deja ca un hub IT la nivel național, atrage anual sute de start-up-uri și companii tech. Orașe precum Oradea, Baia Mare sau Satu Mare dezvoltă infrastructuri proprii de business și inovare.

„Este esențial să susținem cu finanțare directă afacerile care gândesc curajos și construiesc soluții pentru viitor. Acest fond poate deveni un catalizator pentru o economie regională modernă și competitivă”, a adăugat Marcel Boloș.

Potrivit estimărilor Fortech Ventures, fondul ar putea finanța peste 50 de companii în următorii 5 ani, contribuind la:

  • crearea de noi locuri de muncă în domenii de viitor (AI, medtech, fintech, clean tech);
  • atragerea de investiții suplimentare prin cofinanțatori;
  • dezvoltarea de produse inovatoare în România cu potențial global;
  • consolidarea rețelelor de business regional.

Fondul urmează să devină operațional în primul trimestru al anului 2026, iar procesul de aplicare va fi public, transparent și digitalizat. Start-up-urile interesate vor putea aplica printr-o platformă online dedicată, unde vor fi evaluate pe baza unor criterii obiective.

„Vom sprijini antreprenorii nu doar financiar, ci și prin mentorat, acces la rețele de investitori și resurse de creștere. Este o abordare pe termen lung, bazată pe parteneriat”, a mai spus Valentin Filip.

Sursă: Actualdecluj.ro

CNIT a organizat atelierul „România Destinație Pet-Friendly” în data de 27 noiembrie 2025

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) a organizat astăzi atelierul „România Destinație Pet-Friendly”, un eveniment dedicat promovării unui turism responsabil, modern și prietenos cu animalele de companie.

Atelierul a reunit operatori din turism, reprezentanți ai industriei și specialiști preocupați de dezvoltarea unor practici corecte, sigure și predictibile în relația dintre turiști, animale și personalul din domeniu.

CNIT adresează mulțumiri doamnei Hilde Tudora, prezentă din partea Protecția Animalelor – Consiliul Județean Ilfov, pentru informațiile clare oferite și perspectiva profesionistă asupra legislației și responsabilităților din domeniu.

Participanții au apreciat și prezența lui Alfie, care a adus un plus de energie pozitivă evenimentului și a ilustrat perfect tema atelierului.

Unul dintre cele mai apreciate momente ale întâlnirii a fost mesajul transmis de Valentin Gabriel Avram, Director General CNIT:

“Felul în care privim relația dintre turism și animalele de companie spune enorm despre noi ca societate. Nu e doar despre a accepta câini în hoteluri, ci despre cât de ospitalieri și flexibili suntem ca țară. La CNIT, oferim sprijin operatorilor din turism pentru a crea politici clare, dar mergem și mai departe: educăm și turiștii. Atât pe cei care călătoresc cu animale, ca să-și înțeleagă responsabilitățile, cât și pe cei care interacționează cu animalele sălbatice în natură. În definitiv, această campanie nu vorbește doar despre reguli, ci despre ce fel de destinație alegem să devenim.”

Evenimentul a oferit participanților informații utile, exemple reale din practică și oportunitatea de a discuta direct cu specialiști implicați în protecția animalelor și în industria turismului.

CNIT mulțumește tuturor participanților pentru prezență, întrebări și interesul arătat. Societatea continuă acest demers și pregătește noi inițiative pentru dezvoltarea unui turism responsabil și adaptat cerințelor actuale.

Despre CNIT – Centrul Național de Învățământ Turistic

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) este întreprinderea publică aflată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, specializată în formarea profesională în domeniul turismului. Cu o experiență de peste 50 de ani, CNIT oferă programe de calificare, perfecționare și specializare destinate viitorilor profesioniști din turism: ghizi de turism, recepționeri, ospătari, lucrători în agenții de turism și alte ocupații specifice industriei ospitalității.

Despre Direcția Protecția Animalelor – Consiliul Județean Ilfov

Direcția Protecția Animalelor este structura specializată a Consiliului Județean Ilfov dedicată protejării, monitorizării și îmbunătățirii bunăstării animalelor. Direcția coordonează activități de prevenire a abuzurilor, educare publică, gestionare responsabilă a animalelor și colaborări interinstituționale pentru aplicarea legislației specifice.

