Compania Națională de Investiții (CNI) și rețeaua de influență: soția liderului PNL Dâmbovița, Maria Guran, cumulează poziții la CNI, Ministerul Dezvoltării, AFM și ANSVSA, în timp ce apropiați de familie ajung în cabinete guvernamentale.

Alți membri CA trec prin Secretariatul General al Guvernului, RAAPPS, ONJN, Ministere. AGA a decis reducerea CA de la 11 la 5 membri, fără claritate publică asupra noii componențe.

Compania Națională de Investiții – instituție cheie pentru proiectele publice – rămâne sinonimă cu cumulul de funcții și traficul de influență politică. În centrul unui tablou cu soți, surori, apropiați și „experți” cu patru case și trei indemnizații, se află Maria Guran, soția liderului PNL Dâmbovița, Virgil Guran. Ea cumulează poziții la CNI, Ministerul Dezvoltării, Administrația Fondului pentru Mediu și ANSVSA, în timp ce membri ai cercului de afaceri al familiei apar concomitent în cabinete guvernamentale. Pe fond, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a decis în iulie 2025 reducerea CA de la 11 la 5, însă transparența privind noua componență și indemnizațiile rămâne minimă.

Potrivit declarațiilor de avere și informațiilor publice, Maria Guran – absolventă de Drept la universități private (Spiru Haret, master Titu Maiorescu), avocat între 2007–2019 – a acumulat în 2023 venituri nete din patru poziții la stat:

• Ministerul Dezvoltării: 63.384 lei

• CNI (membru CA): 18.786 lei

• Administrația Fondului pentru Mediu (membru CA): 9.870 lei

• ANSVSA (consilier): 20.440 lei

La acestea se adaugă dividende de 579.366 lei din firma Apa Talea SRL, afacerea de familie cu apă de izvor. Media netă lunară din surse publice + private a depășit 11.500 euro în 2023. În 2020, ea ocupa funcția de director de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Context politic: soțul, Virgil Guran, a fost deputat, senator, consilier de stat în Guvernul Orban, iar astăzi este vicepreședinte PNL în echipa condusă de Ilie Bolojan, rol în care susține austeritatea și „reduceri foarte, foarte urgente” ale cheltuielilor bugetare.

Afacerea Apa Talea e administrată de Viorel Stroe, absolvent Bioterra, consilier la Ministerul Dezvoltării (2021–2023). Soția sa, Alina Andreea Stroe, a fost consilier în Cancelaria prim-ministrului (2020–2021), în perioada în care Virgil Guran era consilier. Practic, patroana și administratorul firmei apar simultan în minister și cancelarie, într-o perioadă în care familia Guran se repoziționa în vârful PNL. Familia nu a oferit clarificări jurnaliștilor.

Sora lui Virgil Guran, Carmen Guran, a lucrat la Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării, după un traseu anterior la CJ Hunedoara. Episodul întărește percepția unei extinderi familiale în zona Dezvoltării, instituție care patronează programe masive de investiții.

Pe site-ul CNI, la data documentării apăreau încă 11 membri în Consiliul de Administrație, sub conducerea directoarei Manuela Pătrășcoiu. Decizia AGA din 15 iulie 2025 a prevăzut reducerea CA la 5 membri. Însă Victor Banța, fost PNL, membru în CA, declara recent că nu a primit informare și că nu au existat convocări după luna iunie. Întrebările trimise de presă către CNI privind componența actuală, indemnizația și durata mandatului au rămas fără răspuns până la închiderea ediției.

Cine mai e în CA: trasee politice, sinecuri, cumul de poziții

• Victor Banța (ex-PNL): fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării; în prezent funcționar de execuție la Ministerul Agriculturii. Venituri 2023: 136.264 lei (Dezvoltare), 18.786 lei (CNI), plus alte sume. A mai fost prefect de Gorj, inspector guvernamental, consilier la Ministerul Comunicațiilor.
• Dragoș Condrea: venituri nete 2023 din SGG (143.403 lei), RAAPPS (CA) (114.450 lei), CNI (CA) (18.786 lei), ONJN (Consiliu de Supraveghere) (19.465 lei). A ocupat funcții înalte: secretar general al Guvernului (guvern Ciucă), director juridic la SGG și Ministerul Sănătății, consilier personal al ministrului Sănătății. Soția sa lucrează la BNR (net 136.934 lei).
• Ioana Drăguțu: cumul de poziții în 2023 – CJ Brașov, Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Ministerul Dezvoltării, plus CNI (CA) – venituri aproape 100.000 lei. Considerată apropiată a lui Adrian Veștea (fost ministru al Dezvoltării, azi președinte CJ Brașov).
• Dragoș Drăghescu: subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării (102.216 lei), CNI (CA) (8.776 lei), lider PSD Gorj la nivel local.
• Anca Ginavar: director Direcția Tehnică la Ministerul Dezvoltării (146.248 lei), CNI (CA) (18.786 lei), membru în Consiliul Superior al Registrului Urbaniștilor, activitate universitară.
• Vlad Niculae (PSD): secretar de stat la Dezvoltare (116.808 lei), CNI (CA) (8.776 lei); deține patru apartamente (București și Voluntari). Antecedente: inspector tehnic în CNI.
• Alexandru Soare: Ministerul Dezvoltării (176.424 lei), CNI (CA) (18.786 lei); soție la AEP. Proprietar a trei apartamente (București, Târgoviște).
• Florian Pavel: Ministerul Dezvoltării (130.479 lei), CNI (CA) (8.776 lei).
• József Szabó (UDMR): fost și revenit în CA; traseu prin Oradea, Diosig, Eurotrans și Ministerul Dezvoltării; trecut prin Comitetul Interministerial al Eximbank; administrator public la CJ Bihor în perioada 2016–2020.

