Acasă Blog Pagina 52

Mercedes AMG GLE 53 pentru un butic de sat: firma din Gorj care i-a „asigurat” luxul deputatului PSD Mihai Weber. ANAF are de explicat cum se justifică cheltuiala

Redacția Normedia
-
0
Mercedes AMG GLE 53 pentru un butic de sat: firma din Gorj care i-a „asigurat” luxul deputatului PSD Mihai Weber. ANAF are de explicat cum se justifică cheltuiala

O firmă cu profit de 3.500 € și punct de lucru într-un magazin sătesc din Gorj a achiziționat în leasing un Mercedes AMG GLE 53 (≈140.000 €), folosit de deputatul PSD Mihai Weber.

Compania îi aparține în proporție de 95% parlamentarului, administrator este vicepreședintele PSD Gorj. Ce spune legea, ce răspunde Weber și de ce ANAF ar trebui să verifice cheltuiala.

Cuvinte-cheie: Mihai Weber, PSD Gorj, Mercedes AMG GLE 53, Blenbondy 81 SRL, butic de sat, leasing pe firmă, declarație de avere, ANAF, e-Factura, cheltuieli deductibile, conflict de interese

Site-ul de investigații Snoop.ro documentează un caz tipic pentru „lux pe firmă”: un Mercedes AMG GLE 53 hibrid, evaluat pe platformele de profil la peste 140.000 de euro, a fost cumpărat în leasing de Blenbondy 81 SRL, societate din Gorj cu profit de ~3.500 € în 2024 și punct de lucru într-un butic din satul Buduhala (≈900 locuitori). Deputatul PSD Mihai Weber, președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, deține 95% din firmă; administrator este Laurențiu Briceag, vicepreședinte PSD Gorj. Întrebat de ce conduce mașina, Weber: „Este mașina unei firme. A fost strategia firmei.”

Pe 25 august, după o ședință PSD despre pachetul 2 de austeritate, Mihai Weber a fost filmat urcându-se la sediul central al partidului într-un Mercedes AMG GLE 53 – versiune hibrid, model de ultimă generație. Autoturismul nu apare în declarația sa de avere din iunie 2025, unde figurează în schimb un Ford Ranger (2024), achiziționabil în jur de 70.000 €.

Documentele analizate de Snoop arată că mașina a fost preluată în leasing de Blenbondy 81 SRL în iulie 2025. Potrivit termene.ro, societatea a rulat în ultimii ani cifre de afaceri modeste (≈100.000–150.000 €) și profituri anuale de ordinul miilor de euro. Totalul profiturilor pe mai mulți ani nu acoperă nici o treime din valoarea estimată a SUV-ului.

Structura acționariatului:

  • Mihai Weber – 95% părți sociale (nu poate fi administrator, fiind demnitar);

  • Daniela Blendea – 5% (deține și terenul de 500 mp pe care funcționează magazinul, conform extrasului CF).

Administratorii firmei sunt Daniela Blendea și Laurențiu Briceag – acesta din urmă vicepreședinte PSD Gorj, consilier local la Bălănești, fost instructor auto și consilier parlamentar la cabinetul lui Weber. Briceag a confirmat telefonic pentru Snoop achiziția Mercedesului de către firmă, după care a închis.

Blenbondy 81 operează un magazin sătesc în Buduhala, comuna Telești (≈3.000 locuitori). Reporterii Snoop au găsit o prăvălie modestă, cu bănci la intrare pentru clienți, POS nefuncțional din cauza internetului și o toaletă insalubră în spate. Dincolo de utilitatea locală a magazinului, rămâne întrebarea: de ce ar avea această firmă nevoie de un SUV sport de lux, hibrid, de peste 400 CP?

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a sintetizat problema: „Nu văd legătura dintre activitatea unui magazin sătesc și o mașină de lux care nu transportă marfă. Este un fenomen la nivel național: cheltuieli personale trecute pe firme, de la mașini și apartamente, la tablouri sau servicii de modelare corporală.”

Solicitat de trei ori de reporteri să clarifice proprietatea și utilizarea mașinii, Weber a ocolit răspunsurile directe:

  • „M-ați văzut cu mașina?”

  • „Este mașina unei firme.”

  • „A fost strategia firmei. Sunt acționar. Documentați-vă cât costă.”

  • „Trebuie să vă dau socoteală pentru ce face firma?”

În parcarea Parlamentului, în parbrizul Mercedesului era vizibilă legitimația de parlamentar pe numele său.

Din punct de vedere legal, demnitarii pot conduce mașini achiziționate pe firme în care sunt asociați, iar bunul nu trebuie declarat ca proprietate personală. Însă practica ridică probleme de etică și transparență, mai ales când beneficiarul real al utilizării pare a fi același demnitar care promovează măsuri de austeritate sau integritate fiscală.

În Codul fiscal, o cheltuială este deductibilă dacă este necesară desfășurării activității. Pentru autoturisme, există plafonări (ex. deductibilitate limitată pentru amortizare, combustibil, leasing), dar esența rămâne justificarea economică: face această mașină parte din activitatea societății?

Puncte-cheie:

  • Leasingul este în principiu deductibil în limitele legii, dacă autoturismul deservește obiectul de activitate;

  • Pentru vehiculele de lux, companiile trebuie să probeze utilizarea în interes de firmă (foi de parcurs, politici interne, obiective comerciale);

  • ANAF poate reîncadra cheltuielile ca nedeductibile și poate imputa TVA dacă mașina este, în fapt, folosită personal;

  • e-Factura și încrucișarea bazelor de date (bănci, Inspecția Muncii, Registrul Comerțului) ar trebui să semnaleze anomalii între mărimea cheltuielilor și capacitatea economică a firmei.

Marcel Boloș: „Am încercat să accelerăm e-Factura tocmai pentru a detecta cheltuielile fără legătură cu activitatea. ANAF trebuie să verifice punctual: există documente care arată că mașina e necesară magazinului din Buduhala?”

Cazul explodează într-un moment sensibil: Guvernul Bolojan își asumă pachete de austeritate pentru corecția deficitului, în timp ce lideri politici ajung în spațiul public cu vehicule premium pe firme cu profil de comerț cu amănuntul, în sate mici. Dincolo de litera legii, percepția publică este că avem de-a face cu o dublă măsură: cetățenilor li se cere strânsul curelei, iar privilegiații își optimizează personal luxul pe cheltuiala unor societăți aflate, la rândul lor, sub regim lax de control.

Cine este Mihai Weber

  • 61 de ani, deputat PSD la al 4-lea mandat;

  • Președinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (Camera Deputaților);

  • Fost președinte al Comisiei de control SIE (mandatul 2020–2024);

  • Secretar general adjunct PSD, președinte PSD Gorj;

  • Acționar în mai multe firme, între care Blenbondy 81 SRL (butic Buduhala), Pro Auto Logistics, 2M Energy Storage, Pro Inovation SRL;

  • A vândut în 2024 firma 13 BEX SRL cu 1,5 milioane lei către Kahraman Energy, după obținerea unui ATR pentru un parc fotovoltaic (2,5 MW).

Întrebările care rămân

  1. Necesitatea economică: Care este justificarea de business pentru un Mercedes AMG GLE 53 la o firmă cu magazin sătesc și profit de 3.500 €?

  2. Utilizarea reală: Există foi de parcurs, politici interne și documente care să demonstreze că autoturismul servește activitatea?

