România se confruntă cu o nouă lovitură de imagine la nivel internațional. Departamentul de Stat al SUA a publicat, la finalul lunii septembrie 2025, Raportul privind climatul investițional în România (Romania Investment Climate Statement), un document extrem de critic care readuce în prim-plan problema corupției.
Investitorii americani se plâng de corupția răspândită atât în sectorul guvernamental, cât și în mediul de afaceri, cu exemple concrete privind serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. În paralel, raportul subliniază că prescripția răspunderii penale a dus la închiderea a 9.635 de dosare între 2022 și 2025, reducând drastic șansele de condamnare în cazurile de mare corupție.
După ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în 2022, autoritățile de la București au susținut că justiția românească a intrat într-o etapă de normalitate europeană. Totuși, raportul american arată că, dincolo de discursurile oficiale, corupția continuă să fie o „provocare majoră”, iar progresele sunt „lente și fragile”.
Deși există o Strategie Națională Anticorupție 2021–2025, coordonată de Ministerul Justiției, Departamentul de Stat remarcă faptul că implementarea sa reală lasă de dorit. Modificările anterioare aduse legilor justiției și presiunile asupra DNA au diminuat eficiența luptei anticorupție.
Cea mai gravă problemă semnalată este legată de prescripția răspunderii penale.
Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise pe acest temei.
Această situație a generat nemulțumire nu doar în rândul societății civile, ci și al investitorilor străini, care se tem că mediul de afaceri este lipsit de garanții juridice. În paralel, România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor – numai în 2024 a pierdut 62 de cauze, fiind printre primele cinci state europene cu cele mai multe plângeri admise.
Raportul subliniază nemulțumirile investitorilor americani privind interacțiunile cu administrația publică din România. Cele mai des menționate instituții sunt:
-
serviciul vamal, unde corupția și birocrația generează întârzieri majore;
-
funcționarii municipali, acuzați de favoritisme și lipsă de transparență;
-
autoritățile financiare locale, unde procedurile complicate și lipsa predictibilității fiscale descurajează investițiile.
Un Eurobarometru din 2024 confirmă această percepție:
-
94% dintre oamenii de afaceri români cred că corupția este generalizată;
-
59% consideră că funcționarii publici favorizează rudele și prietenii;
-
principalele bariere pentru afaceri sunt legislația instabilă (93%), impozitele ridicate (85%), birocrația (82%) și corupția (71%).
În Indicele de Percepție a Corupției 2024 publicat de Transparency International, România ocupă locul 65 din 180 de țări, sub media Uniunii Europene (62).
Deși poziția arată o ușoară îmbunătățire față de anii anteriori, decalajul față de statele occidentale rămâne semnificativ. Raportul subliniază că, în ciuda cadrului legislativ existent, condamnările pentru corupție sunt tot mai greu de obținut.
Raportul menționează mai multe instituții cu atribuții anticorupție, dar atrage atenția că rezultatele lor sunt încă insuficiente:
-
ANI (Agenția Națională de Integritate) – verifică integritatea funcționarilor publici; în 2024, sistemul informatic PREVENT a analizat 19.592 de proceduri de achiziții publice și a emis 19 avertismente de integritate, vizând contracte de 396 milioane lei.
-
ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) – are rol de supraveghere, dar deciziile finale aparțin instituțiilor contractante, ceea ce lasă loc abuzurilor.
-
ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate) – încearcă să îmbunătățească recuperarea activelor obținute din corupție, dar raportul arată că un regim funcțional complet lipsește.
-
AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice) – creată în 2023 pentru guvernanța corporativă a companiilor de stat, însă efectele reale sunt încă incerte.
Departamentul de Stat notează că achizițiile publice rămân un teren fertil pentru corupție, mai ales în domeniile energiei și transporturilor. Deși legea obligă la folosirea platformei electronice, rapoartele ONG-urilor și plângerile companiilor indică aranjamente ascunse și conflicte de interese.
Mai mult, guvernul a redus normele de guvernanță corporativă la companiile de stat, folosind frecvent profiturile și rezervele acestora pentru a acoperi deficitul bugetar. Acest mecanism vulnerabilizează instituțiile și sporește riscul de abuzuri și fraudă.
Un alt capitol critic este situația proceselor. Sistemul judiciar românesc rămâne „în mare parte pe hârtie și ineficient”. Digitalizarea a avansat modest, în special în pandemie, dar durata excesivă a proceselor continuă să fie un factor de risc.
În 2024:
-
România a pierdut 62 de cauze la CEDO din cauza proceselor prea lungi;
-
avea 137 de cauze pendinte, ceea ce o plasează în topul negativ european.
Această realitate afectează direct încrederea investitorilor străini.
Deși ONG-urile beneficiază de aceleași drepturi ca orice altă organizație, raportul arată că cele implicate în investigarea corupției nu dispun de protecții suplimentare, fiind vulnerabile la presiuni politice sau economice.
Statele Unite salută implicarea societății civile, dar atrag atenția că mediul civic în România este marcat de lipsa unor garanții ferme pentru cei care expun nereguli.
Raportul Departamentului de Stat al SUA reprezintă un semnal de alarmă pentru România:
-
corupția rămâne răspândită, în pofida reformelor declarate;
-
prescripția penală și durata excesivă a proceselor subminează justiția;
-
investitorii americani reclamă corupția la nivel guvernamental și local, ceea ce afectează climatul de afaceri;
-
România continuă să fie percepută ca un stat unde corupția este regula, nu excepția.
În lipsa unor măsuri ferme, România riscă să piardă credibilitate în fața partenerilor strategici și să își compromită atractivitatea pentru investițiile internaționale.
