Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostului senator PSD, Marius Ovidiu Isăilă, într-un nou dosar de corupție, în care este acuzat de cumpărare de influență. Potrivit procurorilor, Isăilă ar fi promis, printr-un intermediar, un milion de euro actualului ministru al Apărării, în schimbul influențării unor contracte comerciale între Romtehnica – companie de stat din subordinea MApN – și o firmă privată.

Ancheta este condusă de Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA, care a decis, în seara zilei de 6 noiembrie 2025, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea fostului senator pentru 24 de ore. Marius Isăilă a fost dus în fața Tribunalului București pe 7 noiembrie, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Conform DNA, în datele de 9 și 15 octombrie, precum și pe 24 octombrie 2025, Isăilă s-ar fi întâlnit cu un intermediar (martor în cauză), căruia i-ar fi cerut să-i transmită actualului ministru al Apărării o ofertă de un milion de euro, în schimbul influenței acestuia asupra conducerii CN Romtehnica SA, companie strategică aflată sub controlul direct al ministerului.

„Promisiunea presupunea ca, în urma intervenției ministrului, Romtehnica să încheie contracte comerciale în valoare mare cu o firmă privată”, se arată în comunicatul DNA.

Marius Isăilă, fost senator PSD în perioada 2012–2014, nu este la prima abatere penală. În 2015, acesta a fost condamnat la 5 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată. El a fost eliberat condiționat în 2021.

Actualul dosar deschis de DNA îl plasează în stare de recidivă postexecutorie, ceea ce înseamnă că faptele comise acum vin după o condamnare penală executată anterior. Această situație agravează poziția procesuală a inculpatului, instanța având în vedere acest istoric atunci când decide măsuri preventive.

CN Romtehnica SA este una dintre cele mai importante companii din domeniul apărării, aflată sub autoritatea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rolul acesteia este să intermedieze și să coordoneze achizițiile de echipamente, tehnologie și logistică pentru armata română.

Prin urmare, orice contract cu această companie presupune acces la sume importante de bani publici și la licitații strategice. Tocmai acest potențial a fost exploatat de Marius Isăilă, care, potrivit anchetatorilor, a încercat să influențeze circuitul decizional printr-un demers corupt, cu o miză de un milion de euro.

La momentul redactării articolului, Ministerul Apărării nu a emis niciun comunicat oficial cu privire la acuzațiile formulate în dosar sau la implicarea unui membru al Guvernului. Surse din interiorul ministerului au declarat că „se vor analiza cu maximă seriozitate informațiile prezentate de DNA și se va coopera pe deplin cu anchetatorii”.

Pe de altă parte, PSD nu a oferit un punct de vedere oficial, deși Isăilă a fost senator ales pe listele partidului. Între timp, presa de investigații și rețelele sociale au explodat cu reacții, mulți considerând cazul un simbol al eșecului reformei clasei politice.

Dosarul Marius Isăilă vine într-un context în care DNA pare să-și fi reluat ofensiva împotriva corupției de la nivel înalt. În ultimele luni, mai mulți foști sau actuali demnitari au fost vizați de anchete penale, unele soldate cu rețineri și arestări preventive.

Cazul Isăilă este cu atât mai semnificativ cu cât vizează zona de apărare națională, un domeniu strategic în care transparența și integritatea sunt vitale, mai ales în contextul geopolitic tensionat actual, generat de războiul din Ucraina și instabilitatea din regiune.

Romtehnica este implicată în achiziții care depășesc anual zeci și chiar sute de milioane de euro, fonduri provenite din bugetul statului și din programele de cooperare internațională NATO sau UE. Astfel, accesul privilegiat la contracte publice prin metode corupte reprezintă nu doar o fraudă economică, ci și un risc la adresa securității naționale.

Este esențial ca aceste contracte să fie gestionate corect, prin licitații transparente și competiție loială între firme, nu prin intervenții corupte și mită de milioane de euro, așa cum susține DNA că s-a încercat în acest caz.

Potrivit Codului Penal, fapta de cumpărare de influență este pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar în cazul recidivei postexecutorii, instanța poate aplica pedepse sporite, inclusiv interzicerea unor drepturi (de exemplu, dreptul de a candida sau de a ocupa funcții publice).