Virgil Guran, astăzi vector de comunicare al PNL pentru măsuri de încadrare bugetară, afirma că „nu sunt bani la buget, trebuie găsite soluții”. În același timp, soția și apropiații săi figurează în structuri cu indemnizații și cumul de poziții la CNI, Dezvoltare, AFM, ANSVSA, Cancelaria prim-ministrului. Episodul întărește percepția unei „aristocrații administrative” în jurul CNI și al Dezvoltării, două puncte nodale ale investițiilor publice.

1. Componența actuală a Consiliului de Administrație CNI, după reducerea de la 11 la 5, cine sunt cei cinci și cum au fost selectați?

2. Indemnizația netă/brută a membrilor CA și criteriile de performanță.

3. Măsuri pentru evitarea conflictelor de interese în cazul cumulului de funcții (ministere–CNI–alte CA).

4. Calendarul și actele prin care AGA a redus CA și stadiul punerii în aplicare.

5. Rotația și evaluarea independentă a membrilor CA, pe criterii de merit, nu apartenență politică.

CNI nu a răspuns solicitărilor privind aceste puncte până la ora publicării.

Reducerea CA la cinci membri ar trebui să fie primul pas către profesionalizare și eficiență. Fără transparență, însă, schimbarea rămâne cosmetică. Publicarea CV-urilor, a obiectivelor de mandat, a indicatorilor și a rapoartelor trimestriale ar fi un minim standard de guvernanță corporativă, conform OUG 109/2011.

În paralel, Agenția Națională de Integritate și corpul de control al ministerului de resort ar trebui să evalueze cumulul de funcții și potențialele conflicte de interese ale membrilor CA și ai personalului din ministerele care patronează CNI. În joc nu sunt doar indemnizații sau CV-uri îmbogățite, ci credibilitatea cu care statul gestionează miliarde de lei din bani publici.

CNI rămâne oglinda unei administrații în care loialitatea politică cântărește adesea mai mult decât competența. Când soții, surorile și angajații din firmele de familie devin consilieri și administratori în puncte cheie ale statului, promisiunile despre austeritate, reforme și „tăieri foarte, foarte urgente” sună ca retorică. Pentru a recâștiga încrederea publică, e nevoie de criterii clare de selecție, raportări deschise și toleranță zero față de cumulul netransparent de funcții. Până atunci, „familiile aristocrate” din jurul CNI continuă să confirme că puterea, la noi, circulă în familie.

Sursă: ReporterIs.ro

SRI a atribuit ~3 milioane lei pentru lucrări la două sonde ionosferice ce întăresc monitorizarea radio și răspunsul la amenințări hibride. Trei firme cu conexiuni politice au câștigat: Conrad Consinstal, Colen Impex și Modern CM. Un expert semnalează probleme de lotizare, estimări și cerințe tehnice. SRI spune că procedura a respectat legea și nu există conflict de interese.

România se confruntă cu riscuri sporite de război hibrid și atacuri cibernetice. În 2024 au fost confirmate două incidente majore: unul asupra infrastructurii energetice (Electrica) și altul împotriva Autorității Electorale Permanente, chiar în timpul alegerilor din noiembrie. În acest cadru, Serviciul Român de Informații (SRI) a accelerat investițiile în infrastructură de monitorizare radio menite să localizeze surse de semnal și să întărească reziliența statului.

La final de mai 2025, prin UM 0929, SRI a atribuit o procedură simplificată pentru servicii de proiectare și execuție a două sonde ionosferice de emisie-recepție – echipamente cu structuri metalice înalte, conectate la sisteme de comunicații și alimentare electrică. Amplasamentele: Belciugatele (Călărași) și București, str. Jandarmeriei. Valoarea: aproape 3 milioane lei (fără TVA).

