Acasă Blog Pagina 51

Ludovic Orban confirmă: „Despărțirea vine din inițiativa președintelui. Să nu încercăm să coafăm realitatea”

Ludovic Orban, fost consilier prezidențial, a susținut marți seară o conferință de presă la sediul partidului Forța Dreptei, în care a oferit detalii despre încheierea bruscă a colaborării sale cu președintele României, Nicușor Dan.

Potrivit declarațiilor sale, inițiativa i-a aparținut exclusiv șefului statului, iar informația privind demiterea sa a aflat-o, paradoxal, „pe surse”.

„Despărțirea vine din inițiativa președintelui. Să nu încercăm să coafăm realitatea. Nu am fost informat direct, ci am aflat pe surse. Este complet unfair”, a declarat Orban în deschiderea conferinței.

El a continuat spunând că discuția avută cu președintele în ajunul anunțului oficial nu i s-a părut una definitivă, ci mai degrabă o contradicție firească legată de o declarație a sa despre folosirea imaginii președintelui de către USR în campania electorală pentru Primăria Capitalei.

„Nu am manifestat nicio preferință pentru vreun candidat, dar am simțit nevoia să spun că folosirea excesivă a imaginii lui Nicușor Dan de către USR poate enerva simpatizanții”, a afirmat Orban, referindu-se la faptul că președintele a fost prezent la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, dar nu s-ar implica activ în campanie.

Declarația sa, făcută la Antena 3 CNN, a fost considerată de unele surse din administrația prezidențială ca fiind un gest nepotrivit, care ar fi contribuit la decizia de a încheia colaborarea.

Într-un discurs lipsit de menajamente, Orban a explicat că intrarea sa în echipa prezidențială a fost rezultatul unei invitații venite din partea lui Nicușor Dan, și nu o solicitare proprie.

„Nu am cerut niciodată să intru în echipa prezidențială. A fost o decizie pe care am luat-o cu greu, în speranța că pot aduce un plus de valoare. Am fost loial, am muncit activ și nu mi se poate reproșa nimic. Dimpotrivă, dacă e vorba de o datorie, cred că președintele avea o datorie față de mine”, a subliniat liderul Forța Dreptei.

Despărțirea are loc într-un moment sensibil, cu câteva luni înainte de alegerile locale. Orban este cunoscut pentru rolul său esențial în succesul lui Nicușor Dan la alegerile din 2020, când, în calitate de președinte PNL, a susținut candidatura acestuia ca independent, în alianță cu USR.

„Voi continua să colaborez cu Nicușor Dan. Le-am cerut românilor să-l voteze și mă simt obligat moral să mă asigur că mandatul său răspunde așteptărilor. Îi voi da sfaturi, fie în întâlniri private, fie public, dacă va fi nevoie”, a spus Orban.

Întrebat despre o posibilă legătură între plecarea sa și dosarul Micula, Ludovic Orban a fost tranșant: „Nu am nicio calitate în acel dosar. E vorba despre o anchetă privind scoaterea de active de sub sechestru. Poziția mea a fost clară: statul trebuie să-și recupereze banii.”

În spațiul politic, gestul președintelui a fost interpretat fie ca o sancțiune politică, fie ca un semn al unei tensiuni mai vechi. Potrivit unor surse, iritarea președintelui ar fi fost alimentată de presiuni interne din USR, nemulțumite de critica indirectă adusă partidului.

În schimb, Orban a fost ferm: „Nu regret declarațiile făcute. Nu poți păstra aparențe dacă adevărul este altul.”

Un comunicat scurt emis de Administrația Prezidențială precizează că despărțirea s-a produs „de comun acord” și în „termeni amiabili”. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea lui Ludovic Orban și îi urează succes în proiectele viitoare.

Despărțirea lui Ludovic Orban de administrația prezidențială nu este doar un episod administrativ, ci și unul cu ecouri politice profunde. Pe fondul tensiunilor din interiorul coaliției de centru-dreapta și al unei campanii electorale în plină desfășurare, acest moment scoate în evidență fragilitatea alianțelor și vulnerabilitățile comunicării instituționale.

Deși Ludovic Orban a confirmat că nu va porni un conflict deschis cu președintele Nicușor Dan, mesajele sale lasă de înțeles că ruptura a fost mai dureroasă decât vrea să recunoască Administrația Prezidențială.

„Poate că unii mă suspectează că îi voi purta pică președintelui. Nu o voi face. Într-un fel, mă simt eliberat”, a conchis Ludovic Orban, în stilul său direct, fidel unei cariere politice pline de răsturnări spectaculoase.

Sursă: G4Media

CNIT aduce la Târgul de Turism al României o serie de evenimente dedicate formării profesionale, tradițiilor și managementului strategic al destinațiilor turistice | 20–22 noiembrie 2025, Romexpo

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) anunță desfășurarea unei serii de evenimente profesionale în cadrul Târgului de Turism al României – ediția de toamnă 2025, organizat la Romexpo, Pavilionul B2, în perioada 20–22 noiembrie 2025.

Programul CNIT reunește trei sesiuni tematice dedicate formării, patrimoniului cultural și managementului destinațiilor, reunind profesioniști, instituții și specialiști din domeniul turismului.

