Anca Alexandrescu, jurnalistă și politiciană cu o carieră controversată, este în centrul unui nou scandal public după ce o investigație Captura.ro a dezvăluit că a fost avansată în 2010 la gradul de locotenent-colonel în rezervă de către fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea.

Fosta consilieră a lui Sorin Oprescu și Victor Ponta, și actuală candidată AUR la Primăria Capitalei, a beneficiat de această avansare într-un moment în care Ministerul Apărării era acuzat că acordă titluri militare ca formă de recompensă politică.

Potrivit răspunsului oferit de Ministerul Apărării la solicitarea Captura.ro, Anca Alexandrescu a primit gradul de locotenent-colonel în rezervă în octombrie 2010. În acea perioadă, MApN era condus de Gabriel Oprea, o figură-cheie a sistemului militarizat din România post-decembristă și fondatorul partidului UNPR. Investigația arată că avansarea s-a făcut fără o justificare publică, iar Anca Alexandrescu nu avea experiență militară sau studii în domeniu.

În 2010, când a fost avansată, Anca Alexandrescu ocupa funcția de consilier personal al primarului general Sorin Oprescu, la rândul său un actor politic cu legături strânse cu UNPR. Conform jurnaliștilor Captura.ro, avansările din acea perioadă s-au făcut cu scopul de a atrage simpatizanți și influenceri din presă și politică în sfera de influență a lui Gabriel Oprea, consolidând astfel rețeaua de sprijin a UNPR.

Gabriel Oprea a fost acuzat, în repetate rânduri, că a folosit funcția de ministru al Apărării pentru a conferi avantaje necuvenite. De altfel, fostul demnitar a fost trimis în judecată pentru moartea polițistului Bogdan Gigină și este considerat de opinia publică un simbol al abuzului de putere. Acordarea de grade în mod discreționar a fost unul dintre instrumentele sale favorite pentru a-și extinde influența în sistem.

Ministerul Apărării a precizat că, în martie 2013, Comisia specială a decis revocarea gradului Ancăi Alexandrescu, iar aceasta a fost radiată din registrele MApN. Revocarea s-a produs în contextul scandalurilor mediatice din jurul avansărilor ilegale, în care alte nume cunoscute, precum Robert Turcescu, au fost de asemenea implicate. Turcescu a recunoscut public, într-o emisiune TV, că a fost ofițer acoperit, declanșând o criză de credibilitate în presă și în politică.

La momentul primirii gradului, Alexandrescu activa ca și consilier al primarului Sorin Oprescu. După revocare, în 2013, era deja consilier în cadrul Guvernului Ponta. Această traiectorie politică arată că a fost permanent conectată la structuri de putere influente, ceea ce a facilitat și accesul la privilegii rare, cum ar fi gradul militar.

În ciuda solicitărilor din partea societății civile și a presei, lista completă a persoanelor care au fost avansate în acea perioadă nu a fost niciodată publicată. Potrivit surselor Captura.ro, pe listă s-ar mai fi aflat nume din zona media, economică și sportivă, toate conectate la interesele de partid sau la rețele de influență ale UNPR.

Actuala dezvăluire vine într-un moment cheie: Anca Alexandrescu candidează din partea AUR la Primăria Municipiului București, mizând pe o imagine de politician anti-sistem. Informațiile privind trecutul său militar și conexiunile cu Gabriel Oprea pun sub semnul întrebării autenticitatea acestui discurs și pot influența opțiunile electoratului.

Acordarea gradului de locotenent-colonel Ancăi Alexandrescu, fără o justificare profesională militară și în context politic partinic, ridică serioase semne de întrebare cu privire la etica funcționării instituțiilor statului. Dezvăluirile Captura.ro scot la lumină practici opace, în care gradul militar devine un instrument de recompensă politică, nu de merit profesional. În contextul în care Anca Alexandrescu își promovează candidatura ca alternativă la sistemul politic corupt, trecutul său recent devine un subiect esențial de reflecție publică.