Contractul a mers către o asociere de trei companii:

• Conrad Consinstal – înființată în 2016 de Nicolae Bogdea, asociat majoritar. Din 2025, Bogdea apare partener de afaceri cu Cosmin Gabriel Predoiu, fratele ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Compania a efectuat lucrări la o vilă destinată a fi repartizată fostului președinte Klaus Iohannis (relatat de Recorder). Presa a consemnat că un angajat al firmei a lucrat anterior la SPP.

• Colen Impex – activă din anii 2000, cu istoric consistent de contracte publice (potrivit SICAP). În 2025, a primit (în asociere) ~15 milioane euro de la MApN pentru lucrări la cazarma din Tuzla. Unul dintre asociați, Claudiu Alexandru Coleșiu, a fost șef de campanie al Robertei Anastase și ulterior director general la Conpet; USL anunța în 2013 sesizarea DNA pe beneficiile încasate de tatăl Robertei Anastase la companie – fără urmări judiciare.

• Modern CM – administrată de Lucia Crina Saiu. În istoricul firmei apar legături cu zona justiției: Cătălina Saiu (rudă) a fost grefier, consilier juridic la Modern CM și consilier la CSM; Viorel Teodor Dragomirescu, fost asociat, a fost consilier la Ministerul Justiției până în 2023; soția sa lucrează la Tribunalul București.

SRI a transmis că procedura a respectat legea, au fost luate măsuri pentru prevenirea/identificarea/remedierea conflictelor de interese, iar atribuirea s-a făcut conform reglementărilor în vigoare.

În studiul de fezabilitate, investiția este justificată ca esențială pentru:

• localizarea surselor de semnale radio și reducerea timpului de răspuns la incidente;

• îmbunătățirea protecției cibernetice prin corelarea datelor din spectrul radio cu evenimente din rețele;

• creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride/asimetrice (dezinformare, bruiaj, interferențe, sabotaj).

Sondele ionosferice vin cu lucrări conexe (fundații, piloni, garduri, aducțiuni electrice, integrare comunicații), motiv pentru care autoritatea a optat pentru proiectare + execuție în același contract.

Valeria Tudora, expert în achiziții publice, a analizat documentația și a identificat mai multe vulnerabilități:

1. Lipsa lotizării: deși sunt două amplasamente distincte (București și Belciugatele), procedura nu a fost împărțită pe loturi. „Lotizarea era necesară: ar fi deschis competiția către operatori locali și ar fi redus riscul logistic. Mai mult, Caietul de sarcini cere ca Șeful de șantier «să fie prezent în timpul tuturor activităților pe șantier», fapt greu de îndeplinit dacă lucrările se desfășoară simultan în două locuri.”

   Replica SRI: proiectul a fost aprobat unitar, lucrările vizează ambele amplasamente și s-a dorit evitarea întârzierilor printr-un constructor unic; cerința privind Șeful de șantier poate fi îndeplinită „fără impact asupra calității”, inclusiv prin planificare secvențială a activităților.

2. Valoarea estimată și durata: expertul notează că studiile de fezabilitate puse la dispoziție nu conțin valorile estimate ale serviciilor și lucrărilor (zonele au rămas necompletate), cu o singură excepție: obiectivul Belciugatele, unde apare 3,1 milioane lei (fără TVA). Totuși, întregul contract pentru ambele amplasamente a fost atribuit la ~3 milioane lei, sub totalul indicativ.

   Replica SRI: estimarea s-a făcut conform Secțiunii a 4-a din Legea 98/2016, „având la bază sumele din devizul general aferent obiectivului de investiții”. Instituția nu a detaliat metodologia de agregare între cele două locații.

3. Cerințe operaționale vs. resurse umane: menținerea prezenței continue a Șefului de șantier pe două site-uri implică fie nesincronizarea lucrărilor, fie structuri delegate – situație ce ar fi trebuit clarificată explicit în factorii de evaluare (organizarea execuției, planificare, resurse cheie).

Per ansamblu, Tudora consideră că documentația tehnico-economică a lăsat spațiu de interpretare, ceea ce poate crea riscuri de derulare (întârzieri, litigii, costuri suplimentare).

Întrebat despre posibile conflicte de interese având în vedere conexiunile politice ale firmelor din asociere, SRI afirmă că a rulat mecanisme de prevenție, a colectat declarații pe propria răspundere de la operatori și a verificat incompatibilitățile conform legii. Instituția punctează că procedura simplificată a permis competitivitatea și rapiditatea implementării, critice pentru securitatea națională.

Investiția în sonde ionosferice adresează nevoi reale: cartografierea perturbațiilor din ionosferă, triangularea semnalelor suspecte, corelarea cu incidente cibernetice sau bruiaje în spectrul radio. Dar atribuirea către firme conectate politic, pe un cadru tehnic discutabil (nelotizare, estimări neclare), poate eroda încrederea publică în capacitatea SRI de a acționa strict în interesul public.