Joi, 20 noiembrie 2025 | 13:00–15:00

CNIT LIVE – Open Class @ Târgul de Turism al României

Prima zi aduce în fața publicului un format demonstrativ unic, prin care CNIT prezintă modul de lucru din cadrul programelor sale educaționale. Evenimentul include cinci micro-sesiuni aplicate, susținute de formatori și colaboratori CNIT, pe teme precum:

  • Cum arată un ghid profesionist în 2026
  • Public Speaking pentru ghizi
  • 3 greșeli de ospitalitate care ne costă turiști
  • Marketing în turism – puterea unei povești
  • Tradiția ca experiență turistică responsabilă

Momentul central îl reprezintă lansarea oficială a Școlii de Datini și Tradiții, un program dedicat patrimoniului cultural viu și colaborării cu meșteri, muzee și comunități.

La eveniment vor participa, printre alții: Valentin Gabriel AvramFlorin AlbuRamona GeorgescuFlorin PețuTudor-Cristian GonguLăcrămioara BerceaAdrian LupeșDan CîrlovaLarisa IleVirgil Ștefan NițulescuNicolas Les.

Vineri, 21 noiembrie 2025 | 13:00–15:00

România în Rețea: Viitorul Organizațiilor de Management al Destinațiilor

A doua zi este dedicată unei dezbateri profesionale privind dezvoltarea și consolidarea rețelei de Organizații de Management al Destinațiilor din România.

Temele principale includ:

  • rolul OMD-urilor în arhitectura turismului românesc;
  • mecanisme de colaborare între administrația publică, mediul privat și comunități;
  • perspective pentru o rețea națională coerentă de destinații;
  • exemple de bună practică din OMD-uri deja funcționale;
  • provocări reale în implementare și soluții aplicate.

Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților locale și centrale, OMD-uri înființate sau în curs de constituire, instituții publice, organizații profesionale și specialiști din industrie

Sâmbătă, 22 noiembrie 2025 | 13:00–15:00

Experiența muzeală între digitalizare și autenticitate

A treia zi aduce în prim-plan dialogul despre modul în care patrimoniul muzeal poate fi valorificat în era digitală, păstrând totodată autenticitatea și relevanța culturală.
Vor fi analizate:

  • impactul digitalizării asupra experienței vizitatorului;
  • rolul ghidajului profesionist în spațiile muzeale;
  • integrarea tradițiilor și identității locale în produsele culturale;
  • bune practici în interpretarea patrimoniului.

Parteneriatul dintre Centrul Național de Învățământ Turistic și ROMEXPO este important pentru noi: adăugăm târgului componenta educațională, cu cursuri predate live pe scenă și dezbateri aplicate. Joi, 20 noiembrie, susținem CNIT LIVE – Open Class (Școala de Ghizi, CNIT Marketing Lab și lansarea Școlii de Datini și Tradiții), vineri continuăm cu „ România în Rețea: Viitorul Organizațiilor de Management al Destinațiilor”, iar sâmbătă avem un moment dedicat experienței muzeale “între digitalizare și autenticitate”. Invităm vizitatorii, profesioniștii și instituțiile să participe la cursurile predate direct la târg și să asiste la dezbaterile noastre. Aceste trei momente exprimă noul nostru angajament — Educație. Inovație. Responsabilitate socială. — și ambiția de a contribui concret la calitatea serviciilor și la reputația destinației România.” — Valentin Avram, Director General, CNIT

Acces și participare

Toate evenimentele sunt deschise publicului, cu acces inclus în biletul de intrare la Târgul de Turism al României.

Despre CNIT

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) este instituția națională cu tradiție în formarea profesională din domeniul turismului, ospitalității și ghidajului, oferind programe autorizate, specializări, certificări și proiecte dedicate dezvoltării sustenabile a destinațiilor românești.
CNIT dezvoltă comunități profesionale, creează parteneriate cu instituții culturale și operatori economici și promovează standarde moderne de pregătire în turism.

Contact:

Alexandra Luciana BECHIR
E-mail: office@cnit.ro

Tel: 0727.470.255

Teatrul Vasilache București pornește în turneu cu super comedia „Sex Motel” — trei seri de râs garantat în Roman, Fălticeni și Gura Humorului

În perioada 18–20 noiembrie 2025, Teatrul Vasilache București (TVB) pornește într-un turneu teatral de excepție în Moldova, aducând pe scenele din Roman, Fălticeni și Gura Humorului super comedia „Sex Motel”, o piesă curajoasă, amuzantă și plină de surprize care promite să ofere publicului o doză sănătoasă de umor și reflecție.

Scrisă și montată într-un stil modern, cu dialoguri spumoase și situații imprevizibile, „Sex Motel” este o comedie inocentă despre o fantezie care scapă rapid de sub control. Pe fundalul unui motel bizar, „Vulturul Sălbatic”, povestea prinde contur în jurul a doi vecini aparent obișnuiți care decid, într-un impuls de escapism, să trăiască o aventură secretă. Însă, cum adesea se întâmplă în viață, nimic nu merge conform planului.

O comedie cu substrat — între râs și introspecție

Într-o lume agitată, unde rutina poate estompa pasiunea și curiozitatea, piesa „Sex Motel” explorează cu umor și subtilitate complexitățile iubirii, tentațiilor și nevoii de evadare. Ceea ce pare la început o escapadă amoroasă banală se transformă într-un adevărat carusel de întâmplări hilare, încurcături neașteptate și dialoguri savuroase.