  3. Deductibilitatea fiscală: Ce tratament fiscal i-a aplicat Blenbondy 81 SRL leasingului, combustibilului, asigurărilor și celorlalte cheltuieli asociate?

  4. Controlul ANAF: A demarat Fisc-ul vreo verificare în baza e-Factura și a analizei de risc pe discrepanța dintre cheltuială și capacitatea economică?

  5. Transparență: De ce refuză deputatul răspunsuri clare privind beneficiarul utilizării și scopul economic al mașinii?

Cazul Blenbondy 81 – Mercedes AMG GLE 53 ilustrează perfect falia dintre litera legii și spiritul ei. În timp ce legea permite achiziții pe firmă și utilizarea lor de către asociați, etica publică cere ca demnitarii să explice transparent necesitatea economică și utilizarea reală a unor bunuri de lux care, chiar dacă nu intră în declarația de avere, pot fi – în fapt – beneficii personale mascate în cheltuieli corporate.

ANAF are instrumente pentru a lămuri rapid situația: e-Factura, încrucișarea bazelor de date și o inspecție fiscală punctuală pot stabili dacă vorbim despre o cheltuială deductibilă sau despre un lux personal pe banii firmei. Până atunci, imaginea rămâne aceea a unui AMG parcat între băncuțele unui magazin de sat, în timp ce pe agenda publică scrie „austeritate”.

Sursă: SNOOP

Misterul firmelor-fantoma cu afaceri de miliarde: Romnef Steel Company si Zeus Corporation, colosi invizibili in businessul real

Redacția Normedia
-
0
Misterul firmelor-fantoma cu afaceri de miliarde: Romnef Steel Company si Zeus Corporation, colosi invizibili in businessul real

Doua companii care nu au fost niciodata mentionate in presa de specialitate sau in mediul de business, Romnef Steel Company si Zeus Corporation, au aparut brusc in topul celor mai mari 250 de companii din Romania, fiecare raportand cifre de afaceri de aproape 1 miliard de lei pentru anul 2024. Cu toate acestea, niciun jucator relevant din piata metalurgiei nu le cunoaste activitatea sau prezenta reala.

Romnef Steel Company (fosta Milly Prod Com) si Zeus Corporation (fosta Carldon Com) par sa fi iesit din anonimat odata cu schimbarea denumirilor comerciale in luna mai 2025. Aceste transformari vin dupa o absenta totala din presa economica, evenimente de networking sau raportari vizibile pana in acest moment.

Romnef a raportat o cifra de afaceri de 993 milioane lei, un profit de 229 milioane lei si 55 de angajati, in timp ce Zeus Corporation a declarat 999 milioane lei cifra de afaceri si 183 milioane lei profit net, cu 95 de angajati.

In ciuda dimensiunii uriase, cele doua companii nu apar cu taxe platite catre stat: nici impozit pe profit, nici contributii sociale sau de sanatate, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor.

Romnef apare ca platitor de TVA abia din august 2025, desi rezultatele raportate incep inca din 2019. In oglinda, Zeus Corporation nu are nici ea istoric de taxe platite, cu toate ca are capitaluri proprii si marje de profit ce sfideaza realitatea pietei.

Romnef Steel Company are sediul declarat in Bulevardul Poligrafiei 1A, iar Zeus Corporation, pe Calea Floreasca 246C, in Bucuresti. Niciuna dintre aceste companii nu este cunoscuta de administratorii cladirilor de birouri de la adresele respective. Practic, aceste firme nu pot fi gasite fizic, nici macar cu o simpla vizita.

Reprezentantii SkyTower, unde figureaza sediul Zeus Corporation, au confirmat ca „nu exista nicio companie cu aceste denumiri” in cladirea lor. Situația este similara si in cazul Romnef.

Ambele companii si-au lansat website-urile pe 19 iulie 2025, prin intermediul unui furnizor de servicii din Islanda. Site-urile afiseaza descrieri idealizate si profesioniste despre activitatea companiilor in domeniul metalurgiei si distributiei de otel, dar nu includ informatii concrete despre clienti, contracte, proiecte sau sedii fizice.

Zeus Corporation se descrie ca avand „peste 20 de ani de experienta” si activitate in energie, petrol, gaze si constructii. La fel, Romnef se prezinta ca fiind „un lider national in servicii de metalurgie”. Ambele firme isi promoveaza expertiza in domenii in care, potrivit jucatorilor reali din piata, nu au nicio prezenta identificabila.

Cine sunt actionarii

  • Petre Gheorghe, din comuna Gurbănești, judetul Călărași, este asociatul unic al Romnef Steel Company.
  • Andrei Stan, din București, este asociatul unic al Zeus Corporation.

Despre niciunul dintre acestia nu exista articole, interviuri sau referinte publice. Amandoi par sa fi aparut exclusiv in documente oficiale, fara vreo activitate antreprenoriala sau profesionala cunoscuta.

Romnef si Zeus nu sunt singurele companii misterioase cu cifre de afaceri uriase. In februarie 2025, Ziarul Financiar a dezvaluit cazul firmei RICHRBT 1 SRL, care a raportat venituri de 3,6 miliarde de lei, desi nimeni din domeniul infrastructurii nu auzise de aceasta.

„Este aproape imposibil sa activezi in aceasta piata cu astfel de marje de profit. In 2022–2024, metalurgia a avut ani grei, marile companii au raportat pierderi sau stagnare, nu crestere accelerata”, spune, sub protectia anonimatului, directorul general al uneia dintre cele mai mari firme din industria otelului.

Firme precum Liberty Galați, altadata lideri ai pietei, s-au confruntat cu pierderi, restructurari si scaderi de productie. In acest context, aparitia unor companii care pretind profituri de 20% fara nicio activitate cunoscuta ridica semne de intrebare grave.

ZF a analizat trei firme similare ca domeniu, dar reale:

  1. Furnizor real de produse metalurgice – 210 mil. lei cifra de afaceri, 3.200.000 lei impozit pe profit, 5.800.000 lei contributii sociale.
  2. Distributie metale neferoase – 98 mil. lei cifra de afaceri, 1.200.000 lei taxe platite.
  3. Importator otel structural – 320 mil. lei, 6.000.000 lei platite la buget.

Romnef si Zeus: 0 lei platiti.

Tacere oficiala si lipsa de raspuns

ZF a transmis solicitari catre:

  • Ministerul Finantelor
  • ANAF
  • Inspectia Muncii
  • Reprezentantii firmelor

Pana la momentul redactarii, nu s-a primit niciun raspuns oficial. Lipsa de transparenta si refuzul comunicarii intaresc suspiciunile privind functionarea reala a acestor companii.

Cazul Romnef si Zeus nu este doar o curiozitate de presă. Este simptomul unui fenomen periculos: inflarea clasamentelor economice cu entitati fara substanta, care pot fi folosite in scopuri de spalare de bani, evaziune fiscala sau alte operatiuni ilegale.

Cat timp autoritatile nu raspund, iar firmele continua sa „existe” doar in PDF-uri si bilanturi, credibilitatea mediului de afaceri romanesc este afectata profund. Iar contribuabilii cinstiti, care platesc taxe si contribuie real la economie, raman cei pacaliti.

Este timpul ca Ministerul Finantelor si ANAF sa explice public aceste anomalii.