Transparența pe parcursul execuției (stadii, recepții, costuri, modificări contractuale) și auditarea post-implementare ar putea reface o parte din această încredere – fără a periclita detalii operaționale clasificate.

Contractul intră în faza de proiectare detaliată, execuție și punere în funcțiune. Etapele-cheie:

• Validarea soluțiilor tehnice și a calculelor de rezistență pentru structuri;

• Coordonarea lucrărilor între cele două amplasamente pentru a respecta cerința privind prezența Șefului de șantier;

• Probe și calibrare a sondelor, integrarea în rețeaua de monitorizare;

• Recepție la terminarea lucrărilor și recepție finală după perioada de probă.

Din perspectivă de bune practici, specialiștii recomandă pentru proiectele viitoare:

1. Lotizarea când amplasamentele sunt separate – crește competitivitatea și reduce riscul;

2. Devize generale complete în SF, cu valorile estimate defalcate pe obiective;

3. Criterii de evaluare care să puncteze organizarea execuției pe multiple site-uri;

4. Raportări publice periodice (non-clasificate) despre stadiu, cost, întârzieri, remedieri.

SRI investește în tehnologii critice pentru a contracara amenințările hibride. Alegerea unei asocieri cu legături politice și goluri în documentație pune, însă, lupa pe guvernanța achizițiilor într-un domeniu sensibil. Răspunsul nu este blocarea proiectelor – ci proceduri mai curate, competiție reală și transparență. Doar așa, securitatea națională și încrederea publică pot merge în aceeași direcție.

În 7 ani, Compania de Investiții și Dezvoltare a Sectorului 1 (CIDS 1) a „ars” zeci de milioane pe salarii, fără proiecte majore livrate. Capital social uriaș, bani „parcați”, venituri din dobânzi, directori bine plătiți și șantiere mutate la Primăria Sectorului 1. Ce promite primarul George Tuță.

Înființată în 2018, la propunerea fostului primar Daniel Tudorache (HCL 293/2018), Compania de Investiții și Dezvoltare a Sectorului 1 SA (CIDS 1) trebuia să devină brațul executiv al marilor lucrări de investiții, dezvoltare și reabilitare urbană ale Sectorului 1. Acționar majoritar: Consiliul Local. Minoritar: Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1. O societate publică, pe bani publici.

La capătul a șapte ani, bilanțul pe care compania îl transmite oficial e subțire: un șir de „demersuri”, „redefiniri strategice” și activități colaterale, fără vreun proiect major livrat comunității.

CIDS 1 a pornit cu 1,5 milioane lei capital social. În 2019, două majorări spectaculoase (HCL 430/19.12.2018 și HCL 187/09.07.2019) l-au propulsat la 261.496.700 lei. În ianuarie 2021, noul Consiliu Local a decis o reducere de 149.995.300 lei (HCL 22/28.01.2021), lăsând compania cu 111.501.400 lei. Bani există. Rezultatele întârzie.

Între 2019–2021, CIDS 1 s-a ocupat de studii de prefezabilitate/fezabilitate pentru spitalul „Sf. Vasile cel Mare”. Proiectul a rămas la nivel de machetă. Licitația lansată de Primăria Sectorului 1 nu a primit nicio ofertă, chiar dacă termenul a fost prelungit de opt ori. Clădirea a rămas imaginară; nevoia de servicii medicale – cât se poate de reală.

În 2021–octombrie 2022, compania a bifat administrarea piețelor, reparații curente, dezinfecții în școli (pandemia COVID-19) și studii pentru stații de încărcare electrică. Achiziția celor 1.200 de nebulizatoare a intrat în atenția DNA, într-un dosar ce îl viza pe Daniel Tudorache. Ulterior, tentativa de vânzare la licitație a aparatelor a generat un nou scandal, cu acuzații politice că s-ar încerca „distrugerea probelor”.

În 2022, CIDS 1 a preluat spre reabilitare Teatrul de Vară „Nicolae Bălcescu” (Bazilescu) și Teatrul Masca. Astăzi, șantierele sunt „în curs”, dar nu la companie: Primăria Sectorului 1 gestionează direct lucrările, a confirmat consilierul local Ștefan Cobîrlie (PMP).

Compania admite că în intervalul octombrie 2022–2024 nu a derulat proiecte cu execuție efectivă sau cu caracter semnificativ. Cu alte cuvinte, structura s-a recalibrat, dar orașul n-a văzut rezultate.

CIDS 1 afirmă că se finanțează din fonduri proprii. Fostul membru AGA, consilierul local PNL Raluca Haliț, explică: veniturile 2023 au provenit preponderent din dobânzi aferente disponibilităților bănești (depozite/conturi). Practic, banii publici capitalizați în companie au fost „parcați”, au produs dobânzi, iar dobânzile au hrănit o structură fără proiecte majore.