În centrul poveștii stau doi protagoniști care, sătui de banalitatea vieții cotidiene, aleg să-și dea întâlnire într-un motel cu nume promițător. Însă atmosfera este curând tulburată de apariția unui proprietar morocănos, dar savuros, a cărui existență este plină de anecdote bizare și obiceiuri cel puțin ciudate. Situația degenerează când apare soțul gelos al femeii, aducând cu el o tornadă de acuzații, confuzii și… mult râs.

O distribuție de excepție, actori în plină formă

Piesa este susținută de o echipă artistică redutabilă, formată din actori apreciați în teatrul românesc:

  • Virginia Vasilache — în rolul principal feminin, o prezență scenică magnetică și rafinată;
  • Theo Costache — carismatic și versatil, în rolul vecinului dornic de aventură;
  • Iulian Ilinca — aduce o tușă de comic savuros în rolul proprietarului de motel;
  • Răzvan Răduță — soțul gelos, într-o interpretare memorabilă ce combină tensiunea cu umorul absurd.

Sub regia artistică a Teatrului Vasilache București, spectacolul este o demonstrație de ritm, sincronizare comică și joc actoricesc de calitate.

Programul turneului:

  • 18 noiembrie, ora 18:00 – Casa de Cultură a Sindicatelor, Roman
  • 19 noiembrie, ora 18:00 – Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic”, Fălticeni
  • 20 noiembrie, ora 18:00 – Casa de Cultură, Gura Humorului

Spectacolul este recomandat publicului 12+ și are o durată de aproximativ 1h 30 min.

Bilete disponibile acum

Publicul își poate procura biletele atât de la casele de bilete ale sălilor de spectacol, cât și online, pe platforma iabilet.ro.

Link bilete: www.iabilet.ro

Având în vedere succesul înregistrat în stagiunea trecută cu comedia „Soacra la Cuțit”, Teatrul Vasilache București revine în forță, reconfirmând angajamentul său de a aduce teatru de calitate în toate colțurile țării.

Un spectacol pentru toți — râs garantat și o temă universală

„Sex Motel” nu este doar o comedie spumoasă; este și o radiografie a relațiilor contemporane, o satiră fină la adresa convențiilor sociale, a rutinei și a ipocriziei de cuplu. Publicul va recunoaște, poate cu un zâmbet amar, situații familiare, gesturi absurde sau replici auzite în viața reală. Tocmai această sinceritate comică face ca piesa să fie atât de bine primită în rândul spectatorilor din toate categoriile de vârstă.

„E o piesă cu mult haz, dar și cu substanță. Ne-am dorit să explorăm acel fir fragil dintre loialitate și fantezie, dintre dorință și realitate. Publicul va râde mult, dar va și pleca acasă cu întrebări.” — Virginia Vasilache, actriță și producătoare

Despre Teatrul Vasilache București

TVB este o trupă independentă de teatru, fondată din pasiune pentru comedie și pentru publicul care apreciază spectacole vii, dinamice și relevante. De-a lungul anilor, TVB a devenit cunoscut pentru producții contemporane de succes, turnee naționale și colaborări de prestigiu cu actori și regizori din întreaga țară.

Comedia este pentru echipa TVB nu doar un gen artistic, ci o formă de conexiune profundă cu publicul. Misiunea teatrului este de a transforma fiecare spectacol într-o experiență memorabilă.

Pentru mai multe informații, interviuri și materiale de presă:

Email: teatrulvasilache@gmail.com
Telefon: +40 721 292 828
Website oficial: www.teatrulvasilache.ro

Urmăriți-ne pe rețelele sociale: Facebook | Instagram | YouTube

Nu ratați „Sex Motel” — o comedie irezistibilă despre iubire, gelozie și fantezii absurde!

TBA, reprezentată la cel mai important eveniment al toamnei din turism: președintele Florin Pețu, invitat special la Târgul de Turism al României de către CNIT

The Business Alliance (TBA), organizație dedicată sprijinirii mediului antreprenorial din România, își reconfirmă angajamentul față de dezvoltarea sectorului turistic, prin participarea oficială a președintelui său, Florin Pețu, în cadrul OPEN CLASS @ Târgul de Turism al României, organizat de Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) la ROMEXPO.

 

Evenimentul, se va desfășura pe 20 noiembrie și va reuni specialiști, mentori, antreprenori și factori de decizie din domeniul turismului și ospitalității, într-un cadru dedicat schimbului de idei și formării de noi generații de profesioniști în turismul românesc.

Florin Pețu, specialist în comunicare de brand și președinte TBA, a fost invitat în calitate de speaker și partener strategic în cadrul modulului „Marketing în turism – puterea unei povești”, parte din inițiativa CNIT Marketing Lab – un program dedicat competențelor moderne în comunicare și promovare pentru ghizi, agenți de turism și manageri HoReCa.

„Turismul românesc are un potențial extraordinar, dar pentru a-l valorifica trebuie să vorbim cu autenticitate. Povestea unei destinații, spusă bine, poate deveni un motor economic și o sursă de identitate culturală. Mă bucur că, prin TBA, putem susține CNIT în această direcție.” – a declarat Florin Pețu, în cadrul intervenției sale.