Sursă: Captura

Colaj foto InquamPhotos

Peste 15 milioane de euro au fost puse la bătaie în ultimii ani pentru hrănirea a peste 10.000 de copii din Sectorul 6 al Capitalei, în cadrul programului „Școala după școală”. Două acorduri cadru, unul în 2022 și altul în 2024, au fost atribuite de Administrația Școlilor Sector 6 și de Primăria condusă de liberalul Ciprian Ciucu.

Beneficiarii acestor contracte sunt, în mare parte, persoane cu legături strânse cu PNL, afaceri cu trecut controversat și conexiuni la vârful administrației locale și centrale.

Cea mai mare felie din acest buget a revenit Titan Edilitara, companie deținută de familia Fusea din Brăila, care a semnat contracte în valoare de 7 milioane de euro. Marian Paul Fusea, acționar al firmei și lider local PNL, a fost implicat în structurile de tineret ale partidului, consilier local și apropiat de nume sonore din formațiune, precum Cristian Bușoi și Glad Varga.

Trecerea sa la București a coincis cu expansiunea Titan Edilitara, care a câștigat în 2022 un contract de 2,8 milioane de euro pentru catering în afterschool-urile din Sectorul 6. În 2024, a revenit cu o ofertă pentru 3110 copii, evaluată la 4 milioane de euro, și a fost din nou declară câștigătoare.

Situația a luat o turnură ciudată când o firmă concurentă, Acacia Catering, a contestat oferta Titan Edilitara. CNSC a remarcat că oferta fusese depusă public, dar ulterior Primăria Sector 6 i-a solicitat firmei Fusea să o marcheze ca secretă. Astfel, o ofertă inițial transparentă a devenit confidențială la cererea autorității contractante.

Alte 4,6 milioane de lei au fost atribuite în 2022 companiei Le Blanc Ballroom, cunoscută ca Bârlogul Lupilor. Firma e controlată de soția lui Cornel-Petruț Ion, zis Magiunică, un personaj conectat la clanul Vasiloi și anchetat de DNA pentru prejudicii de 12 milioane de euro.

Administrația Școlilor din Sectorul 6 a reziliat contractul cu firma în 2023, din cauza igienei precare și nerespectării gramajelor. RISE Project a dezvăluit că localul era folosit pentru întâlniri masonice și ale clanurilor interlope.

Gab Pavolux, firmă apropiată de Sorina Docuz, a primit 6,9 milioane de lei. Docuz este fosta soție a primarului Robert Negoiță și apropiată a liderului PSD Marcel Ciolacu. Oficial, patronul Gab Pavolux este Andrei Andrei, fotomodel stabilit în Dubai, căsătorit cu o prietenă a Sorinei Docuz.

Primarul Ciprian Ciucu susține că oferta firmei a fost respinsă inițial, dar compania a câștigat contestația la CNSC și ulterior și procesul din instanță. El adaugă că nu s-au efectuat plăți către Gab Pavolux până în prezent.

Libro Events, firma Mihaelei Neagu, a câștigat contracte de 6 milioane de lei pentru catering în Ȟcoli. Neagu este considerată una dintre cele mai influente femei de afaceri din sfera contractelor publice, cu relații la vârf în PSD.

A fost asociată cu 3B Liviu SRL din Olt pentru contractele din Sectorul 6.

L&D Catering & Canteen, care a primit 12 milioane de lei, este fondată de Gabriel Florescu, „regele gunoaielor” din Sectorul 6. Florescu controlează Urban SA, companie cu datorii de aproape 200 de milioane de euro la stat. DIICOT l-a cercetat în trecut pentru evaziune și spălare de bani, dar faptele s-au prescris.

Firma Quertus Company Grup, deținută de o octogenară din Galați și fiica sa, a obținut contracte de 8,4 milioane de lei pentru catering, deși până în 2020 se ocupa de o cofetărie modestă din Popești Leordeni. Firma a intrat în vizorul public în 2019, când a obținut contracte mari cu Academia Navală și spitale din Capitală.