Direcția Protecția Animalelor Ilfov este una dintre cele mai active instituții publice din România în domeniul protecției animalelor, fiind implicată constant în campanii de educare, intervenții și proiecte menite să îmbunătățească relația dintre oameni, comunități și animale.

TBA – The Business Alliance a organizat dezbaterea „Soluții de Finanțare pentru Companii” la Universitatea Româno-Americană

TBA – The Business Alliance a organizat pe 26 noiembrie 2025, ora 18:30, un eveniment strategic dedicat temei „Soluții de Finanțare pentru Companii”, găzduit în Aula Universității Româno-Americane. Evenimentul face parte din seria lunară de întâlniri TBA, menite să conecteze antreprenorii români cu liderii din domeniul financiar, tehnologic și investițional.

Într-un context economic în care accesul la capital, costul finanțărilor și digitalizarea serviciilor financiare reprezintă teme prioritare pentru IMM-uri și companiile în dezvoltare, evenimentul TBA a reunit peste o sută de participanți – antreprenori, investitori, consultanți, directori financiari și profesioniști din industrii variate.

Discuțiile au avut un caracter aplicat, construit în jurul provocărilor reale pe care le întâmpină companiile aflate în diferite stadii de creștere: de la nevoia de lichiditate, la scalare, consolidare, diversificare de capital și adaptare la noile realități economice.

Pentru a acoperi un spectru complet de perspective, TBA a invitat trei experți cu o reputație solidă în domeniul finanțărilor și investițiilor:

  1. Iulia Enea – General Manager Instant Factoring

Reprezentant al unuia dintre cele mai dinamice IFN-uri de factoring digital din România, Iulia Enea a prezentat evoluția factoringului online, avantajele finanțării rapide pentru IMM-uri și modul în care digitalizarea poate transforma accesul la lichiditate.

„Într-o economie volatilă, viteza este un avantaj critic. Factoringul digital reduce presiunea pe cash flow într-un mod sigur, transparent și adaptat nevoilor companiilor mici și mijlocii. IMM-urile nu mai trebuie să aștepte luni pentru încasări – pot transforma facturile în capital de lucru în câteva ore.” – a declarat Iulia Enea.

  1. Andrei Perianu – Co-fondator Bankata, expert în investiții și fintech

Cu experiență internațională ca trader la Londra și specialist în wealth management, Andrei Perianu a prezentat evoluția pieței fintech și soluțiile inteligente de finanțare disponibile prin platformele digitale moderne.

„România traversează o perioadă în care antreprenorii au acces la mai multe instrumente financiare ca niciodată. Platformele fintech, agregatoarele de produse financiare și digitalizarea bankingului creează oportunități reale de creștere și optimizare. Viitorul finanțărilor este digital, transparent și orientat spre utilizator.” – a subliniat Andrei Perianu.

  1. Dan Paul –Președinte asociației Brokerilor din România

Un nume cu greutate în piața de capital, Dan Paul a vorbit despre listările recente, interesul investitorilor pentru companiile românești și avantajele accesării capitalului prin bursă.

„Bursa de Valori București devine tot mai mult o opțiune viabilă pentru companiile românești care vor să se finanțeze inteligent. Dacă în urmă cu câțiva ani listările erau excepții, acum asistăm la o maturizare a pieței. Capitalul disponibil există – companiile trebuie doar să își pregătească structura și strategia.” – a afirmat Dan Paul.

Pe parcursul evenimentului, participanții au discutat despre:

  • accesarea creditelor bancare în condiții optimizate,
  • alternative de finanțare non-bancară (factoring, IFN-uri, fintech-uri),
  • investiții și diversificare de capital,
  • digitalizarea proceselor financiare,
  • finanțarea prin piața de capital,
  • strategii de scalare sustenabilă pentru IMM-uri.

TBA – The Business Alliance și-a consolidat astfel rolul de facilitator al dialogului dintre mediul privat și structurile financiare relevante, punând accent pe transparență, educație și colaborare.