TBA își asumă un rol activ în dezvoltarea formării profesionale în turism, oferind expertiză în branding, strategie digitală și promovare, ca parte a colaborării cu CNIT.

Evenimentul de la ROMEXPO a marcat un nou pas în colaborarea instituțională dintre TBA și CNIT, în special în zona de:

  • Formare profesională continuă pentru ghizi și agenți;
  • Programe pilot în storytelling turistic, în cadrul „Școlii de Ghizi CNIT” și „CNIT Marketing Lab”;
  • Participare comună la dezvoltarea conținutului educațional pentru module aplicate în turism;
  • Promovarea culturii antreprenoriale și colaborarea public-privat în turism.

În acest sens, TBA sprijină inițiativele CNIT și promovează integrarea noilor tendințe din marketingul turistic în structura de formare profesională.

„Educația în turism nu mai poate ignora realitatea digitală și marketingul strategic. Ne bucurăm să sprijinim CNIT și să contribuim la profesionalizarea industriei.” – Florin Pețu, Președinte TBA

Despre TBA – The Business Alliance

The Business Alliance este o organizație care reunește antreprenori, investitori și profesioniști din diverse domenii, cu scopul de a stimula parteneriatele, colaborările strategice și inițiativele cu impact în dezvoltarea durabilă. TBA oferă platforme de networking, sprijin în dezvoltarea afacerilor și implicare activă în inițiative educaționale, economice și sociale.

Bloc de 10 etaje construit de soțul Liei Savonea în Băneasa. Proiect de 9 milioane euro fără surse clare de finanțare

Mihai Savonea, soțul judecătoarei Lia Savonea — președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție — a intrat în lumina reflectoarelor după ce s-a confirmat implicarea sa într-un proiect imobiliar major în zona Băneasa din București.

Proiectul vizează ridicarea unei clădiri de 10 etaje (3S+P+8E+E9R+E10R), cu o înălțime totală de 40 de metri și o suprafață desfășurată de peste 6.200 metri pătrați. Valoarea estimată a proiectului depășește 9 milioane de euro.

Această investiție vine la doar câteva luni după ce Lia Savonea a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți, ceea ce ridică semne de întrebare privind sincronizarea și sursa reală a fondurilor.

Firma Unix Sky SRL, deținută integral de Mihai Savonea, este unul dintre dezvoltatorii care au solicitat modificarea autorizației de construire pentru imobilul din Șoseaua București-Ploiești 23, conform datelor oficiale publicate de Primăria Sectorului 1.

Potrivit bilanțului financiar pe 2024, Unix Sky SRL nu a înregistrat niciun venit. Cu toate acestea, firma figurează cu active de peste un milion de lei, constând în principal într-un imobil și un împrumut acordat de Mihai Savonea.

De cealaltă parte, partenerul principal din proiect este Pro Build Projects AG SRL, controlată de investitorul imobiliar Andrei-Alexandru Covalschi, un nume cunoscut în real estate-ul bucureștean.

Rise Project a documentat anterior implicarea lui Mihai Savonea într-un alt proiect imobiliar — un bloc ridicat în comuna Chiajna, în valoare de 1 milion de euro, finanțat parțial cu bani proveniți de la fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Mai mult, printre cei implicați în tranzacțiile din Chiajna se regăsesc și apropiați ai primarului local și figuri din lumea interlopă.

Lia Savonea însăși a fost implicată în tranzacții cu terenuri în aceeași localitate. De altfel, aceasta a omis să declare în trecut vânzarea unui teren evaluat la 30.000 de euro, achiziționat împreună cu rude ale edilului din Chiajna — o omisiune pe care Agenția Națională de Integritate nu a sancționat-o.

În contextul în care Unix Sky SRL nu are venituri înregistrate, dar este implicată într-un proiect de zeci de milioane de lei, apar întrebări legitime despre sursa finanțării. Este vorba de un nou caz în care funcții publice importante sunt asociate cu investiții private de mari dimensiuni, fără transparență în ceea ce privește capitalul.

Deși în declarația de avere din 2024, Lia Savonea menționează „SC US SRL” ca fiind o firmă în care soțul ei este acționar unic, nu a menționat numele complet al societății comerciale — Unix Sky SRL. Judecătoarea a explicat acest lucru prin faptul că a completat declarația pe baza informațiilor comunicate de soțul ei.

Această lipsă de transparență ridică suspiciuni privind tentativa de a minimaliza vizibilitatea implicării soțului în proiecte de anvergură, mai ales în contextul în care Savonea are un istoric profesional care include și poziția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Cu toate că Unix Sky SRL pare a fi un vehicul juridic fără activitate economică reală, Mihai Savonea trebuie să atragă peste 9 milioane de euro pentru a finaliza proiectul. Există suspiciuni că finanțarea ar putea proveni din surse neclare sau din parteneriate încheiate în mod informal, similar cu situația proiectului din Chiajna.

Pro Build Projects AG SRL, firma parteneră, deține experiență și resurse pentru proiecte imobiliare de asemenea anvergură. Însă implicarea unei firme fără venituri, deținută de soțul unei judecătoare de rang înalt, adaugă un strat de opacitate asupra întregii afaceri.