Sursă: ZF

Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari: plasată în conducerea a patru companii de stat strategice

Redacția Normedia
-
4
Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari: plasată în conducerea a patru companii de stat strategice

Pe hârtie, Anca Mitu este o funcționară de rang mediu, cu un CV modest și un trecut profesional neclar. În realitate, însă, ea a devenit una dintre cele mai influente figuri din umbră ale sistemului bugetar românesc, fiind prezentă simultan în conducerile a patru companii de stat strategice: RAAPPS, Palatul CFR, Transelectrica și Hidroelectrica.

Cu o diplomă în economie obținută la Universitatea Petre Andrei din Iași și un început de carieră ca directoare la un SRL din Fălticeni, Anca Mitu pare să fi făcut un salt inexplicabil spre centrul puterii administrative din București.

Conform documentelor publice și unor surse guvernamentale, în 2025, Anca Mitu deține următoarele funcții:

  • Consilier al directorului general Transgaz

  • Membră a Consiliului de Supraveghere Transelectrica

  • Membră a Consiliului de Administrație al RAAPPS

  • Membră a Consiliului de Administrație al Palatului CFR

  • Nou intrată în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica (aprilie 2025)

În trecut, a ocupat temporar funcții similare la CFR Marfă și Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Ascensiunea ei nu pare să fie susținută de un parcurs profesional transparent sau de o carieră construită prin concursuri deschise.

Anca Mitu și-a secretizat venitul de la Transgaz în declarația de avere din 2025. Totuși, din declarația din 2024 reiese că a încasat peste 200.000 lei net din această funcție – echivalentul a aproximativ 16.000 lei lunar.

Pe lângă asta, în anul fiscal 2024, a declarat:

  • 31.500 lei de la Transelectrica

  • 96.000 lei de la RAAPPS

  • 16.000 lei de la Palatul CFR

Toate aceste venituri sunt net anuale, dar nu reflectă complet sumele brute reale. Potrivit datelor AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Instituțiilor Publice), un membru CA la RAAPPS încasează 20.512 lei brut lunar, adică aproximativ 12.000 lei net – ceea ce sugerează că în realitate, indemnizațiile pot fi cu 50% mai mari decât cele raportate.

În paralel cu această ascensiune profesională, Anca Mitu a acumulat o avere considerabilă:

  • O vilă de 188 mp în Voluntari, achiziționată în 2023

  • Un apartament în Constanța, obținut prin donație

  • Un Mercedes achiziționat în 2016

  • Credite bancare în valoare de 1,05 milioane lei

Chiar dacă există împrumuturi semnificative, capacitatea de a accesa credite de o asemenea valoare sugerează venituri stabile și ridicate, posibil mai mari decât cele oficial declarate.

Până în 2013, Anca Mitu era directoarea unui SRL local din Fălticeni. În 2014, devine consilier parlamentar, iar în 2016 – consiliera președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP).

În 2021, este numită consilieră la Secretariatul General al Guvernului (SGG), iar în același an, devine consiliera directorului general Transgaz, funcție pe care o deține și în prezent.

Traseul său profesional pare marcat nu de performanță sau concursuri câștigate, ci de numiri politice și acces în zone de influență.

Cazul Ancăi Mitu este emblematic pentru o problemă mai profundă din administrația publică românească: ocuparea funcțiilor de conducere pe criterii de loialitate politică, nu de competență.

  • Nicio competiție publică pentru funcțiile din consiliile de administrație.

  • Salarii netransparente, fragmentate în declarațiile de avere.

  • Informații inaccesibile publicului, deși companiile sunt finanțate din bani publici.

Prezența simultană în CA-uri ale unor companii precum Transelectrica și Hidroelectrica, ambele jucători esențiali în domeniul energetic, ridică întrebări despre capacitatea reală de a contribui profesional și despre posibile conflicte de interese.

Au fost adresate întrebări legate de aceste numiri și venituri către:

  • Transgaz

  • RAAPPS

  • Ministerul Energiei

  • Guvernul României

Până la momentul publicării acestui articol, nicio instituție nu a oferit un punct de vedere oficial.

Totodată, nicio autoritate de integritate nu a semnalat vreo incompatibilitate sau conflict de interese, în ciuda numărului mare de funcții simultane.

Într-o perioadă în care România se confruntă cu deficite bugetare cronice, iar reforma administrației publice este una dintre condițiile de bază pentru accesarea fondurilor europene, cazuri precum cel al Ancăi Mitu compromit credibilitatea și eficiența statului.

  • Companiile de stat precum Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica administrează infrastructuri strategice.

  • Posturile de conducere din aceste entități ar trebui ocupate prin concursuri transparente, de specialiști în domeniu.

  • Sinecurile politice afectează performanța, competitivitatea și încrederea contribuabilului în instituțiile statului.

Cazul Ancăi Mitu nu este singular, dar este un exemplu clar de modul în care mecanismele netransparente și numirile politice alterează buna guvernare. Dintr-o poziție periferică, a ajuns în inima celor mai importante companii de stat din România – fără ca publicul să știe cum, de ce, sau pe baza căror competențe.

Până când astfel de cazuri nu vor fi investigate serios de autoritățile de integritate și nu se vor implementa proceduri reale de selecție profesională, România va continua să risipească bani publici și capital de încredere.

Sursă: Defapt

CS Rapid București promovează sportul pentru copii și tineri la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – Ediția 14

Redacția Normedia
-
0
CS Rapid București promovează sportul pentru copii și tineri la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – Ediția 14

Clubul Sportiv Rapid București continuă implicarea activă în programul „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, o inițiativă a Primăriei Sectorului 1 și implementată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, care își propune să aducă mai aproape de comunitate activități recreative și sportive dedicate copiilor și seniorilor.

Sâmbătă, 13 septembrie 2025, între orele 09:30 – 12:30, în Parcul Bazilescu ( intrarea din Str. Subcetate x Str. Olteniei) Rapidul va fi prezent cu două dintre secțiile sale reprezentative:

  • Secția de Baschet – demonstrație sportivă între 10:20 – 11:00;
  • Secția de Volei – demonstrație sportivă între 11:30 – 12:30.

Evenimentul are ca scop promovarea unui stil de viață activ și sănătos, dar și apropierea copiilor și tinerilor de sportul organizat, sub îndrumarea unor antrenori de specialitate.

„Pentru noi, sportul înseamnă sănătate, disciplină și educație. Ne dorim ca prin astfel de evenimente să atragem cât mai mulți copii către baschet, volei și către toate secțiile clubului. Rapidul rămâne un pol de excelență sportivă, dar și un partener al comunității din Sectorul 1”, a declarat Vlad Andronescu, directorul general CS Rapid București.

Participanții la eveniment vor avea ocazia să urmărească demonstrații sportive, să interacționeze direct cu sportivii și antrenorii și să afle mai multe despre grupele de inițiere ale clubului.

Secțiile CS Rapid București oferă copiilor și tinerilor șansa de a practica sportul la nivel organizat, într-un cadru profesionist, beneficiind de condiții moderne și de tradiția unuia dintre cele mai importante cluburi din România.

„Sport și Joacă în Capitala Capitalei” este un program susținut de Primăria Sectorului 1, care îmbină sportul, educația și socializarea intergenerațională. Prin parteneriatul cu CS Rapid București, inițiativa capătă o dimensiune suplimentară: conectarea directă a școlilor, părinților și copiilor la sportul de performanță și la valorile acestuia.