Sub pretextul unui program benefic pentru copii, autoritățile din Sectorul 6 par să fi girat o serie de contracte suspecte, acordate unor entități cu conexiuni politice, reputații controversate sau legături interlope. Transparența lipsește, iar sumele implicate ridică mari semne de întrebare privind integritatea administrației publice.

Articol integral pe CAPTURA 

ESZ Prahova, compania de apă aflată în subordinea Apelor Române, implicată recent în criza care a lăsat fără apă zeci de mii de persoane din județul Prahova și Buzău, este condusă de persoane cu CV-uri controversate și salarii de lux.

Conducerea companiei este asigurată de un fost subofițer militar cu studii la o universitate obscură și o fostă pirotehnistă, ambii răsplătiți cu venituri impresionante din bani publici.

Potrivit datelor publicate în declarațiile de avere și platforma AMEPIP, Bogdan Chițescu, directorul general al Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, are o indemnizație lunară brută de 34.149 de lei, adică peste 6.800 de euro. Adjuncta sa, directoarea economică Gabriela Hodorog, încasează 26.000 de lei brut pe lună (aproape 5.200 de euro).

În paralel, fiecare dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administrație (CA) primește lunar o indemnizație brută de 14.832 de lei – o sumă care depășește salariul net al unui parlamentar român. Astfel, doar Consiliul de Administrație costă compania peste 100.000 de lei brut lunar.

Supradimensionarea CA-ului, de la 5 la 7 membri, a fost decisă în perioada guvernării PNL-UDMR, fără justificare obiectivă, în pofida unui context bugetar dificil și a lipsei de investiții în infrastructura de apă.

Bogdan Chițescu a absolvit liceul în 1998, iar în 2005 a obținut o diplomă de licență în „inginerie economică” la Universitatea Bioterra, o instituție de învățământ superior privată controversată, aflată în atenția presei pentru lipsa de standarde academice.

Înainte de a ajunge în funcții publice importante, între 2002 și 2003, Chițescu a activat ca subofițer în cadrul unei unități militare a Ministerului Apărării. Practic, a fost „tablagiu” – termen colocvial pentru gradații cu funcții minore.

Cariera sa a luat brusc avânt după 2006, când a fost numit inspector antifraudă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În anii următori, a deținut o suită de funcții bine remunerate în cadrul unor companii și agenții de stat: Electrica Muntenia, Autoritatea Navală Română, Transelectrica, Autoritatea Rutieră Română, Administrația Porturilor Dunării și Teletrans.

În 2012, timp de șase luni, a fost și consilier al ministrului Dezvoltării Regionale, funcție ocupată la acea vreme de Eduard Hellvig, actual europarlamentar PNL și fost director al SRI. Din acel moment, prezența lui Chițescu în diverse consilii de administrație ale companiilor de stat a devenit o constantă.

Potrivit declarației de avere pe anul fiscal 2024, Chițescu a fost plătit simultan de patru instituții de stat: Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Ministerul Economiei și Cuprumin Deva. Venitul total obținut în acel an s-a ridicat la aproape 350.000 de lei, fără a include alte posibile beneficii sau sporuri.

În CV-ul oficial, Chițescu menționează o serie de masterate și diplome, între care se remarcă un master în Securitate Comunitară și Terorism – tot la Universitatea Bioterra. El a fost și administrator special la Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA – Baia Mare, aflată în procedură de insolvență.

De asemenea, menționează o colaborare în calitate de consilier personal al președintelui Institutului Geologic al României și o activitate de „manager proiect” într-o asociație a vlahilor din Serbia – experiențe greu de verificat, dar care sporesc artificial profilul profesional.

Adjuncta lui Chițescu este Gabriela Hodorog, directoarea economică a ESZ Prahova. Aceasta a absolvit Liceul Industrial în 1986 și a obținut diploma de licență în contabilitate abia în anul 2000, la vârsta de 32 de ani, la ASE București.

Între 1986 și 1994 a fost pirotehnist la Uzina Mecanică Plopeni, profil care nu are nicio legătură cu activitatea economică sau financiară. Din 2013, a fost angajată în cadrul ESZ Prahova, avansând până la funcția actuală.

