Fostul internațional Adrian Mutu a reușit să intre în posesia de facto a unui teren de sport aparținând Complexului Cultural Sportiv Studențesc (CCSS) „Tei”, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii. Deși nu a obținut o concesiune prin licitație, Mutu decide astăzi cine joacă, când și în ce condiții, transformând un spațiu public într-un teren aproape privat pentru Academia sa de fotbal, deschisă împreună cu omul de afaceri Paul Nicolau, cunoscut sub numele de Pescobar.
În timp ce echipele de rugby – CSM București și Sportul Studențesc – au fost marginalizate, fiind obligate să se antreneze noaptea, academiei lui Mutu i-au revenit cele mai bune sloturi, între orele 17.00 și 20.00.
În mod normal, pentru a utiliza exclusiv un teren public de sport, ar fi fost necesară o concesiune obținută prin licitație, procedură obligatorie prin lege.
Spre exemplu, terenul din Regie al Sportului Studențesc a fost scos la licitație în 2022 și închiriat Academiei Germane de Fotbal, care plătește 15.000 de euro pe lună timp de 6 ani.
În cazul CCSS Tei, Ministerul Muncii a ales o altă formulă: contract de asociere pentru prestări servicii, care nu oferă exclusivitate, dar i-a permis lui Mutu să investească în refacerea suprafeței de joc. Oficial, terenul rămâne „multifuncțional” și deschis tuturor cluburilor care au protocoale active. În realitate, accesul este controlat de Mutu, iar echipele tradiționale au fost obligate să „negocieze” cu fostul fotbalist pentru a-și păstra antrenamentele.
În februarie 2025, Mutu și Pescobar anunțau cu fast lansarea Academiei Internaționale de Fotbal Adrian Mutu. Promiteau o bază sportivă „ridicată de la zero”, deși, în fapt, au modernizat infrastructura deja existentă a CCSS Tei.
Potrivit propriilor declarații, au investit 1,5 milioane de euro în:
-
gazon artificial;
-
nocturnă modernă;
-
containere mobile pentru vestiare;
-
revopsirea tribunelor existente.
„Este în centru, în inima Bucureștiului, foarte accesibil pentru părinți și copii”, se lăuda Mutu, prezentând baza ca pe o realizare personală, nu ca pe un parteneriat cu o instituție de stat.
Înainte de modernizare, terenul din Tei era multifuncțional: gazon natural, trasat atât pentru fotbal, cât și pentru rugby. Echipe precum Sportul Studențesc (Divizia Națională de Seniori) și juniorii CSM București (U16, U18, U20) disputau acolo meciuri oficiale.
După intervenția lui Mutu, situația s-a schimbat radical:
-
gazonul artificial a fost trasat doar pentru fotbal;
-
promisiunea că va fi trasat și pentru rugby nu a fost respectată;
-
distanța de siguranță dintre teren și vestiare este de doar 2,5 metri, suficientă pentru fotbal, dar insuficientă pentru rugby, unde regulamentul cere minimum 3 metri pentru acreditarea competițiilor oficiale.
Astfel, terenul a devenit neeligibil pentru rugby de performanță, putând fi folosit cel mult pentru antrenamente.
Deși contractul nu îi oferă acest drept, Mutu este cel care stabilește programul pe teren. Conform surselor, echipele tradiționale au fost anunțate că nu mai pot discuta direct cu conducerea CCSS Tei, ci trebuie să se adreseze exclusiv lui Mutu.
-
Academia Mutu are acces între 17.00 și 20.00, orele de maxim interes pentru copii;
-
echipele de rugby sunt împinse după ora 20.00 sau chiar 21.00;
-
clubul GFP, care se antrena acolo de cinci ani, nu a mai fost primit deloc.
Această situație afectează în special copiii de la CSM București, care ajung acasă aproape de miezul nopții.
Contactat de Buletin de București, Ministerul Muncii a recunoscut că nu a investit nimic în modernizarea terenului. Totul a fost finanțat de Mutu și Pescobar.
„Investițiile CCSS Tei sunt în cuantum de zero lei. Gazonul sintetic respectă normativele de utilizare pentru rugby și fotbal”, a transmis instituția.
Totuși, Federația Română de Rugby, prin președintele Alin Petrache, a contrazis această afirmație: „Pentru acreditare oficială, distanța minimă este de 3 metri. În cazul terenului din Tei, nu poate fi omologat pentru competiții naționale de rugby”.
Ministerul Muncii a invocat Ordinul ANST nr. 2345/2010, dar documentul arată clar că prioritate pe terenurile de stat au:
-
loturile olimpice și naționale;
-
cluburile din subordinea ANST;
-
secțiile care joacă în competiții naționale;
Școlile private, cum este Academia Mutu, sunt abia pe penultimul loc. Realitatea de la CCSS Tei arată însă exact invers: rugby-ul – sport olimpic – este marginalizat, iar o academie privată de fotbal primește privilegiile.
Întrebat direct despre conflictul de interese și despre marginalizarea echipelor de rugby, Adrian Mutu a refuzat să răspundă:
„Vă voi transmite răspunsurile în cadrul evenimentului oficial de deschidere a Academiei. Până atunci, nu consider oportun să formulez un punct de vedere.”
Între timp, academia sa funcționează deja, percepând o taxă de 600 de lei pe lună pentru copii, cu trei antrenamente săptămânale. Primele două ședințe sunt gratuite, pentru atragerea de noi membri.
Complexul „Tei” are o istorie de 73 de ani. Înființat în 1952 ca tabără de vară pentru studenți, a devenit ulterior baza sportivă a Universității din București, găzduind zeci de evenimente culturale și sportive.
De-a lungul anilor, a fost extins cu hotel, restaurante, terenuri de tenis și a dobândit personalitate juridică. Astăzi, în loc să fie un simbol al sportului universitar, complexul se află în centrul unei controverse privind accesul privat la resurse publice.
Cazul Adrian Mutu – CCSS Tei scoate la iveală o problemă mai amplă: cum sunt gestionate terenurile de sport aflate în proprietatea statului.
Pe de o parte, investiția de 1,5 milioane de euro a adus o infrastructură modernă. Pe de altă parte, modul de atribuire, lipsa unei licitații și marginalizarea echipelor de rugby ridică întrebări serioase despre legalitatea și corectitudinea procesului.
În final, terenul CCSS Tei, construit pentru comunitate și pentru sportul universitar, riscă să devină un club privat al unui fost fotbalist celebru, în timp ce sporturile tradiționale precum rugby-ul sunt împinse la margine.
Articol integral pe Buletin de București