Până în prezent, nici Agenția Națională de Integritate (ANI), nici alte instituții de control nu au declanșat anchete cu privire la această investiție. ANI a fost anterior criticată pentru lipsa de eficiență în cazuri similare, iar în acest caz, există deja precedentul neclarităților legate de averea Liei Savonea.

Mai mult, în contextul intensificării protestelor privind pensiile speciale și privilegiile magistraților, astfel de cazuri nu fac decât să alimenteze neîncrederea publicului în independența reală și integritatea sistemului de justiție.

Proiectul imobiliar de pe Șoseaua București-Ploiești 23 este o investiție de amploare, care implică actori din justiție și afaceri, fără ca până acum să existe o explicație transparentă privind sursa fondurilor. Într-un stat de drept funcțional, astfel de situații ar necesita nu doar explicații publice, ci și verificări riguroase din partea autorităților competente.

În lipsa acestora, cazul Savonea riscă să devină încă un exemplu de fuziune între influență publică și profituri private, protejate de opacitatea juridică și administrativă. Iar pentru opinia publică, acest episod nu poate decât să întărească percepția de dublu standard în aplicarea legii și distribuirea resurselor.

Sursă: Defapt

sursa: Inquam Photos/Octav Ganea

Veniturile colosale ale membrilor CSM: 9,5 milioane de lei anual pentru 16 magistrați care apără pensiile speciale

Judecătorii și procurorii membri CSM au câștigat peste 9,4 milioane lei în 2024. Analiză completă a veniturilor, pensiilor speciale și controverselor privind independența financiară a magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței justiției, a devenit tot mai frecvent subiect de controverse publice. Una dintre cele mai sensibile teme este aceea a pensiei speciale a magistraților, în contextul în care 16 membri CSM cumulează venituri totale de peste 9,4 milioane de lei anual, echivalentul a aproape 2 milioane de euro.

La o medie de peste 587.000 lei anual per membru CSM, magistrații care conduc sistemul judiciar din România încasează sume care împreştie o aură de castă îlitei judiciare.

Potrivit datelor INS, salariul mediu net anual în România este de aproximativ 65.000 de lei. Astfel, cel mai bine plătit magistrat din CSM, Daniel Grădinaru, încasează de 16 ori mai mult.

Ierarhia veniturilor arată astfel:

  1. Daniel Grădinaru (judecător) – 1.039.668 lei/an
  2. Denisa-Angelica Stănișor (judecător) – 1.024.574 lei/an
  3. Narcis Erculescu (judecător) – 664.667 lei/an
  4. Claudiu-Marian Drăgușin (judecător) – 622.745 lei/an
  5. Gheorghe-Liviu Odagiu (judecător) – 599.109 lei/an
  6. Alin-Vasile Ene (judecător) – 571.036 lei/an
  7. Elena-Raluca Costache (președintele CSM) – 568.512 lei/an
  8. Ioan Sas (avocat, societate civilă) – 562.202 lei/an
  9. Ramona-Grațiela Milu (judecător) – 554.472 lei/an
  10. Mihaela-Laura Radu (judecător) – 549.242 lei/an

… și lista continuă cu sume comparabile pentru ceilalți membri.

Conform propriilor declarații, membrii CSM consideră aceste venituri nu doar justificate, ci esențiale pentru garantarea „independenței financiare a justiției”. Totuși, pozițiile publice ale unor oficiali ai guvernului, precum vicepremierul Oana Gheorghiu, care a calificat pensiile speciale drept un „sistem piramidal de tip Caritas”, au generat un val de reacții dure.

CSM a formulat plângere penală împotriva acesteia pentru presupuse „atacuri la o putere constituțională”, acuzând-o de incitare la ură și discriminare. Această decizie, fără precedent, marchează un posibil conflict constituțional.

Pe lângă venituri salariale, membrii CSM înregistrează conturi bancare de sute de mii de lei, terenuri, case, apartamente, bijuterii și tablouri, iar unii conduc autoturisme de lux. Câțiva primesc inclusiv diurne pentru deplasare, deși locuiesc în București.

Spre exemplu, Daniel Grădinaru are patru autoturisme, un apartament în Capitală și o vilă în Chiajna. Are în conturi 91.000 euro și 110.000 lei. De asemenea, mai încasează deconturi externe de sute de dolari/an.

Pozițiile magistraților față de pensiile speciale arată o solidaritate clară împotriva oricărei reforme:

  • Denisa Stănișor a spus: „CSM are obligația de a respinge orice proiect ce tinde să reducă pensiile speciale”.
  • Alin Ene: „Pensia specială este o garanție constituțională, nu un privilegiu”.
  • Mihaela Radu: „Magistrații nu se formează în 6 luni ca parlamentarii”.

Totuși, au existat voci moderate precum Ramona-Grațiela Milu, care a recunoscut că pensia nu ar trebui să depășească salariul și a cerut reglementări clare.

Veniturile din justiție nu sunt o temă doar fiscală. Ele reflectă modul în care statul român prioritizează resursele publice. În contextul unui sistem sanitar subfinanțat, a pensiilor mici și a subdezvoltării infrastructurii, cheltuielile uriașe cu pensii speciale și salarii de top devin un subiect cu puternică încărcătură emoțională și politică.