În afara salariului generos, soțul Gabrielei Hodorog este angajat la Poliția Locală Ploiești, unde a încasat un salariu lunar net de 8.000 de lei, plus normă de hrană de aproximativ 1.000 de lei.

ESZ Prahova este o companie aflată în subordinea Administrației Naționale Apele Române, instituție care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului. Cu toate acestea, ESZ Prahova refuză să publice contractele de achiziții, criteriile de performanță ale conducerii și structura completă a cheltuielilor salariale.

În ultimii ani, compania a fost implicată în scandaluri legate de politizarea numirilor, acordarea discreționară a primelor, precum și de lipsa investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă.

Recent, G4Media a dezvăluit că în cadrul companiei s-a înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor, cu trei membri din CA, care nu a fost capabil să prevină colapsul în aprovizionarea cu apă din Prahova și Buzău.

ESZ Prahova pare să funcționeze mai degrabă ca vehicul pentru sinecuri politice decât ca operator serios responsabil cu un serviciu public esențial: alimentarea cu apă. În locul unor profesioniști cu experiență în inginerie hidrologică sau gestiunea infrastructurii, compania este condusă de un fost subofițer cu diplomă la o universitate privată și o fostă pirotehnistă.

Salariile uriașe și lipsa transparenței completează un peisaj care ar trebui să atragă atenția Curții de Conturi, Ministerului Mediului, dar și opiniei publice. Într-un context în care România este supusă presiunilor bugetare și încearcă să atragă fonduri europene pentru infrastructură, clientelismul politic și managementul defectuos pot bloca progresul și afecta direct viețile cetățenilor.

Sursă: Defapt

Anca Alexandrescu, candidata Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la Primăria Municipiului București, se prezintă ca un politician „anti-sistem”.

Totuși, trecutul său profesional spune altă poveste – una marcată de colaborări cu numeroși politicieni și oameni de afaceri condamnați penal, care au dominat scena politică românească în ultimele trei decenii.

În ciuda discursului vehement împotriva corupției, Alexandrescu a lucrat îndeaproape cu figuri precum Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Sorin Oprescu sau Maricel Păcuraru – toți implicați în dosare penale răsunătoare. În unele cazuri, aceștia erau deja condamnați sau anchetați în momentul colaborării.

Cariera Ancăi Alexandrescu a început în presă, însă ascensiunea ei în zona de influență a politicii a venit odată cu colaborarea strânsă cu fostul premier PSD, Adrian Năstase. Potrivit CV-ului depus la Romaero, Alexandrescu a fost consilierul acestuia între 2005 și 2009, chiar în perioada în care Năstase era investigat de DNA.

Ulterior, Năstase avea să fie condamnat de două ori la închisoare cu executare – în 2012 și 2014 – pentru fapte de corupție, într-unul dintre dosare fiind acuzat de strângerea ilegală de fonduri pentru campania prezidențială din 2004.

În perioada 2009–2012, Anca Alexandrescu a fost consilier personal al lui Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, în probleme de comunicare și mass-media. În 2015, Oprescu avea să fie arestat preventiv de DNA și condamnat ulterior la peste 9 ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Oprescu a fugit din România după condamnare și a fost prins în Grecia, unde însă autoritățile elene au refuzat extrădarea sa.

După ce Victor Ponta a demisionat din funcția de premier, Alexandrescu a devenit consiliera lui Liviu Dragnea. În perioada colaborării (2017–2019), Dragnea era deja condamnat definitiv în dosarul Referendumul, iar al doilea dosar penal – cel privind angajările fictive la DGASPC Teleorman – era în plină desfășurare.

Anca Alexandrescu a rămas alături de Dragnea până în mai 2019, când acesta a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

În ultimii ani, Anca Alexandrescu a fost imaginea postului Realitatea Plus, controlat de familia lui Maricel Păcuraru. Acesta a fost condamnat definitiv în 2014 la patru ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani, într-un dosar privind Poșta Română. După ispășirea pedepsei, în 2025, Curtea de Apel București i-a anulat condamnarea, invocând modificări legislative.