Compania a transmis nivelul net al remunerației directorului general:

• 2019–2020: ~10.230 lei/lună

• 2021: ~12.230 lei/lună

• 2022–2023: puțin peste 18.130 lei/lună (vârf exact în anul „redefinirii”)

• 2024: ~10.600 lei/lună (primele 8 luni) / ~2.762 lei/lună (ultimele 4 luni)

• iulie 2025: ~12.460 lei/lună

Întrebat cum s-au stabilit remunerațiile, membrul CA Ioan Victor Dogaru arată spre normele OUG 109/2011 și deciziile Consiliului de Administrație: „Când am ajuns eu în CA, acesta era nivelul. Ulterior l-am redus. Să știți că au fost situații în care ne-am întrebat și noi de ce suntem acolo și de ce ne luăm banii. Compania nu e pe pierdere, dar banii sunt din dobânzi, nu din activitatea pentru care a fost creată. Nu s-a vrut să facem, politic. Am propus inclusiv comasare cu CET Grivița.”

Structura de personal a oscilat puternic, paradoxal în sens invers productivității:

• 2020: 37 angajați / 4.540.555 lei cheltuieli salariale

• 2021: 62 angajați / 6.817.035 lei

• 2022: 60 angajați / 7.608.388 lei

• 2023: 23 angajați / 2.640.750 lei

Anul 2024 nu este public complet pe site; compania indică situațiile financiare anuale depuse la instituțiile competente. În prezent, CIDS 1 mai are 6 angajați, dintre care doar unul pe post de conducere (organigramă, august 2024).

Mesajul din cifre: atunci când CIDS 1 nu livra, întreținea o masă salarială mare. Acum, când personalul s-a subțiat, compania încă nu livrează proiecte majore.

Dincolo de execuții, compania a fost prinsă în ciocniri politice. USR Sector 1 a susținut constant că CIDS 1 este „parcarea” de bani publici pentru sinecuri PNL; de cealaltă parte, PSD și PNL, deși au avut majoritatea pentru hotărâri de consiliu, nu au putut obliga aparatul Primăriei să lucreze cu compania. Rezultatul? Blocaj: bani în companie, șantiere fără companie.

În perioada feb. 2022–final 2023, director a fost Valeriu Nicola, devenit ulterior consilier personal la ANRM. Patrimoniu personal consistent (4 apartamente, Jeep Wrangler, ceasuri evaluate la 50.000 euro) și tranzacții private vizibile în declarații. Contactat pentru un punct de vedere legat de performanța CIDS 1 în mandatul său, nu a răspuns.

Potrivit consilierului local Ștefan Cobîrlie, compania derulează procedura de selecție a unui nou Consiliu de Administrație, conform OUG 109/2011. Nu se fac angajări, nu există planuri de creștere de personal. Dogaru spune că „ia în calcul” să candideze.

Primarul Sectorului 1, George Tuță (PNL), nu a dorit să intervină direct în direcționarea companiei – „le las în seama Consiliului Local” –, dar a setat o așteptare clară: „Am așteptări mari de la Compania de Investiții. Vreau să fie un partener bun pentru comunitate. Așteptările sunt în zona de proiectare.”

Întrebările la care CIDS 1 trebuie să răspundă

1. Care este lista de proiecte cu execuție în 2025–2026 pentru care compania își asumă termene și livrabile?

2. Ce procent din venituri va proveni din dobânzi vs. activitate operațională?

3. Care sunt indicatorii de performanță (KPI) pentru director și CA în noul mandat și cum vor fi corelați cu reducerea costurilor administrative?

4. Ce rol concret va avea CIDS 1 în șantierele Teatrului Bazilescu și Teatrului Masca sau în alte proiecte urbane (școli, spații verzi, mobilitate, eficiență energetică)?

5. Care este planul de ieșire din postura de „companie-depozit” către o structură care livrează lucrări?

CIDS 1 a devenit, în timp, o companie de fum și clădiri imaginare: capitalizată masiv, ținută în viață de dobânzi, cu vârfuri salariale în anii cei mai slabi, fără proiecte majore livrate. Dacă selecția CA nu e urmată de KPI duri, contracte reale, grafice de execuție și transparență, Sectorul 1 va continua să plătească pentru o structură care nu construiește.

George Tuță vrea „proiectare”. Locuitorii așteaptă execuție. Următorul an va arăta dacă CIDS 1 iese din inerție sau rămâne o parcare scumpă pentru banii publici.