Claudiu Crețu, directorul ELCEN numit în mandatul lui Sebastian Burduja, plasat sub control judiciar. DNA ridică documente într-un dosar de luare și dare de mită. Ce urmează pentru termoficarea Capitalei

Redacția Normedia
-
0
Claudiu Crețu, directorul ELCEN numit în mandatul lui Sebastian Burduja, plasat sub control judiciar. DNA ridică documente într-un dosar de luare și dare de mită. Ce urmează pentru termoficarea Capitalei

Directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, a fost plasat sub control judiciar și are interdicția de a-și exercita atribuțiile, în urma perchezițiilor DNA la sediul companiei. Ancheta vizează presupuse fapte de luare și dare de mită; au fost vizate în total 7 persoane, între care și directorul comercial. Impactul asupra funcționării ELCEN și calendarul procedural, explicate.

Rezumat la zi

  • Măsura preventivă: Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN (Electrocentrale București), a fost plasat sub control judiciar, cu interdicția de a-și exercita atribuțiile.

  • Ancheta DNA: Procurorii anticorupție au descins la sediul central ELCEN și în alte 7 locații (domicilii), ridicând documente privind presupuse fapte de luare și dare de mită.

  • Cercetări extinse: În dosar sunt vizate 7 persoane. Potrivit informațiilor disponibile, directorul comercial a fost deja pus sub control judiciar.

  • Context politic: Crețu a fost susținut de PNL și numit la ELCEN în mandatul de ministru al Energiei al lui Sebastian Burduja (în prezent, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan).

  • Poziția companiei: ELCEN a transmis că va coopera cu autoritățile și că activitatea operațională nu va fi perturbată.

Notă importantă: Măsurile procesuale sunt provizorii, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Potrivit informațiilor publice, procurorii DNA au solicitat acte de la toate direcțiile companiei, cu accent pe proceduri de achiziții și plăți derulate în 2025. Surse din anchetă indică interesul pentru contracte și plata unor facturi legate de modernizarea unui CET (centrală electrică de termoficare) din București.

Suspiciunile DNA, pe scurt

  • Mecanism investigat: ar fi vizate intervenții nelegale în derularea unor plăți și contracte, în schimbul cărora s-ar fi oferit sume de bani.

  • Sume vehiculate: în spațiul public a fost menționată o sumă de ~40.000 lei ca posibilă mită pentru urgentarea unor deconturi/contracte.

  • Legături comerciale: se indică legături cu un oferant la o licitație ELCEN din anul trecut; numele vehiculate în presă includ și profiluri controversate, însă ancheta este în curs, fără concluzii judiciare.

Cine este Claudiu Crețu

Profil profesional (selectiv):

  • Studii de teologie și drept; experiență ca ofițer în MAI și la ANAF.

  • Parcurs în sistemul de termoficare al Capitalei: RADET (director control & calitate, consilier, membru CA), ELCEN (administrator special, apoi DG adjunct), Termoenergetica (DG), revenire la ELCEN ca director general.

  • În spațiul public, Crețu a avut deseori poziții critice față de infrastructura învechită a CET-urilor și subfinanțarea sistemului, în contextul disputelor recurente ELCEN–Termoenergetica–PMB privind responsabilitatea pentru avarii și apa caldă.

Numirea politică: Crețu a fost numit la conducerea ELCEN în mandatul de ministru al Energiei al Sebastian Burduja, care la momentul respectiv îl prezenta drept un „profesionist” cu care „va lucra în echipă”.

ELCEN este principalul producător de agent termic pentru Capitală, livrând energie termică (și electrică) către Termoenergetica, care asigură transportul și distribuția către consumatori. Orice disfuncție la nivelul ELCEN poate avea efecte imediate asupra milioanelor de bucureșteni conectați la sistemul centralizat.

  • Se oprește căldura/apa caldă?
    Compania a transmis că activitatea nu va fi perturbată. Procedural, controlul judiciar aplicat conducerii nu înseamnă oprirea producției. Operarea CET-urilor se face după proceduri standard, cu echipe tehnice distincte de conducerea executivă.

  • Ce se întâmplă cu investițiile în modernizare?
    Dosarul vizează tocmai modul de derulare a unor proiecte. Până la clarificare, e posibil ca unele contracte să intre în audit intern/extern. Decizia de suspendare sau continuare ține de clauzele contractuale, recomandările comitetelor interne și, în final, de acționar (statul, prin Ministerul Energiei).

Cronologia zilei

  • Percheziții DNA la sediul ELCEN și la 7 locații conexe; ridicare de documente și echipamente.

  • Control judiciar pentru Claudiu Crețu, cu interdicție de exercitare a atribuțiilor; măsură similară pentru directorul comercial.

  • Comunicat ELCEN: „cooperăm”, „activitatea continuă”.

  • Reacții publice: critici politice și mediatice privind numirile și managementul sistemului de termoficare; reactivarea dezbaterii despre „gaura neagră” a termoficării bucureștene.

Ce urmează legal: pași procedurali standard

  1. Continuarea urmăririi penale (in personam/in rem, după caz), cu administrare de probe (documente, percheziții informatice, audieri).

  2. Contestarea măsurilor preventive este posibilă; instanța poate menține, modifica sau revoca controlul judiciar.

  3. Decizia acționarului asupra interimatului la vârful ELCEN, dacă interdicția rămâne în vigoare (nume provizorii, mandat limitat, păstrarea continuității operaționale).

  4. Eventuale măsuri asigurătorii (sechestre) dacă procurorii apreciază că există risc patrimonial pentru companie/stat.

Implicații pentru administrație și piața energetică

  • Guvernanță corporativă: Cazul reaprinde tema numirilor politice în companiile energetice strategice și nevoia de proceduri competitive și screening de integritate la vârf.

  • Achiziții publice: Dosarul indică, din nou, vulnerabilități pe segmentul achizițiilor în marile proiecte. Soluțiile cerute de experți: digitalizare deplină a fluxurilor, trasabilitate, audit extern recurent și publicarea datelor contractuale într-un format deschis.

  • Consumatorii din București: Pe termen scurt, nu sunt așteptate întreruperi. Pe termen mediu, clarificarea rapidă a managementului și continuarea investițiilor sunt esențiale pentru sezonul rece.

Dacă interdicția de a exercita atribuțiile se menține, Consiliul de Administrație/AGA trebuie să desemneze un director general interimar, conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Riscuri:

  • Întârzierea deciziei poate crea blocaje pe zona de semnături (plăți, comenzi critice, licitații).

  • „Interimate” prelungite fără mandat clar pot vulnerabiliza deciziile de investiții.

Soluție recomandată: mandat limitat, precis, axat pe continuitate operațională și compliance (audit, revizuire proceduri, răspuns la solicitările DNA).

Cazul ELCEN readuce în prim-plan fragilitatea guvernanței în companiile strategice și tensiunile cronice din termoficarea Bucureștiului. Dincolo de spectacolul mediatic, esențial este ca ancheta să se desfășoare rapid și profesionist, cu respectarea drepturilor procesuale, iar compania să asigure serviciul public fără sincope. Indiferent de finalul juridic, lecția de management rămâne: transparență, integritate, audit recurent și proceduri clare pe achiziții sunt singurul antidot sustenabil la crizele recurente care lovesc, direct, buzunarele și confortul bucureștenilor.