Dacă vor fi identificate și alte persoane implicate – inclusiv din conducerea Romtehnica sau din minister – ancheta s-ar putea extinde semnificativ, atrăgând consecințe politice și administrative majore.

Dosarul în care este implicat fostul senator PSD Marius Isăilă confirmă faptul că rețelele de influență și corupție nu au dispărut, ci se adaptează și caută noi căi de infiltrare în instituții-cheie ale statului. Sistemul de achiziții din apărare este din nou în centrul atenției publice și al DNA.

Pentru justiție, acest caz este un test de eficiență; pentru clasa politică, este un moment de reflecție; iar pentru cetățeni, încă o confirmare că lupta împotriva corupției trebuie susținută fără compromisuri.

Sursă: G4Media

Parchetul General a declansat o ancheta de amploare care vizeaza conducerea combinatului siderurgic Liberty Galati, una dintre cele mai mari companii industriale din Romania.

Vineri, 7 noiembrie 2025, au fost efectuate perchezitii domiciliare in Galati, Bucuresti si Ilfov, vizand persoane din managementul companiei, inclusiv pe directorul general Ajay Aggarwal.

Potrivit comunicatului oficial emis de Parchetul General, acuzatiile formulate impotriva conducerii includ delapidare cu consecinte deosebit de grave si evaziune fiscala, cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 300 de milioane de euro. Anchetatorii sustin ca faptele au fost comise prin intermediul unor entitati afiliate inregistrate in alte jurisdictii, folosind contracte fictive si tranzactii frauduloase.

Conform probatoriului administrat, una dintre metodele de delapidare a constat in tranzactionarea unui volum mare de certificate de emisii CO2, fara scop economic real, catre companii afiliate si chiar catre gigantul rus Gazprom.

Intre 2019 si 2022, Liberty Galati (identificata in comunicatul Parchetului drept „societatea X”) ar fi vandut 5,755 milioane de certificate de emisii catre Gazprom si alte entitati, intr-o tranzactie evaluata la 137,5 milioane de euro. Ulterior, fondurile au fost transferate prin companii din Singapore si Cehia catre firma-mama si alte entitati afiliate din grupul Liberty, controlat de omul de afaceri indian Sanjeev Gupta.

In 2021, pentru a acoperi deficitul de certificate, Liberty Galati a fost nevoita sa rascumpere 3 milioane de certificate de emisii la preturi aproape duble, generand pierderi de peste 150 de milioane de euro.

Ancheta a identificat si alte forme de delapidare, printre care:

• Contracte de management si consultanta in valoare de 40 milioane USD cu o companie din Singapore, care nu au avut un continut economic real.
• Plati de 17 milioane euro reprezentand comisioane si dobanzi catre entitati afiliate.
• Transferuri de peste 137 milioane euro catre firme din Europa, sub forma de imprumuturi si cesiuni de creanta fara justificare economica.

Un alt exemplu evidentiat de procurori este plata sumei de 16,9 milioane euro catre o firma nerezidenta, in baza unor servicii de consultanta inexistente, realizate intre 2020 si 2022.

Cazul Liberty Galati capata o dimensiune cu atat mai grava cu cat compania se afla deja in pragul insolventei, cu 1.197 de creditori. Printre acestia se numara si Eximbank, banca de stat care a acordat firmei credite garantate de Guvernul Roman, in valoare totala de 1,5 miliarde de lei, pentru a acoperi impactul razboiului din Ucraina asupra industriei.

Pe langa Eximbank, si ANAF figureaza pe lista creditorilor, ceea ce inseamna ca bugetul de stat este printre cei mai afectati de presupusa schema frauduloasa.

In prezent, Liberty Galati este una dintre cele mai importante platforme industriale din tara, insa productia a scazut drastic in ultimii ani – de la aproape 8 milioane de tone de otel in anii ’80, la mai putin de 460.000 de tone in 2024.

In contextul crizei actuale, statul roman si creditorii cauta solutii pentru salvarea companiei. Potrivit surselor Economedia, doi investitori importanti si-au exprimat interesul pentru preluarea integrala a combinatului:

• Dorinel Umbrărescu, cunoscut ca „Regele asfaltului”.
• Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, proprietar al grupului Metinvest.