Sursă: SpotMedia.ro

onel-Daniel Butunoi, fost senator PSD și administrator special la ROMAERO, a fost demis de ministrul Economiei, Radu Miruță. Investigația arată că încasa peste 431.000 lei anual din funcții la companii de stat precum ANRE, Fabrica de Arme Cugir și Ministerul Economiei.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat pe 9 septembrie 2025 o măsură radicală: demiterea a 21 de administratori speciali din companii de stat. Printre aceștia se numără și Ionel-Daniel Butunoi, administratorul special de la ROMAERO, companie strategică aflată în insolvență din ianuarie 2024.

„Oamenii ăștia și-au bătut joc de statul român. Aveau salarii de zeci de mii de lei și nu au prezentat niciun raport de activitate. Am semnat un ordin prin care au plecat acasă 21 de administratori speciali. Doar din aceste demiteri economisim un milion de euro anual la buget”, a declarat Miruță la Antena 3 CNN.

Butunoi nu este un nume necunoscut. Fost senator PSD, acesta a fost plasat de-a lungul timpului în mai multe poziții de conducere la companii și instituții publice. Numirea sa la ROMAERO a venit pe fondul problemelor financiare majore ale companiei, care, deși strategică pentru industria aeronautică românească, a acumulat pierderi masive.

Deși ROMAERO era în insolvență, Butunoi primea un salariu lunar de 18.000 lei ca administrator special, sumă care a atras critici dure.

Conform declarației de avere din 2025, Butunoi nu încasa bani doar de la ROMAERO. Acesta era „abonat” la mai multe companii și instituții de stat, de unde aduna venituri consistente:

• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – 249.647 lei anual

• ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie) – 37.232 lei anual

• ROMARM – Fabrica de Arme Cugir – 62.049 lei anual

• Uzina Mecanică Cugir – 76.940 lei anual

• Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Ploiești – 535 lei

În total, veniturile declarate depășesc 431.000 lei anual, adică peste 7.000 de euro pe lună, la care se adaugă indemnizația consistentă de la ROMAERO.

După demiterea lui Butunoi, ministrul Miruță l-a numit pe Cătălin Prunariu, fiul primului cosmonaut român, în funcția de administrator special al ROMAERO. Acesta va avea misiunea dificilă de a redresa compania aflată de ani buni în colaps.

ROMAERO este una dintre cele mai importante companii din industria aeronautică românească, cu rol strategic pentru securitatea națională. Cu toate acestea, de mai bine de un deceniu, firma se confruntă cu:

• pierderi uriașe,

• contracte ratate,

• și o dependență cronică de bani publici.

Deși are potențialul de a produce avioane și piese pentru industria de apărare, ROMAERO a devenit un exemplu de ineficiență și clientelism politic.

ROMAERO nu este un caz izolat. Alți administratori speciali demiși în aceeași zi proveneau din companii cu situații financiare dramatice:

• Carfil SA Brașov – administrator plătit cu 15.600 lei/lună;

• Fabrica de Pulberi Făgăraș – administrator cu 14.543 lei/lună;

• IOR SA București – administrator cu 18.154 lei/lună;

• Societatea Băița SA – administrator cu 14.753 lei/lună.

Ministrul a precizat că simpla demitere a celor 21 de administratori va aduce economii de un milion de euro pe an la buget.

Decizia ministrului a fost primită cu reacții mixte:

• O parte a opiniei publice a aplaudat măsura, considerând-o o necesară „curățenie în sinecuri”.

• În schimb, criticii avertizează că demiterea fără o strategie de reorganizare riscă să lase companiile și mai vulnerabile, în lipsa unor profesioniști reali la conducere.

În cazul ROMAERO, numirea lui Cătălin Prunariu este privită ca o șansă de relansare, dar și ca un test major: poate fi scoasă compania din insolvență prin management profesionist sau este doar o altă rocadă politică?

Cazul Butunoi ilustrează perfect fenomenul sinecurilor politice din companiile de stat.
Un fost senator, plasat într-o funcție bine plătită la o companie falimentară, cumula venituri de peste 7.000 de euro pe lună, în timp ce firma pe care trebuia să o administreze se scufunda în datorii.

Demiterea sa reprezintă un pas în direcția corectă, dar adevărata provocare pentru ministrul Miruță și pentru guvern este de a înlocui aceste sinecuri cu profesioniști capabili să redreseze companiile strategice, nu doar să bifeze funcții.

Întrebarea esențială rămâne: va reuși guvernul să curețe companiile de stat de clientelism și să le readucă pe linia de plutire, sau „curățenia” va fi doar o operațiune de imagine?

Sursă: Fanatik

Administrator de la ROMAERO (foto dreapta), demis de ministrul economiei (foto stânga). Foto-montaj: FANATIK

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, atrage atenția că la Apele Române, din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac control pe teren. Oficialul acuză politizarea instituției și reorganizările care au umflat organigramele la centru, în timp ce funcțiile de control au fost decimate.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat într-o emisiune televizată că Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este o instituție aflată într-o situație critică: din 9.000 de angajați, doar 130 sunt inspectori de teren, în timp ce majoritatea posturilor sunt concentrate în birouri și funcții de conducere. Oficialul afirmă că această structură dezechilibrată este rezultatul unor reorganizări succesive, dictate politic, care au avut ca scop decimarea funcției de control și transformarea instituției într-un „instrument de partid”.