Sursă: Realitatea.net

Marii finanțatori ai partidelor în 2024: peste 1 miliard de lei din bani publici și privați. Cine plătește politica românească și cu ce riscuri pentru transparență

Redacția Normedia
-
0
Marii finanțatori ai partidelor în 2024: peste 1 miliard de lei din bani publici și privați. Cine plătește politica românească și cu ce riscuri pentru transparență

Un nou raport Expert Forum arată că 2024 a fost cel mai bogat an din istoria partidelor: rambursări de campanie + subvenții au depășit 1 miliard de lei, iar formațiunile au mizat masiv pe finanțări private (donații și împrumuturi), apoi au cerut rambursări de la buget.

Analiza acoperă PSD, PNL, USR, AUR și PUSL și radiografiază peste 200 de finanțatori (persoane fizice și juridice). Concluzii-cheie: creșterea finanțării prin firme nou-înființate, rețele de donatori afiliați, transferul banilor de partid spre campanii, verificări insuficiente ale originii fondurilor și un risc major generat de opacizarea declarațiilor de avere după decizia CCR din mai 2025.

EFOR notează că 2024 a fost „cel mai bogat an” pentru partidele din România. Două fluxuri majore au alimentat conturile politice:

  • Subvențiile anuale plătite de stat;

  • Rambursările de campanie, după cele patru runde de alegeri (europarlamentare/locale, prezidențiale, parțiale), care au împins sumele totale peste 1 miliard de lei.

La acestea s-au adăugat donații, cotizații și împrumuturi direct la partid, folosite uneori pentru a finanța campaniile și a obține rambursări. EFOR avertizează: modelul „bani privați + subvenții → campanie → rambursare din buget” încarcă bugetul public și maschează, uneori, traseul real al banilor.

Raportul se concentrează pe PSD, PNL, USR, AUR și PUSL și analizează finanțările directe la partid (nu contribuțiile declarate strict în campanii). Sunt incluse doar donațiile/împrumuturile peste pragurile care impun publicarea în Monitorul Oficial. EFOR a coroborat date din Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, AEP, portaluri publice și a marcat cazurile cu semne de întrebare unde profilul financiar nu justifică sumele virate către partide.

Limitare importantă: PNL nu publicase la termen toate datele financiare pe site-ul Ministerului Finanțelor, contrar legii, astfel că totalurile agregate pe întreg sistemul pot fi ușor subevaluate.

Partidele au folosit în 2024 mult mai mult finanțări private decât în anii trecuți. Câteva tendințe-cheie:

  • PSD: concentrare masivă de sume la sediul central; a excelat pe capitolul împrumuturi (≈ 47 mil. lei peste pragul de 100 SMB + ≈ 19,7 mil. lei sub 330.000 lei). A atras și donații/împrumuturi de la persoane juridice (≈ 3,2 mil. lei în donații mari de la firme și ≈ 37 mil. lei în împrumuturi).

  • PNL: a raportat donații semnificative de la persoane fizice (inclusiv contribuții ale aleșilor pentru campanie) și puține împrumuturi (un singur împrumut de 500.000 lei de la o persoană juridică; sume punctuale de la persoane fizice). O parte consistentă a fluxurilor a venit din filiale (Constanța, Brașov, Botoșani).

  • USR: a stat mai bine la capitolul donații în 2024, însă nu a raportat venituri de la persoane juridice.

  • AUR: finanțarea centralizată, cu donații înregistrate în bloc la final de octombrie.

  • PUSL: finanțare strâns legată de rețeaua Dan Voiculescu (familie și entități din portofoliu).

Tipologii recurente semnalate de EFOR:

  1. Firme nou-înființate (final 2023 – T1 2024) care, la scurt timp, împrumută sau donează sume mari (adesea peste capacitatea logică derivată din activitatea economică).

  2. Rețele de finanțatori: aceeași persoană/ familie virează bani personal, dar și prin mai multe firme, inclusiv entități înființate recent sau cu venituri modeste.

  3. Dublă finanțare (mai rară): donatori care apar la două partide diferite, într-un orizont scurt, posibil „pariu” pentru influență transversală.

  4. Cazuri fără urme publice (≈ 30 de persoane/juridice): lipsa informațiilor ridică întrebări legitime despre originea fondurilor.

Exemple punctuale menționate de EFOR (selectiv):

  • Rețele familiale și afiliate (ex. Sasu/Besciu, Moise/Dicu) care cumulează împrumuturi de milioane către PSD – inclusiv prin firme cu istoric scurt sau active/venituri limitate.

  • Grupuri regionale/sectoriale (ex. Rotary Construcții, Polaris Constanța) – persoane din conducere sau cercul de influență care împrumută sincron câte 600.000 lei fiecare.

  • Finanțatori cu legături economice cu persoane apropiate de lideri politici (ex. Mihai Cristian Ciolacu, menționat în presă ca nepot al fostului premier), care alimentează PSD direct sau prin asociate.

Legea 334/2006 fixează plafoane anuale pentru finanțarea unui partid:

  • Donații/împrumuturi persoane fizice: până la 200 SMB (660.000 lei în 2024) per tip de venit;

  • Donații/împrumuturi persoane juridice: până la 500 SMB (1.650.000 lei);

  • Cotizații: până la 48 SMB (158.400 lei).

Breșa majoră: limitele se aplică pe partid și pe tip de venit; aceeași persoană poate finanța mai multe partide și mai multe campanii, iar aceeași persoană poate pompa bani și direct, și prin firmele pe care le controlează. Legea are o limitare anti-ocolire (art. 7 alin. 4), dar verificarea efectivă a rețelelor de control este greoaie, iar AEP nu verifică sistematic originea banilor, decât dacă apar indicii sau plângeri.

În campanie, persoanele juridice nu pot dona candidaților, doar partidelor (în afara perioadei electorale). Contribuțiile candidaților sunt tratate ca donații către partid, ceea ce explică sumele uriașe raportate (ex. PNL – 130 mil. lei la „donații”).

EFOR subliniază că AEP nu a realizat controlul anual al partidelor, deși legea îl cere. Motivația: suprapunerea cu cele patru scrutine din 2024 și capacitate limitată (≈ 14 oameni la centru pe această linie). Consecință: >700 milioane lei rambursați în 2024 fără controale exhaustive la timp; rezultatele amănunțite ar putea apărea abia în 2026.

În plus, Decizia CCR nr. 297/29 mai 2025, care restrânge accesul public la declarațiile de avere și interese, lovește frontal transparența: 2024 ar putea fi ultimul an în care astfel de analize granulare mai pot fi făcute. Fără vizibilitate pe venituri, conturi, datorii, e aproape imposibil să corelezi capacitatea financiară a donatorului cu suma virată.

Fluxurile mari au mers, în general, la sediile centrale (PSD, AUR, USR, REPER). PNL a avut și „poluri” județene vizibile (Argeș, Galați, Maramureș, Botoșani). PSD a atras trei sferturi din finanțările juridice înainte de prezidențiale (octombrie–noiembrie); AUR a raportat la central 29–30 octombrie; PNL a avut vârf înainte de europarlamentare/locale.

Ce recomandă EFOR: reguli mai dure, verificări reale, transparență

  1. Publicarea numelor finanțatorilor (peste praguri) și în campanie, nu doar la partid, cu legătura dintre „donații în afara campaniei” și „transferuri în campanie”.

  2. Verificarea originii fondurilor (nu doar a legalității tranzacțiilor) prin colaborare instituțională ANAF–AEP–ONPCSB–ANI–Bănci.