În cadrul evenimentului, organizatorii au prezentat calendarul întâlnirilor pentru anul 2026, toate urmând să se desfășoare în ultima zi de miercuri a lunii. Fiecare întâlnire va avea o temă specifică și va include unul sau doi invitați din business, finanțe, tehnologie sau educație antreprenorială. Organizatorii TBA au subliniat că misiunea alianței este aceea de a construi o comunitate puternică, care să contribuie activ la dezvoltarea mediului de afaceri românesc:

„TBA devine partener în toate evenimentele relevante și își asumă un rol activ în sprijinul antreprenorilor, atât prin networking, cât și prin educație, consultanță și facilitarea accesului la resurse și finanțare. Credem în colaborare, în transparență și în puterea comunităților unite.” – a declarat Florin Pețu, președintele TBA,

Un eveniment găzduit cu sprijinul Universității Româno-Americane

Universitatea Româno-Americană a devenit un partener strategic al TBA, oferind spațiu pentru evenimente, acces la comunitatea academică și un mediu profesional adecvat pentru dialog antreprenorial.

Digitalizarea completă a înmatriculării auto: Un pas major pentru modernizarea administrației publice din România

Un nou proiect legislativ adoptat de Camera Deputaților promite să schimbe radical modul în care românii înmatriculează autovehiculele.

Conform noilor prevederi, înmatricularea unui vehicul va putea fi realizată integral online, fără a mai fi nevoie de un drum fizic la ghișeu pentru obținerea datelor de conectare la platforma oficială.

Această modificare legislativă vine ca o completare firească și necesară a demersului de digitalizare inițiat în anul 2024, când înmatricularea auto a fost parțial digitalizată. Până acum, cetățenii erau obligați să meargă personal la un ghișeu pentru a-și activa contul online, o etapă care anula practic beneficiile digitalizării.

Inițiativa legislativă aparține deputatului USR Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a criticat de la bun început incoerența procedurii semi-digitalizate. „Este un act de igienă civică să îtăiem din drumurile pe care cetățenii le fac la ghișee atunci când există alternative online viabile. Această lege este despre respect față de timpul oamenilor și despre eficiență administrativă”, a declarat Miruță.

Deputatul a încercat inițial să corecteze procedura prin amendamente la Ordonanța de Urgență 38/2023, dar, confruntându-se cu rezistența unor instituții, a ales să inițieze un proiect legislativ separat, care a fost votat în Camera Deputaților ca for decizional.

Conform proiectului de lege, odată promulgat de Președintele României, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DGPCIV) va avea obligația:

  • Să asigure crearea automata a conturilor de utilizator pentru fiecare cetățean pe pagina oficială de internet;
  • Să furnizeze datele de conectare în mod complet digital, prin e-mail sau prin platforma ghiseul.ro;
  • Să permită transmiterea și semnarea electronică a tuturor documentelor necesare înmatriculării;
  • Să faciliteze urmărirea statusului cererilor în timp real.

Această schimbare va avea un impact direct asupra a sute de mii de români care, anual, sunt nevoiți să se deplaseze fizic pentru înmatricularea sau transcrierea unui vehicul.

Noua procedură aduce avantaje semnificative atât pentru populație, cât și pentru instituțiile statului:

  • Reducerea cozilor și aglomerației de la ghișeele DRPCIV;
  • Economie de timp și bani pentru cetățeni;
  • Reducerea birocrației și a timpilor morți de procesare;
  • Creșterea transparenței procedurilor;
  • Diminuarea riscurilor de corupție asociate interacțiunii directe cu funcționarii;
  • Digitalizarea completă a unui serviciu public esențial, cu potențial de replicare în alte domenii.

Acest proiect de lege reprezintă un exemplu concret de modernizare a serviciilor publice într-o perioadă în care digitalizarea nu mai este opțională, ci o necesitate. Conform unui raport al Comisiei Europene din 2024, România se afla printre ultimele state membre la capitolul digitalizare a administrației publice, cu doar 39% dintre serviciile esențiale oferite în format digital complet.