Buzoianu a explicat cum arată în prezent mecanismele de numire în funcții de conducere la Apele Române:

„Există astăzi inspectori-șefi care sunt puși pe 30 de zile. După cele 30 de zile, trebuie să meargă din nou la directorul general ca să primească încă o prelungire. Dacă a făcut ceva care nu convine în acea perioadă, e dat afară. Așa arată politizarea.”

Acest sistem de rotație rapidă a conducerii, spune ministrul, slăbește stabilitatea instituțională și face imposibilă derularea unor controale reale, întrucât cei aflați în funcție sunt permanent vulnerabili politic.

Cifra anunțată de Buzoianu este îngrijorătoare: doar 130 de inspectori de control pe teren la nivel național. Aceasta înseamnă un inspector la peste 69.000 de hectare de teren administrat, având în vedere suprafața fondului forestier și a resurselor de apă monitorizate de ANAR.

În contrast, instituția are aproape 9.000 de angajați, dintre care marea majoritate lucrează în birouri, în posturi administrative sau în funcții de conducere.

Ministrul a analizat organigramele înainte și după ultima reorganizare din ianuarie 2025:

• La structurile centrale, s-au adăugat 10, 12 sau chiar 15 posturi de conducere noi, create special pentru a oferi funcții politice.

• În schimb, numărul inspectorilor de teren a rămas neschimbat sau chiar a scăzut.

„Picătură cu picătură, au lucrat sistematic pentru a decima funcția de control. Instituția s-a umflat la centru, dar în teritoriu oamenii muncesc pe salarii mici, fără resurse și cu volum uriaș de muncă”, a declarat Buzoianu.

Un alt aspect semnalat este discrepanța între salariile mici ale inspectorilor și indemnizațiile mari ale șefilor numiți politic. Mulți dintre cei care lucrează în teren se confruntă cu lipsa resurselor de bază: mașini, echipamente sau combustibil pentru deplasări.

În schimb, la nivel central și în conducerile județene, posturile sunt ocupate temporar de persoane numite pe criterii politice, care beneficiază de salarii consistente și stabilitate profesională asigurată prin influențe de partid.

Diana Buzoianu a dat și exemple concrete de cum această slăbiciune instituțională a permis abuzuri și contracte păguboase:

• concesionări controversate pe plajele românești, unde s-au semnalat „toate șmecheriile posibile”;

• contracte încheiate în lipsa unor controale reale asupra mediului și respectării normelor.

Ministra a promis verificări suplimentare:

„Am văzut inclusiv în presă situații dubioase și vom demara controale pentru a face ordine.”

Concluzia trasă de Buzoianu este că Apele Române reprezintă imaginea unei instituții în colaps:

• politizată, prin numiri temporare dictate de partid;

• ineficientă, cu doar 130 de inspectori pentru întreaga țară;

• dezechilibrată, cu o organigramă umflată la centru și lipsuri în teren;

• vulnerabilă, prin salarii mici și resurse insuficiente pentru cei care fac muncă reală de control.

Declarațiile vin după ani de scandaluri care au vizat Administrația „Apele Române”:

• Angajări controversate, unde persoane fără experiență au fost preferate în fața specialiștilor (cazuri documentate de presă încă din 2021);

• Raport disproporționat între personal: aproape 3 șoferi la un singur inspector de teren, conform investigațiilor G4Media;

• Plângeri sindicale legate de siguranța locurilor de muncă și de reorganizările frecvente;

• Acuzarea instituției că a fost folosită ca „monedă politică” de către partide la guvernare.

Ministrul Buzoianu a subliniat necesitatea unei depolitizări rapide a ANAR:

1. Numiri pe bază de concurs, nu prin mandate de 30 de zile;

2. Creșterea numărului de inspectori de teren, cu resurse financiare și logistice adecvate;

3. Reducerea aparatului central și redistribuirea resurselor către teritoriu;

4. Transparență în contractele publice și audit extern al procedurilor de control.

Specialiști în politici de mediu susțin afirmațiile ministrei:

• România are nevoie de un sistem de control eficient pentru a respecta directivele europene privind apă și biodiversitate;

• Lipsa inspectorilor duce la degradarea apelor și pădurilor și la pierderi economice prin contracte păguboase;

• Politizarea excesivă a distrus credibilitatea instituției, afectând colaborarea cu partenerii internaționali.