  3. Plafoane consolidate „pe persoană”, indiferent de canal (PF + PJ controlate), și corelarea cu veniturile realizate (ex. limită procentuală/an din venit).

  4. Raportări anuale standardizate, cu praguri de publicare mai joase în Monitorul Oficial.

  5. Reglementarea urgentă în Parlament a accesului la declarațiile de avere/interese după decizia CCR.

  6. Extinderea interdicției: dacă firmele beneficiază de bani publici (în ultimele 12 luni), să nu poată finanța partide (nu doar campanii).

Concluzia centrală a raportului: partidele au folosit în 2024 o combinație agresivă de bani privați și publici, profitând de verificări slabe și de breșe legale pentru a-și maximiza rambursările. Când o bună parte din finanțare vine prin rețele opace, firme nou-înființate, entități cu active modeste sau donatori care virează mai mult decât par să producă, încrederea publică este erodată.

Fără transparență integrală, verificări automate și limite reale pe persoană, România riscă să cimenteze un sistem în care influența politică se cumpără, iar nota de plată ajunge, într-un fel sau altul, tot la contribuabil

Sursă: ExpertForum.ro

Suveica transferurilor la ANAF: Cum au ajuns excavațori, oficianți poștali și asistente farmacie să gestioneze banii publici

Redacția Normedia
-
0
Suveica transferurilor la ANAF: Cum au ajuns excavațori, oficianți poștali și asistente farmacie să gestioneze banii publici

Într-o țară unde lipsa personalului calificat în instituțiile statului este una dintre cele mai frecvente scuze pentru performanțele slabe, o anchetă recentă scoate la iveală un sistem de angajări încrucișate și transferuri suspecte, care a permis zeci de persoane fără experiență sau pregătire de specialitate să ajungă în posturi-cheie din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

De pe un excavator, direct în antifraudă. Din farmacie, în controlul fiscal. Din primării obscure, în vamă. Aceasta este realitatea conturată de un raport al Curții de Conturi din 2022, ignorat de conducerea Ministerului de Finanțe și trecut cu vederea de șefii ANAF de la acea vreme.

Peste 50 de persoane din diverse județe s-au angajat inițial în primării de comune – unele pentru doar o zi – și apoi au fost transferate aproape imediat în structuri din subordinea Ministerului de Finanțe, cum ar fi Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice, direcțiile de antifraudă sau birourile vamale.

Transferul a fost posibil doar printr-o cerere, fără concurs, fără transparență, fără selecție. Nu existau proceduri interne, criterii de eligibilitate sau verificări ale competenței. Posturile nu erau anunțate public, blocând accesul pentru funcționarii calificați.

Excavatorist în antifraudă

Andrei Huculeci a lucrat ca excavatorist și jurist consult. În aprilie 2021, a fost numit consilier juridic la primăria Verguleasa (Olt), apoi s-a transferat în aceeași lună la Direcția Regională Antifraudă Fiscală Sibiu. Câteva luni mai târziu, devenea inspector antifraudă.

Asistentă de farmacie la Fisc

Mihaela Prasacu, fostă asistentă de farmacie, a lucrat temporar la primăria Drăgănești-Olt. În aceeași lună, a fost transferată la Serviciul Fiscal Orășenesc Corabia. Nicio experiență fiscală sau administrativă.

Oficiant poștal în trezorerie

Magdalena Manta, soția unui primar PNL, a fost angajată oficiant poștal la Câmpulung, apoi transferată la primăria Bârla, pentru ca după 42 de zile (din care 28 în concediu medical), să fie mutată ca inspector la Trezoreria Câmpulung.

Transferurile nu sunt întâmplătoare. Multe dintre persoanele mutate rapid la ANAF au legături politice directe. Exemple:

  • Marioara Ghencea, fostă angajată BCR, a stat 7 zile în primăria Teslui, apoi a ajuns direct consilier superior la AJFP Olt, ulterior promovată ca șef serviciu. Este soția lui Gigi Ghencea, consilier județean PNL.

  • Eleonora Georgiana Trăneci, fost economist la o firmă implicată în fraude cu primăria Vitomirești, s-a angajat în primărie, apoi a fost transferată rapid la AJFP Vâlcea. Firma Balastotrans, unde lucra, este menționată într-un rechizitoriu DNA pentru lucrări fictive.

  • Cristian Ciobotea, fost supraveghetor de jocuri, s-a angajat referent în primăria Șimian, apoi a fost mutat la Biroul Vamal Orșova.

Între 2020 și 2021, la ANAF și structurile subordonate au avut loc 569 de transferuri, dintre care 385 la cererea funcționarului, potrivit raportului Curții de Conturi. Lipsa unei politici clare de resurse umane și absența unui mecanism de selecție au permis aceste mutări arbitrare, în care competența a fost înlocuită cu apartenența politică sau relațiile personale.

Raportul Curții de Conturi a ajuns în 2022 pe masa lui Adrian Câciu (ministru de Finanțe la acea vreme) și a lui Lucian Heiuș (șef ANAF, acum vicepreședinte al Curții de Conturi). Rezultat? Niciun demers public, nicio anchetă, nicio sancțiune.

Contactat de jurnaliști, Adrian Câciu a spus că responsabilitatea aparține conducerii ANAF, potrivit HG 520/2013. A declarat că a sesizat DNA sau a cerut măsuri, dar nu există documente care să confirme aceste afirmații.

Lucian Heiuș nu a răspuns întrebărilor.
Mirela Călugăreanu, șefa ANAF în perioada în care s-au făcut cele mai multe transferuri, acum președinte interimar al Curții de Conturi, a fost contactată. A văzut întrebările, dar nu a oferit niciun răspuns.

Una dintre cele mai grave concluzii ale anchetei este conflictul de interese instituțional. Oamenii care trebuiau să răspundă pentru aceste nereguli – ca șefi ANAF – sunt azi în poziția de a controla și sancționa aceste nereguli din funcții de conducere la Curtea de Conturi.

Această rotație a cadrelor fără răspundere reală creează o cultură a impunității în administrația publică românească, unde incompetența și clientelismul sunt promovate, nu sancționate.

Întrebările au fost trimise și la:

  • Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare – răspuns: “Verificăm și revenim”.

  • Premierul Ilie Bolojan – niciun răspuns.

Sesizarea Curții de Conturi a fost trimisă la Parchetul General, care a redirecționat cazul la Direcția de Investigare a Criminalității Economice (DICE). Nu există informații publice despre vreo anchetă în curs. Poliția nu a răspuns până la ora publicării articolului.

Această anchetă dezvăluie un mecanism înrădăcinat care transformă ANAF într-o pepinieră de sinecuri, unde experiența și meritul sunt opționale, iar relațiile sunt esențiale.

Ce înseamnă asta pentru tine?

  • Posibile erori în administrarea impozitelor și taxelor.

  • Slăbirea luptei împotriva evaziunii fiscale.

  • Pierderea încrederii în stat.

  • Risc crescut ca banii publici să fie prost gestionați sau deturnați.

Până când instituțiile statului nu vor prioritiza competența și transparența în detrimentul relațiilor politice, România va continua să plătească prețul incompetenței sistemice.