Într-un alt dosar, încă în curs, Păcuraru este judecat pentru fraudarea Loteriei Române cu peste 5 milioane de euro.

Alexandrescu și-a exprimat public susținerea față de Păcuraru, numindu-l „tată adoptiv” și „omul care m-a susținut în lupta cu statul paralel”.

Emisiunea moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea Plus – „Culisele statului paralel” – a fost sancționată în repetate rânduri de Consiliul Național al Audiovizualului pentru derapaje și dezinformări grave. Printre temele recurente promovate s-au numărat conspirații, discursuri anti-vaccin, narative pro-ruse și atacuri la adresa justiției independente.

În timpul unui miting AUR din 2025, Alexandrescu a agresat o jurnalistă, adresându-i replici jignitoare și lovind microfonul acesteia. Gestul a fost condamnat public de organizații media, dar ignorat de conducerea AUR.

Contrar imaginii de „outsider politic”, Alexandrescu a avut o carieră profund legată de Partidul Social Democrat (PSD). A început să colaboreze cu acest partid încă din 1996, în campaniile electorale, și a ocupat de-a lungul timpului funcții cheie în instituții publice aflate sub influența PSD – de la Romarm și Romaero, până la Fondul Român de Contragarantare.

În decembrie 2025, Anca Alexandrescu a fost anunțată oficial drept candidata AUR pentru Primăria Capitalei, după ce o perioadă a cochetat cu ideea de a candida și la Președinția României. Cu un discurs populist și anti-european, Alexandrescu promite o „reformă radicală” în administrația publică.

Totuși, contradicțiile dintre imaginea sa publică și realitatea trecutului profesional ridică semne de întrebare asupra autenticității sale ca alternativă la clasa politică pe care declară că o combate.

Anca Alexandrescu este un personaj politic cu o istorie lungă de colaborări controversate. În timp ce astăzi promovează discursuri anti-sistem și susține transparența, cariera sa profesională o leagă strâns de politicieni și afaceriști condamnați, dar și de partide pe care le denunță public.

Alegătorii Capitalei trebuie să analizeze atent nu doar discursul actual, ci și trecutul candidaților, pentru a înțelege dacă aceștia pot fi cu adevărat o soluție sau doar o nouă față a aceluiași sistem corupt.

Sursă: G4Media

Fotografii InquamPhotos

Într-o decizie care a stârnit reacții puternice din partea acționarilor minoritari și a experților în guvernanță corporativă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a aprobat o remunerație lunară brută de 46.560 de lei pentru membrii Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), respingând propunerea Fondului Proprietatea de a reduce această sumă la 19.885 lei.

Fondul Proprietatea (FP), acționar cu 20% din CNAB, a formulat în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA) din 27 noiembrie și 2 decembrie 2025 o serie de propuneri menite să întărească guvernanța corporativă și să pregătească compania pentru listarea la Bursa de Valori București (BVB).

Una dintre aceste propuneri a vizat reducerea remunerației brute lunare a membrilor CA la 19.885 lei, aliniată cu standardele pieței și dimensiunea reală a companiei. Fondul a argumentat că suma de 46.560 lei este „profund disproporționată în comparație cu alte consilii de administrație ale aeroporturilor din România”, unde remunerațiile sunt mai apropiate de media pieței.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de acționar majoritar (cu 80% din acțiuni), a respins toate punctele suplimentare propuse de Fondul Proprietatea.

Într-un comunicat oficial, Fondul Proprietatea a exprimat „profundă dezamăgire” față de deciziile AGA, afirmând că Ministerul Transporturilor nu a dat dovadă de deschidere față de bunele practici de guvernanță corporativă.