Prin astfel de inițiative, autoritățile române pot începe să reducă decalajul față de restul Europei, oferind cetățenilor acces rapid, sigur și predictibil la servicii publice.

Adoptarea proiectului a fost salutată de mai multe organizații civice și asociații ale utilizatorilor de servicii auto. „Este un pas mărunt pentru tehnologie, dar uriaș pentru cetățean. Am cerut de ani de zile digitalizarea înmatriculării auto, iar această lege împreună cu infrastructura existentă pot schimba total interacțiunea cetățean-stat”, a declarat Dan Popescu, reprezentant al Asociației pentru Mobilitate Inteligentă.

Pentru ca legea să între în vigoare, mai este necesară promulgarea de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. Ulterior, MAI și DRPCIV vor avea la dispoziție un termen pentru implementarea tehnică a platformei, precum și elaborarea normelor de aplicare.

Ministerul Digitalizării a anunțat că sprijină tehnic proiectul și va pune la dispoziție infrastructura necesară pentru integrarea cu ghișeul.ro, Spațiul Privat Virtual și alte sisteme informatice guvernamentale.

Sursă: G4Media

CNIT organizează, în data de 27 noiembrie 2025, primul atelier gratuit „România Destinație Pet-Friendly”, în parteneriat cu Direcția Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) organizează, în data de 27 noiembrie 2025, de la ora 10:00, la sediul din Bd. Poligrafiei 3-5, București, atelierul gratuit „România Destinație Pet-Friendly”, un eveniment dedicat operatorilor din turism și profesioniștilor interesați de dezvoltarea unui cadru responsabil pentru turiștii care călătoresc alături de animale de companie.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Direcția Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov, instituție care va oferi clarificări esențiale privind legislația și bunele practici din domeniu.

Temele principale ale atelierului includ:

  • Standardul „pet-friendly” în România și în Europa: tendințe, așteptări și evoluția cererii.
  • Legislația explicată simplu, cu sprijinul Direcției Protecția Animalelor Ilfov: responsabilități legale, reguli privind siguranța și igiena, prevenirea incidentelor și gestionarea situațiilor speciale.
  • Crearea unui cadru predictibil pentru operatori și turiști: reguli interne, transparență și comunicare eficientă.
  • Pregătirea personalului: atitudine profesionistă, intervenția în situații neprevăzute, gestionarea disconfortului.
  • Animalele în turism ca avantaj competitiv: fidelizarea turiștilor și impactul pozitiv asupra reputației.
  • Importanța adopției și responsabilității față de animale: rolul industriei turistice în promovarea empatiei și inițiativelor locale.

Un pas important către un turism responsabil în România

Atelierul oferă claritate într-un domeniu plin de neînțelegeri și practici neuniforme, încurajând un dialog profesionist între operatori, autorități și specialiști.

“Acest prim atelier din proiectul România, destinație pet-friendly este, înainte de toate, un dialog. Alături de Direcția pentru Protecția Animalelor Ilfov aducem mai multă claritate asupra legislației privind animalele de companie și responsabilitățile proprietarilor, iar noi venim cu perspectiva turismului. Nu promitem rețete perfecte, ci soluții realiste, construite împreună, pas cu pas. Este doar primul pas dintr-un proiect național în care vrem să implicăm întreaga industrie.” – a declarat Valentin Gabriel AVRAM- Director General CNIT

Participare:

Evenimentul este gratuit, însă locurile sunt limitate.
Persoană de contact: Alexandra Bechir – 0727.470.255.

Despre CNIT – Centrul Național de Învățământ Turistic

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) este întreprinderea publică aflată în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, specializată în formarea profesională în domeniul turismului. Cu o experiență de peste 50 de ani, CNIT oferă programe de calificare, perfecționare și specializare destinate viitorilor profesioniști din turism: ghizi de turism, recepționeri, ospătari, lucrători în agenții de turism și alte ocupații specifice industriei ospitalității.

Despre Direcția Protecția Animalelor – Consiliul Județean Ilfov

Direcția Protecția Animalelor este structura specializată a Consiliului Județean Ilfov dedicată protejării, monitorizării și îmbunătățirii bunăstării animalelor. Direcția coordonează activități de prevenire a abuzurilor, educare publică, gestionare responsabilă a animalelor și colaborări interinstituționale pentru aplicarea legislației specifice.