Ambii investitori au trimis echipe de specialisti pentru o analiza detaliata a activelor si datoriilor companiei. Statul roman ar prefera o preluare integrala care sa asigure recuperarea datoriilor si mentinerea activitatii industriale.

Dosarul Liberty Galati ridica semne de intrebare cu privire la eficienta mecanismelor de control financiar, fiscal si comercial in Romania, in special cand vine vorba de companii strategice detinute de investitori straini.

Schema prin care resursele financiare ale companiei au fost drenate catre entitati afiliate, prin contracte fictive, achizitii supraevaluate si consultanta fara obiect, ar putea deveni un caz de referinta pentru criminalitatea economica transfrontaliera.

Dincolo de prejudiciul de 300 de milioane de euro, ancheta scoate in evidenta vulnerabilitatea institutiilor romanesti si nevoia de consolidare a mecanismelor de prevenire a spalarilor de bani si delapidarilor in marile companii cu capital strain.

Procurorii continua ancheta si analizeaza documentele ridicate in urma celor 7 perchezitii. Nu este exclus ca in perioada urmatoare sa fie emise ordonante de punere sub acuzare pentru mai multi membri ai conducerii Liberty Galati, inclusiv Ajay Aggarwal, directorul general.

Totodata, Guvernul Roman va fi nevoit sa analizeze posibilitatea recuperarii sumelor garantate prin Eximbank si sa ia o decizie strategica privind viitorul combinatului de la Galati.

Sursă: G4Media

Parchetul General și Direcția de Investigare a Criminalității Economice au demarat o amplă anchetă penală vizând grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari furnizori și traderi de energie din România, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Operațiunea, desfășurată sub numele de cod „Jupiter 4”, vizează posibile infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, companiile din grupul Tinmar ar fi creat un mecanism complex de tranzacții intra-grup pentru a crește artificial prețul mediu de achiziție al energiei. Prin vânzări succesive de energie între firmele din același grup (Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall), prețul energiei era umflat până la niveluri de până la 3578,93 lei/MWh, de patru ori mai mult decât prețul inițial de achiziție de pe piața pentru ziua următoare (PZU).

Această creștere artificială a prețului permitea societăților să raporteze costuri mai mari în cererile de compensare de la stat, conform OUG 27/2022 privind plafonarea și compensarea prețurilor la energie. Anchetatorii susțin că sumele solicitate pentru decontare erau nejustificat de mari și învășeau grav bugetul public.

Un exemplu relevant este oferit pentru luna mai 2022. Eye Mall SRL a vândut energie către Tinmar Energy SA la prețul de 439,68 lei/MWh. Aceasta a revândut-o către Lord Energy SRL la 999,44 lei/MWh, iar aceasta din urmă a revândut energia încă o dată către Eye Mall SRL la prețul de 1.181,29 lei/MWh. Această „rotire” a energiei avea ca scop final declararea unui cost mediu de achiziție ridicat, justificând astfel deconturi masive din bugetul de stat.

Potrivit Parchetului, doar pentru perioada mai – august 2022, Eye Mall SRL a solicitat deconturi de peste 225 milioane lei, iar Solprim SRL a cerut peste 295 milioane lei. Sumele totale ar putea depăși 500 de milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de euro.

Pentru a susține cererile de decontare, grupul a mutat aproape 2.000 de locuri de consum de la Tinmar Energy către Eye Mall și Solprim, crescând astfel necesarul de energie raportat. Astfel, companiile au putut argumenta necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie la prețurile umflate artificial.

Prețul mediu ponderat de achiziție pentru Eye Mall a crescut de la 975,33 lei/MWh în mai 2022, la 2.479,68 lei/MWh în august. În același interval, cantitățile de energie furnizate au crescut de aproape 25 de ori, de la 2.560 MWh încărcați într-o lună la peste 62.000 MWh.

Reprezentanții Tinmar au transmis un punct de vedere în care resping acuzațiile și susțin că toate tranzacțiile au fost legale și transparente. Ei susțin că tranzacțiile invocate au fost deja analizate de ANRE, iar concluziile autorității au fost că nu există nereguli.

„Toate aceste verificări s-au finalizat fără constatarea unor fapte care să depășească limitele activității economice normale și legale. Vom continua să colaborăm cu instituțiile statului pentru clarificarea acestor suspiciuni”, se arată în poziția oficială a grupului.

Cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei în 2024, Augustin Oancea se afla pe locul 21 în topul celor mai bogați români. Grupul său, Tinmar, a câștigat contracte importante cu instituții publice, printre care Metrorex (24 milioane euro), STB (7 milioane euro), ANAF (1,8 milioane euro), Ministerul de Finanțe (4 milioane euro) și chiar sistemul de iluminat public al Capitalei (13 milioane euro).

Cu toate acestea, ANRE a amendat compania în februarie 2024 cu o sumă record, acuzând profituri nerezonabile într-un context de criză energetică. Tinmar a contestat sancțiunile în instanță.

Cazul Tinmar ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care statul a gestionat schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie. Lipsa unor plafoane clare și supravegherea defectuoasă au creat premisele pentru ca unii actori din piață să profite masiv, în detrimentul bugetului public. Ancheta este în desfășurare, iar rezultatele finale vor indica dacă s-au încălcat sau nu prevederile legale. Până atunci, rămâne de văzut dacă mecanismele de compensare vor fi reformate pentru a preveni astfel de situații în viitor.

Sursă: G4Media

Răzvan Iulian Ciortea, deputat PSD de Cluj și fost subprefect, a ajuns în centrul unei investigații jurnalistice privind discrepanțele majore dintre veniturile declarate și stilul său de viață. Mai exact, parlamentarul a fost surprins la volanul unui BMW XM, cu o valoare de piață de peste 150.000 de euro.

În cele mai recente declarații de avere arată, în schimb, că acesta și soția sa au adunat mai puțini bani decât dețineau deja în conturi, iar explicațiile oferite sunt inconsistente și adesea evazive.

Deputatul Ciortea susține că BMW-ul XM nu este cumpărat, ci utilizat printr-un contract încheiat cu firma unui prieten – Unimix Medical. Firma, deși are ca obiect de activitate comerțul cu produse farmaceutice, nu are legătură cu industria auto. Ciortea afirmă că a încheiat un contract prin care plătește anual o rată de 36.000 euro, timp de trei ani, suma totală ridicându-se la 110.000 euro.

Când presa i-a cerut să publice contractul, parlamentarul a promis inițial transparență. Ulterior, a anunțat că patronul firmei nu dorește ca documentul să fie făcut public, invocând caracterul privat al contractului.

În perioada 2021–2024, familia Ciortea a declarat venituri totale de 665.000 lei. Totuși, în declarația de avere din iunie 2025, deputatul arată că are în conturi sume ce depășesc 700.000 lei, echivalentul a peste 140.000 de euro. Diferența nu poate fi justificată doar prin salarii.

Île din urmă a invocat o „donație de la părinți”, care ar fi fost autentificată la notar. Când a fost întrebat de presă despre suma exactă, a refuzat să ofere detalii: „Nu îmi amintesc”, a declarat, iritat.

Pe lângă BMW-ul XM, soția parlamentarului conduce un BMW X5, dar care este în proprietatea firmei mamei sale, conform explicațiilor oferite. Niciuna dintre mașini nu apare în declarațiile de avere.

Mai mult, deputatul a fost filmat purtând un ceas Frederique Constant, estimat la peste 5.000 de euro. De asemenea, familia a declarat bijuterii din aur în valoare de 20.000 de euro.

Ciortea a devenit consilier local la Turda în 2020, apoi subprefect al județului Cluj. A fost senator pentru câteva luni în 2024 și apoi a deschis lista PSD pentru Camera Deputaților. De când a fost ales deputat, a luat cuvântul o singură dată – la depunerea jurământului.

CV-ul său este întrerupt în perioada 2012-2019. Într-un interviu, a afirmat că a fost „manager la firma mamei sale”, deși în declarația de avere din 2019 nu apare niciun venit.

Cazul Ciortea nu este singular. Deputatul Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, a fost văzut conducând un Mercedes GLE AMG, pe care l-a declarat ca fiind al „unui prieten”. Ancheta jurnalistică a arătat că mașina aparține firmei fostei soții.