„Refuzul Ministerului Transporturilor de a susține propunerile noastre demonstrează lipsa unui angajament real față de transparență, performanță și modernizare în administrarea companiilor de stat. Acest lucru riscă să saboteze eforturile de listare la bursă a CNAB și să afecteze încrederea investitorilor”, a declarat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Alte probleme de guvernanță: modificări periculoase în actul constitutiv

FP a criticat și modificările recente ale actului constitutiv al CNAB, aprobate de Ministerul Transporturilor. Printre acestea se numără:

• Reducerea termenului de convocare pentru ședințele CA la doar 48 de ore

• Permisiunea acordată majorității membrilor CA de a decide puncte suplimentare fără aprobarea unanimă

Potrivit Fondului, aceste modificări „subminează funcția de supraveghere și transparență a consiliului de administrație” și reprezintă un precedent periculos pentru alte companii de stat aflate sub controlul Ministerului Transporturilor, precum Aeroportul Timișoara.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) administrează cele mai importante două aeroporturi din Capitală: Henri Coandă – Otopeni și Băneasa – Aurel Vlaicu.

Este responsabilă pentru aproximativ 75% din traficul aerian total al României, reprezentând un nod strategic de transport și securitate națională. Din acest motiv, transparența și eficiența în managementul CNAB sunt esențiale nu doar pentru economia locală, ci și pentru imaginea României în fața investitorilor internaționali.

În contextul în care compania se confruntă cu probleme legate de modernizarea infrastructurii, aglomerația de pe Aeroportul Otopeni și întârzieri sistematice, stabilirea unor salarii de peste 9.000 de euro brut/lună pentru membrii CA ridică semne de întrebare în rândul opiniei publice.

Experți în guvernanță spun că remunerațiile nu sunt corelate cu performanțele reale ale companiei, care întârzie modernizarea pistei 2 de la Otopeni și se află în urmă cu implementarea tehnologiilor moderne de securitate și check-in.

Unul dintre obiectivele strategice declarate ale Ministerului Transporturilor este listarea Companiei Naționale Aeroporturi București la Bursa de Valori București. Însă Fondul Proprietatea avertizează că deciziile recente ar putea întârzia listarea și chiar compromite întregul proces.

În special, refuzul reluării procesului de selecție a unui auditor financiar cu experiență în tranzacții de piață este un pas înapoi, în opinia FP. Fără audituri credibile și transparente, CNAB nu va putea convinge investitorii instituționali să cumpere acțiuni la IPO (oferta publică inițială).

Reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri critică atitudinea Ministerului:

„Este încă o dovadă că în România, companiile de stat sunt tratate ca niște pușculițe de partid. Când refuzi propuneri de bun simț venite de la un acționar profesionist, e clar că vrei să menții status quo-ul. Nu ne putem permite acest lucru într-un moment în care ne batem cu Polonia și Ungaria pentru atragerea investitorilor în infrastructură”, a declarat un analist economic pentru publicația noastră.

Potrivit informațiilor oficiale, Consiliul de Administrație CNAB este format din 7 membri. Cu o remunerație de 46.560 lei brut/lună, fiecare administrator încasează anual peste 550.000 de lei brut, echivalentul a aproximativ 110.000 euro pe an.

Această remunerație plasează administratorii CNAB printre cel mai bine plătiți din sectorul public, deși compania se confruntă cu provocări serioase de infrastructură și imagine publică.

Chiar și după respingerea propunerilor sale, Fondul Proprietatea a transmis că va continua să lupte pentru reformă, transparență și listarea CNAB la bursă.

„Facem apel la Ministerul Transporturilor să își reconsidere poziția și să se alinieze cu bunele practici internaționale. România are nevoie de o infrastructură aeroportuară modernă și de un climat investițional credibil”, se arată în comunicatul FP.

Cazul CNAB este reprezentativ pentru modul opac în care sunt administrate multe companii de stat din România, în ciuda promisiunilor de reformă, transparență și profesionalizare. Refuzul de a adopta o remunerație decentă pentru administratorii CNAB, respingerea auditului transparent și modificările grăbite ale actului constitutiv indică o lipsă de voință reală de modernizare din partea autorităților.

Într-un moment în care România are nevoie disperată de investiții în infrastructura de transport și de încredere din partea investitorilor, guvernanța defectuoasă și salariile exagerate riscă să saboteze unul dintre cele mai valoroase active ale statului român.

Sursă: G4Media