Direcția Protecția Animalelor Ilfov este una dintre cele mai active instituții publice din România în domeniul protecției animalelor, fiind implicată constant în campanii de educare, intervenții și proiecte menite să îmbunătățească relația dintre oameni, comunități și animale.

Cine conduce Poliția Locală din București: o structură supradimensionată, marcată de scandaluri, dosare penale și probleme de integritate

Poliția Locală din București, instituție finanțată anual cu zeci de milioane de euro din bani publici, continuă să fie una dintre cele mai controversate structuri ale administrației locale.

Deși rolul său ar trebui să fie acela de a asigura ordinea publică, disciplina în construcții și protecția spațiilor verzi, instituția pare transformată, de-a lungul anilor, într-un loc în care ajung personaje marcate de scandaluri, dosare penale, incompatibilități sau dependențe periculoase.

O radiografie a conducerilor celor șase sectoare și a Direcției Generale de Poliție Locală și Control arată o situație îngrijorătoare: șefi cercetați penal, foști militari controversați, directori cu probleme disciplinare și angajați cu câștiguri consistente la pariuri sau implicări politice directe.

O structură mai stufoasă decât FBI-ul, dar cu rezultate discutabile

Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB) are o structură de conducere neobișnuit de extinsă: un director general, un adjunct și nu mai puțin de 35 de șefi de servicii, birouri sau direcții. În anul 2025, bugetul instituției a depășit 72 de milioane de lei, iar peste 95% din sumă a fost direcționată către salarii și sporuri.

La conducerea instituției se află Eduard Valentin Stroe, un fost ofițer de jandarmerie a cărui carieră a fost marcată de un episod violent: potrivit unui dosar deschis de procurorii militari în 2022, Stroe ar fi agresat un subaltern în perioada în care conducea Gruparea Mobilă de Jandarmi Timișoara. Deși cazul nu s-a soldat cu o condamnare, episodul a rămas consemnat în ancheta militară.

Numirea sa la șefia Poliției Locale a Capitalei a fost, la rândul ei, contestată juridic. Prefectul Bucureștiului de la acea vreme, Rareș Hopincă, a atacat în instanță decizia primarului general, ceea ce a dus la suspendarea temporară a lui Stroe. Totuși, el a fost reînvestit ulterior în funcție.

Adjunctul său, Liviu Nedelcu, are la rândul său un istoric complicat. A beneficiat de o pensie militară consistentă și a fost vizat într-un dosar al DNA care viza achiziții fictive de echipamente pentru Poliția Locală, împreună cu fostul director Daniel Rășică. Deși dosarul nu a fost soluționat cu condamnări, investigațiile legate de achiziții publice și declarații mincinoase ridică semne de întrebare.

Sectorul 1: nepotism, pariuri și venituri duble

Poliția Locală Sector 1 pare să fie dominată de relații personale și câștiguri dubioase la jocuri de noroc. Directorul general, Mihaela Rădulescu, coordonează un departament în care doi dintre adjuncți sunt chiar soții unor subalterne — o situație care ridică suspiciuni serioase de nepotism.

Unul dintre adjuncți, Răzvan Florin State, are ani la rând câștiguri consistente din pariuri sportive, declarând zeci de mii de lei anual. Un alt director adjunct, Gabriela Ioniță, a declarat câștiguri de peste 44.000 de lei la poker online într-un singur an. Deși nu există incompatibilități legale evidente, situația ridică semne de întrebare privind vulnerabilitățile financiare ale conducerii unei structuri care ar trebui să asigure ordinea publică.

În plus, în presă a apărut suspiciunea că unii directori și-ar fi pontat sute de ore suplimentare, ceea ce a condus la dublarea salariilor în anumite perioade.

Sectorul 2: oameni crescuți în sistemul Pandele-Firea

În sectorul 2, șefia Poliției Locale este dominată de personaje apropiate de fostul primar al Voluntariului, Florentin Pandele, și de rețeaua politică din jurul Gabrielei Firea.