Sursă: PublicRecord.ro

Marcel Boloș acuză lipsa de interes a premierului Ciolacu față de deficitul bugetar: „Mi-a spus că îl doare în organul genital”

Redacția Normedia
-
0
Marcel Boloș acuză lipsa de interes a premierului Ciolacu față de deficitul bugetar: „Mi-a spus că îl doare în organul genital”

Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a lansat acuzații dure la adresa premierului Marcel Ciolacu, susținând că l-a avertizat în repetate rânduri despre creșterea alarmantă a deficitului bugetar al României, însă apelurile sale au fost tratate cu dezinteres total. Declarațiile, făcute într-un interviu difuzat de Antena 1, au stârnit controverse majore în spațiul public și în interiorul coaliției de guvernare.

Potrivit fostului ministru liberal, primele avertismente au fost lansate încă din 18 august 2024, iar până la plecarea sa din funcție a transmis cel puțin șase informări oficiale către premier. Răspunsul primit de la Marcel Ciolacu a fost, conform lui Boloș, unul șocant: „Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar.”

Declarația, cu un limbaj considerat de mulți drept grosolan și inacceptabil într-un cadru guvernamental, a fost deja preluată masiv de presă și a declanșat o serie de reacții politice.

Acuzațiile lui Boloș vin într-un context economic tensionat, în care România se confruntă cu una dintre cele mai grave deviații bugetare din ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a atins 5,9% din PIB în iulie 2024, depășind semnificativ ținta asumată în fața Comisiei Europene.

Marcel Boloș susține că principala problemă a fost lipsa controlului asupra cheltuielilor companiilor de stat, unde „se vedea de la o poștă că era debandadă”, conform propriilor sale cuvinte.

În cadrul aceluiași interviu, fostul ministru a mai spus că regretă profund că nu a reușit să-și impună demisia în perioada mandatului: „Am încercat de trei ori, am avut demisia scrisă de trei ori. Poate acum lumea crede că se puteau face minuni, dar adevărul este că mi s-au pus piedici.”

Până la ora redactării acestui articol, premierul Marcel Ciolacu nu a oferit o reacție oficială la acuzațiile extrem de grave lansate de fostul ministru PNL. Tăcerea premierului alimentează speculațiile privind existența unor tensiuni adânci în interiorul coaliției de guvernare PSD-PNL.

Surse politice au declarat pentru News.ro că reproșurile lui Boloș nu sunt izolate și că mai mulți membri PNL ar fi nemulțumiți de stilul de conducere al premierului Ciolacu, acuzând o „lipsă de transparență și comunicare în gestionarea problemelor macroeconomice”.

Ieșirea publică a lui Marcel Boloș nu este doar o critică punctuală la adresa lui Marcel Ciolacu. Ea poate fi interpretată drept un semnal de alarmă politic major, sugerând o posibilă reconfigurare a raporturilor de forță în coaliția PSD-PNL înainte de anul electoral 2025.

În ultimele luni, liberalii au fost din ce în ce mai vocali în legătură cu modul în care PSD gestionează guvernarea. Deficitul bugetar, inflația, și lipsa reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt doar câteva dintre temele care au provocat fricțiuni între partenerii de guvernare.

Dincolo de conflictul politic, fondul problemei ridicate de Marcel Boloș rămâne esențial: România are un deficit bugetar scăpat de sub control, iar lipsa unei strategii coerente de reducere a cheltuielilor riscă să atragă sancțiuni din partea instituțiilor europene.

În plus, creșterea deficitului vine într-un moment în care țara are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, sănătate și educație – domenii în care fondurile europene sunt direct condiționate de menținerea disciplinei fiscale.

Economiștii avertizează că, fără măsuri concrete și asumate public, România riscă să intre într-o zonă de instabilitate financiară accentuată, cu impact asupra piețelor, dobânzilor și încrederii investitorilor.

Declarațiile explozive ale fostului ministru de Finanțe Marcel Boloș pun reflectoarele pe o problemă ignorată sistematic de actuala guvernare: deficitul bugetar în creștere accelerată și lipsa unui plan de redresare coerent. Faptul că un membru al guvernului a fost ignorat în mod repetat, chiar ridiculizat, ridică întrebări grave despre modul în care este condus executivul României.

Pe fondul acestei crize de încredere și responsabilitate, cetățenii, mediul de afaceri și partenerii internaționali așteaptă un răspuns clar și asumat din partea premierului Marcel Ciolacu și a întregii coaliții de guvernare.

Sursa foto: Ilona Andrei

Sursă: G4Media

România riscă să piardă șansa istorică a fondurilor europene. PNRR și programele de coeziune, mult sub media UE

Sandu Mihaita
-
0
România riscă să piardă șansa istorică a fondurilor europene. PNRR și programele de coeziune, mult sub media UE

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost gândit ca principalul instrument al României pentru modernizare rapidă.

  • Alocare inițială: 28,5 miliarde € (13,6 mld € granturi, 14,9 mld € împrumuturi).

  • Absorbit până acum: ≈10,7 miliarde € (≈33% din total).

  • Pierderi certe: 6,3 – 6,9 miliarde € din componenta de împrumuturi, pentru că proiectele nu mai pot fi implementate până la termenul limită din august 2026.

După renegocierea cu Comisia Europeană, România mai are la dispoziție 21,6 miliarde € prin PNRR (13,6 mld € granturi și 8 mld € împrumuturi).

Comparativ, media UE la absorbția PNRR este de ≈50%, în timp ce Franța a atras deja peste 75%, Germania peste 65%, iar Italia peste 62%. România rămâne, astfel, mult sub ritmul european.

Dincolo de PNRR, România are alocate peste 31 miliarde € în cadrul fondurilor de coeziune pentru perioada 2021–2027.

Realitatea?

  • Rata de absorbție efectivă la finalul lui 2024 a fost de doar ≈2% (fără a include avansurile).

  • În septembrie 2025, absorbția reală rămâne scăzută, cu mari întârzieri la proiectele de infrastructură și dezvoltare regională.

Prin comparație, Polonia și Portugalia au deja absorbții de 20–25%, confirmând decalajele majore dintre România și alte state membre.

Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) gestionează programe-cheie pentru orașe, județe și comunități locale.

  • În ciuda unei alocări consistente, absorbția reală este de ≈5%.

  • Apelurile de proiecte au fost lansate cu întârziere, iar implementarea efectivă se mișcă lent.

Consecința: proiecte pentru transport urban, regenerare comunitară și modernizare locală sunt blocate în birocrație.

Prin Politica Agricolă Comună (PAC), România are alocate aproximativ 14 miliarde € în perioada 2023–2027.

  • Rata de absorbție este de ≈40%, semnificativ mai mare decât la restul programelor.

  • Fermierii, obișnuiți cu mecanismele europene de sprijin, aplică mai repede și mai eficient decât administrația publică.

Astfel, agricultura rămâne singurul domeniu unde fondurile europene intră constant în economie.

Analiză: unde se rupe lanțul

  1. Birocrație și lipsă de capacitate administrativă – dosare blocate, licitații contestate, termene depășite.

  2. Instabilitate politică – schimbări repetate de guverne și miniștri au întârziat deciziile strategice.

  3. Proiecte nepregătite – multe investiții au fost anunțate, dar fără studii de fezabilitate sau documentații mature.

  4. Credibilitate afectată – Bruxelles-ul privește România ca pe un beneficiar slab, în contrast cu statele care livrează rezultate rapide.

Consecințe directe pentru România

  • Autostrăzi amânate – proiecte strategice întârziate din lipsa de finanțare aplicată.