Declarațiile Dianei Buzoianu scot la iveală dimensiunea reală a crizei de la Administrația Națională „Apele Române”: din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac muncă efectivă de control pe teren.

Politizarea și reorganizările artificiale au transformat instituția într-o structură greoaie și ineficientă, cu efecte directe asupra protejării mediului și resurselor naturale ale României.

Rămâne de văzut dacă actualul Minister al Mediului va reuși să impună depolitizarea și reformarea instituției, astfel încât Apele Române să devină un instrument real de protecție a resurselor naturale și nu o simplă „fabrică de posturi politice”.

Sursă: G4Media

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru pachete de măsuri fiscale dure, menite să reducă deficitul bugetar. În paralel, subvențiile pentru partidele politice au rămas intacte, ba chiar au crescut. În 2025, peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro) au fost deja virați către opt formațiuni politice, iar dacă trendul continuă, suma totală va depăși 284 milioane lei (aproape 57 milioane de euro) până la finalul anului.

În fiecare lună din 2025, de la bugetul de stat au plecat cel puțin 19 milioane de lei către partide. PSD, ca lider al alegerilor din 2024, a primit cea mai mare cotă, urmat de AUR, PNL, USR, dar și partide mai mici ca SOS, POT, PMP și Forța Dreptei.

Distribuția subvențiilor ianuarie-august 2025:

• PSD: 51.4 milioane lei (10.2 mil. euro)
• AUR: 30.4 milioane lei (6 mil. euro)
• PNL: 28 milioane lei (5.6 mil. euro)
• USR: 19.8 milioane lei (3.9 mil. euro)
• SOS: 13.2 milioane lei (2.64 mil. euro)
• POT: 10.6 milioane lei (2.1 mil. euro)
• PMP: 700.000 lei
• Forța Dreptei: 650.000 lei

În lipsa unei rectificări bugetare promise de premier, subvențiile continuă să curgă, fără niciun fel de plafonare sau redistribuire.

Subvențiile pentru septembrie urmează a fi virate în câteva zile. Valorile estimate (fără vreo rectificare bugetară):

• PSD: 6.3 mil. lei
• AUR: 3.7 mil. lei
• PNL: 3.4 mil. lei
• USR: 2.4 mil. lei
• SOS: 1.6 mil. lei
• POT: 1.3 mil. lei
• PMP: 89.000 lei
• Forța Dreptei: 84.000 lei

Premierul Ilie Bolojan a promis în iulie o reducere a subvenției la rectificarea bugetară. Până acum, această promisiune nu s-a concretizat. Niciun lider PSD, PNL sau USR nu a răspuns solicitării HotNews privind cuantumul reducerii.

Cea mai mare parte a subvențiilor ajunge la presa de partid și campanii de propagandă, fără transparență. De ani de zile, PSD și PNL refuză să publice contractele sau destinatarii fondurilor.

Cheltuieli pentru presă și propagandă (ianuarie – iulie 2025):

• PSD: 60.1 mil. lei
• AUR: 16 mil. lei
• PNL: 8 mil. lei
• USR: 4.7 mil. lei
• POT: 38.500 lei
• SOS: 12.500 lei

Situația PSD este cea mai controversată: a cheltuit mai mult decât a încasat. Numai într-o singură lună (ianuarie), plățile către presă au depășit 34.6 mil. lei.

Sursa principală a propagandei PSD pare a fi firma AMMA Print, către care partidul plătește 1.5 mil. lei lunar ca rată pentru campaniile din 2024. În total, datoriile PSD către această firmă depășesc 25 milioane de euro, conform investigațiilor Snoop.ro.

PNL folosește subvenția pentru a plăti rate lunare de 1.3 milioane lei către RAAPPS, pentru sedii. În lipsa unor mecanisme clare de control al acestor cheltuieli, banii publici se duc fără trasabilitate clară.

Coaliția a decis reducerea subvențiilor abia din 2026, cu 40%, raportat la 2024. Practic, bugetul preconizat pentru 2026 va fi similar celui din 2023: circa 230 milioane lei.

În 2016, când a intrat în vigoare noua lege a finanșării partidelor, statul român aloca 14.5 milioane de lei. Azi, potul a crescut de 20 de ori. În lipsa reformei reale, finanțarea politicului din bani publici devine o afacere profitabilă – nu pentru cetățean, ci pentru partide.

Drumul celor 30 de milioane de euro în 8 luni încă nu are nicio explicație clară. Fără transparență, fără reformă și cu promisiuni amânate, clasa politică întropy o plasă de siguranță pe banii publici, alimentând presa afiliată și infrastructura de partid. În timp ce cetățeanul plătește mai multe taxe, partidele cheltuie nestingherit fondurile de la buget, într-o spirală a auto-consolidării și a propagandei subvenționate.

Sursă: Hotnews

Foto:. Inquam Photos / George Călin