CSM este perceput tot mai mult ca o instituție ruptă de realitatea socială, încărcată de protecție corporatistă față de membrii săi, mai ales în contextul unor decizii controversate ale instanțelor.

Deși Curtea Constituțională a restricționat accesul publicului la declarațiile de avere, informațiile disponibile arată că sistemul se autoconservă prin avantaje financiare imense. Disputa dintre Guvern și CSM nu este doar despre bani, ci despre viitorul statului de drept și despre încărcătura morală a privilegiilor într-o societate cu nevoi sociale acute.

Cu venituri cumulate de 9,4 milioane lei/an, membrii CSM sunt simbolul unui sistem care refuză reforma, dar pretinde protecție constituțională totală.

Articol integral pe Libertatea

Condamnări grele în dosarul DIICOT privind devalizarea stațiunii Băile Herculane: 19 hoteluri și băi confiscate, milioane de euro recuperate

Unul dintre cele mai ample dosare de corupție și devalizare a patrimoniului turistic din România ultimelor decenii a ajuns la o primă concluzie în instanță. Curtea de Apel Timișoara a decis condamnări grele pentru șase persoane implicate în devalizarea stațiunii balneare Băile Herculane, un fost simbol al turismului românesc.

Printre inculpați se numără oameni de afaceri, lichidatori judiciari și un executor, în timp ce fostul deputat PSD Iosif Armaș, considerat liderul grupului infracțional, scapă de pedeapsă prin intervenția prescripției.

Într-un dosar investigat de DIICOT Timișoara încă din 2015, instanța a dispus următoarele pedepse:

  • Alexandru Gavrilescu (om de afaceri): 10 ani și 4 luni de închisoare și confiscarea a peste un milion de euro.
  • Mioara Dumitrache și Victorița Oprea (lichidatori judiciari): câte 9 ani de închisoare.
  • Gheorghe Brad (executor judecătoresc): 7 ani de închisoare.
  • Marius-Cristian Ghiță (lichidator): 6 ani de închisoare.
  • Ion Tăbugan (om de afaceri): 5 ani de închisoare.

Instanța a mai decis confiscarea a 19 clădiri istorice și de patrimoniu din Băile Herculane, inclusiv hotelurile emblematice ale stațiunii: Hercules, Diana, Roman, Afrodita, Minerva și Ferdinand, precum și băile termale Apollo, Hebe, Neptun, sanatorii, un spital militar, cazinoul, și mai multe pavilioane balneare.

Considerat arhitectul financiar al întregii afaceri, fostul deputat Iosif Armaș nu a mai fost condamnat penal din cauza intervenției prescripției. Totuși, judecătorii au decis confiscarea sumei de 4,8 milioane de euro, identificată ca profit obținut ilegal din afacerea Băile Herculane.

Instanța a constatat existența unui prejudiciu uriaș și a menționat că grupul infracțional organizat condus de Armaș a funcționat aproape două decenii nestingherit.

DIICOT susține că schema infracțională a avut două etape-cheie:

  1. În anul 2001, firma Argirom Internațional, condusă de Iosif Armaș, a împrumutat aproape 10 milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat, cu drept de vânzare și obligația de returnare în 180 de zile. Zahărul nu a mai fost returnat.
  2. Cu banii obținuți din vânzarea zahărului, firma Argirom a cumpărat la prețuri modice majoritatea clădirilor istorice din centrul stațiunii Băile Herculane, unele evaluate ulterior la milioane de euro.

„Cu acei bani, s-a cumpărat aproape întreaga stațiune. Clădiri de patrimoniu, monumente istorice, hoteluri cu valoare arhitecturală inestimabilă au trecut din patrimoniul public în cel privat, prin intermediul unor inginerii financiare dubioase”, declara în 2016 Alex Florența, pe atunci procuror-șef DIICOT Timișoara, astăzi procuror general al României.

Conform sentinței, statul român reintră în posesia următoarelor imobile din Băile Herculane:

  1. Complexul Hotelier Hercules
  2. Hotelurile Diana, Roman, Afrodita, Ferdinand, Minerva
  3. Băile termale Apollo, Hebe, Neptun, Venera, Diana
  4. Sanatoriile pentru militari (Pavilioanele 3, 4, 5)
  5. Cazinoul Băile Herculane
  6. Stație pompe Neptun, bazin apă, spital pentru ofițeri
  7. Terenuri și păduri în Domogled, Cerna și Grota Haiducilor

Este prima decizie din ultimii 30 de ani prin care statul reușește să recupereze în instanță un număr atât de mare de imobile istorice.

Băile Herculane, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din Europa, a cunoscut în ultimele două decenii un declin accentuat. După privatizările controversate din anii 2000, clădirile au fost lăsate în paragină, fiind implicate în litigii, vândute fictiv sau blocate de proceduri de insolvență.

Prin această decizie, statul român are acum posibilitatea reală de a redeschide, reabilita și reintroduce în circuitul turistic una dintre cele mai valoroase stațiuni termale din Europa Centrală.

Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă. Avocații inculpaților au anunțat deja că vor face apel, iar cazul va ajunge pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În paralel, autoritățile trebuie să identifice modalități legale și transparente de reintrare în posesia efectivă a clădirilor, multe dintre ele fiind deteriorate, vandalizate sau ocupate abuziv.