Directorul general, Liviu Marius Ciobanu, a avansat constant în structura locală, iar cei doi adjuncți — Daniel Rășică și Ilie Unga — au reale legături politice.

Daniel Rășică, fost prefect PSD la Ilfov și consul general la Rostov pe Don, a fost în centrul unui dosar penal privind declarații mincinoase, alături de același Nedelcu. Unga este asociat într-o firmă care produce energie electrică și a declarat câștiguri la pariuri sportive.

Bugetul Poliției Locale Sector 2 se ridică la aproximativ 74 de milioane de lei, din care trei sferturi merg pe salarii.

Sectorul 3: acuzații de inacțiune și un istoric de scandaluri

Sectorul 3 este condus de Amalia Ciulinaru, una dintre cele mai contestate șefe de poliție locală. Mai multe organizații civice au cerut demiterea ei, acuzând-o că nu a acționat împotriva distrugerilor din Parcul IOR și că ar fi protejat interesele Primăriei Sector 3 în detrimentul cetățenilor.

Adjuncții ei, însă, sunt la fel de controversați:

  • Alexandru Medrea, fost director adjunct, a fost implicat într-un accident rutier în 2018, când a fost prins băut la volan în timpul serviciului.

  • În 2016, ANI l-a găsit incompatibil când a candidat la Parlament.

  • Victor Neagu, un alt director, cumulează pensie cu salariul, depășind anual 220.000 lei în venituri.

Sectorul 4: lipsă totală de transparență

Sectorul 4 este, de departe, cea mai opacă structură. Bugetele nu sunt publicate clar, conducerea nu comunică date oficiale, iar numele șefilor ies la iveală doar în scandaluri.

Actualul director general, Cristian Pîslă, este cunoscut ca un apropiat al primarului Daniel Băluță. Loialitatea sa a fost vizibilă în timpul conflictului dintre Băluță și Nicușor Dan privind Pasajul Unirii.

Soția lui Pîslă lucrează tot în structurile Primăriei Sector 4, într-un scenariu în care încrengăturile de personal sunt evidente.

Sectorul 5: conducere cu dosare penale și condamnări

Sectorul 5 are conducerea cu cele mai serioase probleme juridice:

  • Ion Țincu, directorul general, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în 2017 (dosar prescris ulterior).

  • A fost audiat în calitate de martor într-un caz de proxenetism.

Adjunctul său, Florin Chioran, a fost condamnat în 2022 pentru conducere sub influența alcoolului și conducere fără permis — însă și-a păstrat funcția, fiind menținut de administrația locală.

Sectorul 6: conducere experimentată, dar cu umbre vechi

La Sectorul 6, directorul general Alexandru Dumitrana are un trecut încărcat. A lucrat în Ministerul Administrației și Internelor, unde a fost numit secretar general în 2011, în contextul scandalurilor privind presupusele angajări ilegale din Jandarmerie.

Adjuncții săi, Sorin Ganciu și Cezar Iulian Marinescu, sunt persoane cu cariere lungi în administrația locală. Marinescu, primul șef al Poliției Locale Sector 6, vine din perioada 2011–2021 și cumulează salariu cu venituri din chirii, depășind 160.000 lei anual.

Imaginea Poliției Locale din București ridică numeroase semne de întrebare:

  • conduceri marcate de scandaluri,

  • dosare penale,

  • condamnări,

  • câștiguri neobișnuit de mari la pariuri,

  • nepotism,

  • structuri supradimensionate,

  • bugete dominate de cheltuieli salariale.

În paralel, cetățenii reclamă frecvent că Poliția Locală este absentă în momentele-cheie, fie când vine vorba despre ordinea publică, fie despre protejarea spațiilor verzi, fie despre combaterea construcțiilor ilegale.

Reformarea instituției — fie prin profesionalizare, fie prin redefinirea rolului — devine tot mai necesară. Până atunci însă, polițiile locale ale Capitalei rămân… în atenția opiniei publice mai degrabă pentru cine le conduce decât pentru ce reușesc să facă.

Sursă: Libertatea