Ludovic Orban, fost consilier prezidențial, a susținut marți seară o conferință de presă la sediul partidului Forța Dreptei, în care a oferit detalii despre încheierea bruscă a colaborării sale cu președintele României, Nicușor Dan.
Potrivit declarațiilor sale, inițiativa i-a aparținut exclusiv șefului statului, iar informația privind demiterea sa a aflat-o, paradoxal, „pe surse”.
„Despărțirea vine din inițiativa președintelui. Să nu încercăm să coafăm realitatea. Nu am fost informat direct, ci am aflat pe surse. Este complet unfair”, a declarat Orban în deschiderea conferinței.
El a continuat spunând că discuția avută cu președintele în ajunul anunțului oficial nu i s-a părut una definitivă, ci mai degrabă o contradicție firească legată de o declarație a sa despre folosirea imaginii președintelui de către USR în campania electorală pentru Primăria Capitalei.
„Nu am manifestat nicio preferință pentru vreun candidat, dar am simțit nevoia să spun că folosirea excesivă a imaginii lui Nicușor Dan de către USR poate enerva simpatizanții”, a afirmat Orban, referindu-se la faptul că președintele a fost prezent la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, dar nu s-ar implica activ în campanie.
Declarația sa, făcută la Antena 3 CNN, a fost considerată de unele surse din administrația prezidențială ca fiind un gest nepotrivit, care ar fi contribuit la decizia de a încheia colaborarea.
Într-un discurs lipsit de menajamente, Orban a explicat că intrarea sa în echipa prezidențială a fost rezultatul unei invitații venite din partea lui Nicușor Dan, și nu o solicitare proprie.
„Nu am cerut niciodată să intru în echipa prezidențială. A fost o decizie pe care am luat-o cu greu, în speranța că pot aduce un plus de valoare. Am fost loial, am muncit activ și nu mi se poate reproșa nimic. Dimpotrivă, dacă e vorba de o datorie, cred că președintele avea o datorie față de mine”, a subliniat liderul Forța Dreptei.
Despărțirea are loc într-un moment sensibil, cu câteva luni înainte de alegerile locale. Orban este cunoscut pentru rolul său esențial în succesul lui Nicușor Dan la alegerile din 2020, când, în calitate de președinte PNL, a susținut candidatura acestuia ca independent, în alianță cu USR.
„Voi continua să colaborez cu Nicușor Dan. Le-am cerut românilor să-l voteze și mă simt obligat moral să mă asigur că mandatul său răspunde așteptărilor. Îi voi da sfaturi, fie în întâlniri private, fie public, dacă va fi nevoie”, a spus Orban.
Întrebat despre o posibilă legătură între plecarea sa și dosarul Micula, Ludovic Orban a fost tranșant: „Nu am nicio calitate în acel dosar. E vorba despre o anchetă privind scoaterea de active de sub sechestru. Poziția mea a fost clară: statul trebuie să-și recupereze banii.”
În spațiul politic, gestul președintelui a fost interpretat fie ca o sancțiune politică, fie ca un semn al unei tensiuni mai vechi. Potrivit unor surse, iritarea președintelui ar fi fost alimentată de presiuni interne din USR, nemulțumite de critica indirectă adusă partidului.
În schimb, Orban a fost ferm: „Nu regret declarațiile făcute. Nu poți păstra aparențe dacă adevărul este altul.”
Un comunicat scurt emis de Administrația Prezidențială precizează că despărțirea s-a produs „de comun acord” și în „termeni amiabili”. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea lui Ludovic Orban și îi urează succes în proiectele viitoare.
Despărțirea lui Ludovic Orban de administrația prezidențială nu este doar un episod administrativ, ci și unul cu ecouri politice profunde. Pe fondul tensiunilor din interiorul coaliției de centru-dreapta și al unei campanii electorale în plină desfășurare, acest moment scoate în evidență fragilitatea alianțelor și vulnerabilitățile comunicării instituționale.
Deși Ludovic Orban a confirmat că nu va porni un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan, mesajele sale lasă de înțeles că ruptura a fost mai dureroasă decât vrea să recunoască Administrația Prezidențială.
„Poate că unii mă suspectează că îi voi purta pică președintelui. Nu o voi face. Într-un fel, mă simt eliberat”, a conchis Ludovic Orban, în stilul său direct, fidel unei cariere politice pline de răsturnări spectaculoase.