Cazul Băile Herculane devine astfel un precedent important în jurisprudența românească, arătând că este posibilă confiscarea extinsă a bunurilor obținute ilegal, chiar și la ani buni de la comiterea faptelor.

Dacă decizia va rămâne definitivă, ar putea deschide calea unor acțiuni similare în stațiuni precum Borsec, Covasna sau Govora, unde au existat privatizări suspecte.

Sursă: G4Media

Normedia lansează campania de decembrie: abonamente cu reduceri de până la 50% pentru lideri, echipe și organizații care cred în puterea informației

Normedia.ro lansează campania de final de an dedicată profesioniștilor, antreprenorilor, specialiștilor în marketing, PR și liderilor care vor să înceapă 2026 cu o sursă solidă de informație, analiză și direcție.

Campania se desfășoară în perioada 1–31 decembrie 2025 și aduce reduceri semnificative la abonamentele Normedia, oferind pachete flexibile pentru utilizatori individuali, echipe mici și organizații de dimensiuni medii sau mari.

Obiectivul campaniei:

Să sprijinim liderii care înțeleg că deciziile bune pornesc de la informații clare, verificate și bine contextualizate.

Într-un ecosistem digital tot mai fragmentat, în care zgomotul informațional este adesea mai puternic decât faptele, Normedia oferă conținut credibil și util pentru cei care construiesc, conduc, creează și transformă.

Această campanie este dedicată:

  • Antreprenorilor și managerilor care au nevoie de surse sigure pentru a lua decizii strategice;
  • Profesioniștilor în marketing și comunicare, care caută contexte relevante și studii de caz reale;
  • Consultanților, analiștilor și economiștilorcare vor insight-uri, nu doar titluri;
  • Agențiilor și companiilorcare vor să susțină cultura informării în rândul angajaților;
  • Start-up-urilor și echipelor dinamice, care au nevoie de claritate într-un mediu complex.

Oferta de decembrie – Abonează-te la Normedia cu reduceri consistente

Pachet Destinat pentru Beneficii Reducere
1 Abonament Individual Freelanceri, lideri de opinie, manageri Acces complet la articole premium, newsletter săptămânal, interviuri și analize exclusive –15%
5 Abonamente (echipă) Agenții, start-up-uri, IMM-uri Acces pentru toți membrii echipei la conținut full + consultanță editorială la cerere –30%
10 Abonamente (organizație) Companii mari, ONG-uri, instituții Acces complet + bonusuri de promovare în platformă pentru branduri selectate –50%

 

Normedia nu este doar o publicație. Este o platformă de cunoaștere și decizie, axată pe:

  • Investigații jurnalistice relevantepentru piața din România;
  • Interviuri cu antreprenori locali, creatori, lideri de opinie;
  • Advertoariale și branding personal pentru profesioniști și afaceri românești;
  • Conținut personalizat pentru industrii-cheie: tech, mediu, energie, educație, comunicare, economie;
  • Sprijin pentru campanii de promovare și vizibilitate, prin parteneriate media și storytelling autentic.

Odată cu lansarea campaniei de decembrie, Normedia anunță și dezvoltarea unei secțiuni dedicate partenerilor de business, care va include:

  • Profiluri de brand & antreprenor
  • Interviuri și testimoniale despre transformare și inovați
  • Campanii de awareness pentru produse sau servicii B2B
  • Posibilitatea de a publica advertoriale, opinii și resurse utile în platformă

Pentru colaborări media sau proiecte personalizate, contactează echipa editorială:
redactie@normedia.ro

„Într-un mediu economic incert, cu provocări globale și transformări rapide în aproape toate domeniile, ai nevoie de mai mult decât titluri. Ai nevoie de claritate, context și direcție. Normedia este pentru cei care construiesc, nu doar reacționează.” – Sandu Mihai, Director General NORMEDIA

Fie că ești parte dintr-o companie, o agenție, o organizație non-profit sau un grup de inițiativă, campania Normedia din decembrie este momentul perfect să sprijini un jurnalism echilibrat și să oferi echipei tale un avantaj real în noul an.

Asociația TBA, la Topul Național al Firmelor Private din România: „Performanța nu e un efort individual, ci o construcție colectivă”

Asociația TBA (The Business Alliance) a participat la cea de-a 33-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România, un eveniment dedicat excelenței în antreprenoriat și contribuției mediului privat la dezvoltarea economică a țării.

În cadrul reuniunii, Florin Pețu, alături de o delegație a Asociației, a transmis un mesaj centrat pe ideea de parteneriat și colaborare ca piloni ai progresului sustenabil. „Performanța nu este rezultatul unui efort individual, ci al unei construcții colective, bazate pe echipe, valori și leadership responsabil”, a subliniat Florin Pețu, președintele Asociației The Business Alliance.

Participarea la eveniment a fost o ocazie de a consolida dialogul cu organizațiile și liderii din mediul de afaceri care împărtășesc aceleași principii: dezvoltare prin cooperare, adaptabilitate și responsabilitate.