  • Spitale regionale doar pe hârtie – banii europeni pentru sănătate rămân nefolosiți.

  • Digitalizare redusă la slogane – în timp ce alte state avansează, România rămâne blocată în hârtii.

  • Tranziția verde încetinită – proiectele pentru energie regenerabilă și mediu sunt blocate în birocrație.

România nu duce lipsă de bani. Are la dispoziție peste 80 de miliarde €, cea mai mare oportunitate financiară din istoria sa recentă.

Dar cifrele din septembrie 2025 arată altceva: 33% absorbție la PNRR, 9% la coeziune, 5% la programe regionale și 40% la agricultură.

Diferența nu stă în Bruxelles, ci în București. Nu banii lipsesc. Lipsește capacitatea administrativă, viziunea politică și responsabilitatea liderilor.

Dacă România nu schimbă radical ritmul în următorii doi ani, riscăm să rămânem cu eticheta de „elev întârziat al Europei” – țara care a avut pe masă resurse istorice, dar nu a știut să le folosească.

Consilieră la Camera Deputaților, plătită din bani publici, a înjurat jurnaliștii în timpul programului: cazul Crina Dobre (AUR) ridică întrebări despre etica funcției și propaganda anti-europeană

Redacția Normedia
-
0
Consilieră la Camera Deputaților, plătită din bani publici, a înjurat jurnaliștii în timpul programului: cazul Crina Dobre (AUR) ridică întrebări despre etica funcției și propaganda anti-europeană

O consilieră angajată la Camera Deputaților, retribuită cu ~7.000 lei/lună, a insultat public redacția Newsweek România în timpul programului, reacționând la o știre despre un protest AUR pentru Călin Georgescu. Postările sale, pline de invective („Mă-ta”), sunt însoțite de mesaje anti-UE, elogieri voalate ale Kremlinului și atacuri repetate la adresa premierului Ilie Bolojan.

Cazul Crina Dobre deschide discuția despre codurile de conduită ale personalului din Parlament, limitele libertății de exprimare online pentru funcționarii plătiți de stat și mecanismele prin care instituțiile răspund la derapaje.

Pe fondul unei știri despre manifestația AUR în sprijinul lui Călin Georgescu, consiliera Crina Dobre – aflată la data postărilor în program de lucru la Camera Deputaților – a comentat pe rețelele sociale cu injurii la adresa Newsweek România, folosind expresii precum „Mă-ta”. Derapajul verbal a fost surprins în capturi de ecran și asociat contului oficial al acesteia.

Dobre este cunoscută în mediul online pentru poziții zgomotoase anti-UE, pro-Kremlin și pentru atacuri frecvente la adresa liderilor politici interni. În trecut, ea a lucrat aproximativ un deceniu în zona liberală, iar recent a fost cooptată în anturajul AUR.

Crina Dobre a activat în trecut în structuri afiliate PNL, unde s-a afișat inclusiv în campanii electorale alături de lideri de prim rang. După migrarea în zona AUR, discursul i s-a radicalizat accentuat:

  • Anti-UE/anti-Ursula von der Leyen. Postări recurente acuză că „UE distruge România”, că PNRR ar fi „instrument de control”, iar Bruxelles ar „umili” România;

  • Relativizarea războiului rus împotriva Ucrainei. Mesaje care discreditează ajutorul pentru Kiev și ironizează „mințile înfierbântate” ce susțin rezistența ucraineană;

  • Ținte interne preferate: premierul Ilie Bolojan, primarul Nicușor Dan, foști lideri PNL – etichetați ca „bastion soroșist”.

Într-o postare recentă, Dobre scrie că „merge înainte ca un tanc rusesc”, într-o retorică ce frizează glorificarea agresorului într-un conflict în derulare, incompatibilă cu echilibrul cerut unui angajat al Parlamentului.

Funcționarii Camerei Deputaților – indiferent că sunt consilieri pe contracte civile, debutanți sau experți – au obligații de conduită. Câteva repere:

  • Neutralitate și decență. În timpul programului, personalul trebuie să evite derapaje care compromit instituția sau pun sub semnul întrebării imparțialitatea profesională;

  • Utilizarea resurselor publice. Interacțiunile private în timpul serviciului – mai ales când implică invective – ridică întrebări despre folosirea timpului de lucru și a echipamentelor instituției;

  • Imaginea Parlamentului. Jignirile aduse presei afectează credibilitatea Camerei Deputaților și tensionează relația cu mass-media, actor esențial într-o democrație.

Cazul Dobre reaprinde tema codurilor de etică în instituțiile publice și a sancțiunilor aplicabile pentru comportamente care depășesc libertatea de exprimare și intră în zona discursului injurios.

Orice angajat are dreptul la opinii politice și exprimare liberă, însă funcția publică vine cu standarde superioare:

  • Contextul: mesajul a fost transmis în timpul programului, ceea ce plasează postarea în sfera atribuțiilor profesionale și a obligațiilor față de angajator (Camera Deputaților);

  • Conținutul: injuria explicită („Mă-ta”) depășește sfera criticii legitime;

  • Repetitivitatea: un istoric de mesaje agresive, anti-europene și pro-Kremlin conturează un pattern care afectează încrederea publică.

În astfel de situații, instituțiile au datoria să clarifice dacă a fost utilizat timpul de lucru pentru activități neprofesionale și dacă angajatul a încălcat regulamente interne, clauze contractuale sau coduri de conduită.

AUR se confruntă periodic cu scandaluri generate de reprezentanți sau apropiați care adoptă un ton confruntațional, uneori trivial, față de jurnaliști. Strategia – tolerată sau încurajată – menține partidul în atenția publică, dar fragilizează relația cu presa și împinge discursul politic spre marginalitate și dezbinare.

În paralel, atacurile la adresa UE, a PNRR și a susținătorilor Ucrainei sunt parte dintr-un ecosistem de dezinformare în care elemente de propagandă pro-Kremlin se intersectează cu nemulțumiri reale. Când astfel de mesaje sunt propagate de angajați ai statului, riscul de legitimare crește.

Ce urmează: ce ar trebui să facă instituțiile

  1. Verificare internă la Camera Deputaților privind: intervalul orar al postărilor, folosirea resurselor de muncă, respectarea regulamentelor și a clauzelor de conduită;

  2. Clarificare publică: instituția să comunice dacă faptele contravin normelor și ce măsuri se iau (avertisment, sancțiune disciplinară, încetare raporturi de muncă – în funcție de statut);

  3. Actualizarea codurilor de conduită pentru personalul contractat/consilieri: reguli clare privind comportamentul online, în special în program, și ghid de bune practici pentru relația cu presa;

  4. Training obligatoriu pe etică instituțională, comunicare și managementul reputației;

  5. Transparență salarială și a fișelor de post: contribuabilii trebuie să știe pentru ce plătesc.

Până la publicare, consiliera nu a oferit o scuză publică pentru limbajul folosit, iar Camera Deputaților nu a comunicat oficial demararea unei cercetări interne. Newsweek România a semnalat episodul ca pe un nou simptom al degradării dialogului public. Redacția noastră a solicitat instituției un punct de vedere și va actualiza materialul în funcție de răspuns.

Notă deontologică: persoanele vizate au dreptul la drept la replică. Publicăm integral pozițiile tuturor părților, odată transmise.

Sursă: Newsweek

1...515253...540Pagina 52 din 540