Prin prezența la această ediție a Topului Național al Firmelor, Asociația TBA și-a reafirmat angajamentul de a susține și reprezenta antreprenorii români, contribuind activ la formarea unui ecosistem economic solid, echilibrat și orientat spre inovație.

Organizat anual, evenimentul reunește reprezentanți ai mediului de afaceri din întreaga țară, oferind o platformă de recunoaștere a performanței și de promovare a valorilor antreprenoriale autentice.

Asociația TBA

Despre The Business Alliance

Asociația The Business Alliance (TBA) este o comunitate națională dedicată conectării mediului de afaceri și promovării colaborării între lideri, antreprenori și specialiști din domenii diverse. Prin programele sale, TBA susține educația în business, leadershipul responsabil, inovația și dezvoltarea durabilă, devenind un veritabil catalizator pentru parteneriate strategice și proiecte cu impact economic și social.

Organizația își propune să consolideze rețeaua de afaceri românească și să creeze un spațiu comun de creștere, dialog și oportunități pentru antreprenorii care cred în puterea cooperării și a valorilor autentice.

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense

Într-un nou exemplu de risipă bugetară și lipsă de responsabilitate administrativă, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) continuă să funcționeze pe hârtie, în ciuda faptului că activitatea sa este suspendată de peste un an.

Cu toate acestea, angajații săi — zeci la număr — încasează în continuare salarii substanțiale, iar conducerea este asigurată de un pensionar special, în ciuda criticilor dure formulate de Curtea de Conturi.

Sistemul Național Antigrindină a funcționat timp de două decenii fără întrerupere, fiind responsabil de protejarea culturilor agricole prin lansarea de rachete speciale menite să reducă formarea grindinei. În vara anului 2024, sistemul a fost brusc oprit, motivul oficial fiind lipsa omologării punctelor de lansare.

Cu alte cuvinte, infrastructura pe care se baza această rețea de protecție agricolă nu a mai fost în conformitate cu standardele, iar autoritățile au decis să suspende activitatea în loc să o modernizeze sau să o reglementeze legal.

Potrivit datelor oficiale, AASNACP avea, în anul 2024, nu mai puțin de 53 de angajați. Cheltuielile salariale au fost de peste 10,4 milioane de lei, o sumă greu de justificat în contextul unei activități inexistente.

Ultima raportare, din septembrie 2025, arată că salariile din cadrul agenției sunt cu mult peste media din administrația publică. Spre exemplu:

  • Directorul general încasează un salariu brut de 20.060 de lei + 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare;
  • Un director avea un salariu de peste 19.000 de lei;
  • Un consilier încasa între 10.398 și 14.137 de lei net.

Prin comparație, media salariului brut în administrația publică era, în aceeași perioadă, de 11.727 de lei.

Dragoș Manole este directorul general al AASNACP, deși despre experiența sa profesională nu există date publice verificabile. CV-ul său nu este disponibil pe site-ul instituției, iar alte surse oficiale nu oferă informații relevante despre trecutul său profesional.

Conform ultimei declarații de avere, Dragoș Manole este pensionar special al Ministerului Apărării Naționale. În anul fiscal 2023, a încasat un salariu net de 135.730 de lei de la agenție, la care s-a adăugat o pensie specială de 64.560 de lei.

În aprilie 2025, Curtea de Conturi a României a efectuat un control amplu la AASNACP și a emis un raport extrem de critic. Potrivit documentului, inspectorii au formulat 11 observații privind activitatea agenției, printre care:

  • Lipsa unui plan de redresare sau relansare a activității;
  • Continuarea plății salariilor în lipsa unor atribuții funcționale;
  • Nereguli în cheltuirea fondurilor bugetare;
  • Lipsa transparenței în utilizarea resurselor publice;
  • Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin actele de înființare.

În contextul acestor nereguli, experții financiari se întreabă de ce această agenție continuă să existe din punct de vedere bugetar, în lipsa unei activități reale sau a unui impact social sau economic.

În aprilie 2025, Euronews România relata că România renunță la rachetele antigrindină considerând sistemul învechit. În locul acestora, Ministerul Agriculturii și cel al Mediului discutau implementarea unor generatoare terestre de precipitații – o tehnologie mai puțin costisitoare și mai ușor de implementat.

Cu toate acestea, noul sistem nu a fost adoptat oficial, iar în lipsa unei infrastructuri funcționale, agricultorii sunt nevoiți să se descurce singuri cu pagubele cauzate de fenomenele meteorologice extreme.

Cazul AASNACP este emblematic pentru felul în care anumite structuri bugetare devin inutile, dar nu sunt desființate. În loc să fie restructurată sau absorbită de o instituție cu activitate efectivă, agenția continuă să „funcționeze” pe hârtie, dar fără a aduce vreo valoare adăugată statului român.

În paralel, angajații încasează salarii generoase, iar conducerea — compusă din persoane cu pensii speciale — profită de lipsa controlului politic și administrativ.

Într-o perioadă în care România caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor publice și eficientizarea aparatului bugetar, menținerea unei agenții fără activitate, dar cu salarii peste medie, ridică serioase semne de întrebare.

AASNACP trebuie fie reformată radical, fie închisă. Orice alt scenariu înseamnă risipirea banului public și perpetuarea unui model de ineficiență care a adus administrația publică în pragul neîncrederii generalizate.

Sursă: Defapt