Deputatul AUR, Eduard Koler, conduce încă un BMW XM, înregistrat pe firma mamei. Mihai Weber, șeful Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, folosește un Mercedes GL53 AMG, cumpărat de o firmă care operează un magazin sătesc din Gorj.

Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că declarațiile de avere ale demnitarilor nu mai trebuie publicate. Această decizie a permis consolidarea unei practici deja adoptate: bunuri personale înregistrate pe firme, familii sau prieteni.

Această lipsă de transparență perpetuează lipsa de responsabilitate publică. În timp ce parlamentarii se declară „în slujba țării”, folosesc resurse neoficiale pentru a menține un stil de viață luxos, neconform cu veniturile oficiale.

Cazul Răzvan Ciortea ridică semne de întrebare privind integritatea, transparența și responsabilitatea aleșilor publici. Deși legislația privind declarațiile de avere este tot mai permisivă, interesul public și jurnalismul de investigație rămân singurele unelte care pot scoate la lumină adevărul despre averile nejustificate ale demnitarilor.

Opacitatea, conexiunile personale și lipsa de asumare definesc un nou model de politician: cu o singură luare de cuvânt în Parlament, dar cu milioane în conturi și mașini de lux fără acte publice.

Sursă: SNOOP 

Într-o decizie care a stârnit reacții aprinse în spațiul public și în mediul juridic, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus marți eliberarea din penitenciar a fostului ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, și a fostului șef Eximbank, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.

Decizia vine în urma unui recurs în casație admis în baza unei proceduri extraordinare, susținută de recenta Decizie nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a redefinit termenul de prescripție.

În motivarea ÎCCJ, magistrații au invocat împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, în baza unei reinterpretări constituționale. Completul de judecată, condus de controversata judecătoare Lia Savonea, a stabilit încetarea procesului penal împotriva celor doi, anulând astfel executarea pedepsei de 6 ani pentru Ionuț Costea și 7 ani și 4 luni pentru Sebastian Vlădescu.

Dosarul a fost instrumentat de DNA în 2018, anchetatorii acuzându-i pe cei doi că au primit mită în valoare de 5,5 milioane de euro de la o companie internațională implicată în reabilitarea liniei ferate București – Constanța. În 2023, condamnările definitive păreau să marcheze un punct important în lupta anticorupție. Astăzi, în schimb, acele condamnări au fost șterse cu buretele.

Imediat după decizie, ambii inculpați au fost eliberați din penitenciar.

La ora 20:13, Sebastian Vlădescu a părăsit închisoarea. Întrebat dacă va restitui prejudiciul constatat de instanță, fostul ministru a replicat scurt: „Verificați la ANAF.”

La ora 20:30, a fost rândul lui Ionuț Costea. Cunoscut ca fiind cumnatul lui Mircea Geoană, adjunctul Secretarului General NATO, Costea a oferit o declarație ironică: „Știți cum era la Radio Erevan? Că Ivan a furat o mașină? De fapt nu i s-a furat și nu era mașină, era bicicletă. Eu sunt acuzat de complicitate, nu de luat bani.”

Dosarul 1946/1/2023* a fost soluționat prin decizia penală nr. 24, prin care instanța a admis cererile de recurs în casație formulate de cei doi inculpați. Magistrații au decis:

• Încetarea procesului penal pentru Sebastian Vlădescu pentru două infracțiuni de luare de mită.
• Încetarea procesului penal pentru Ionuț Costea pentru complicitate la luare de mită.
• Menținerea confiscării speciale și a sechestrului asigurător pentru sumele implicate: peste 5,6 milioane de euro.
• Cheltuielile de judecată rămân în sarcina statului.

Completul de judecată a fost format din Lia Savonea, Eleni-Cristina Marcu, Adrian Gluga și Gheorghe-Valentin Chitidean. Judecătoarea Elena Barbu a formulat o opinie separată, susținând că recursul în casație ar fi trebuit respins ca nefondat și că inculpații trebuie să rămână condamnați.

Eliberarea celor doi a alimentat suspiciunile legate de influențele politice în justiție. Ionuț Costea, fiind înrudit cu Mircea Geoană, iar Sebastian Vlădescu fiind un fost lider PNL, ridică întrebări despre imparțialitatea deciziilor judecătorești. Deși decizia ÎCCJ este definitivă, aceasta ar putea deschide calea altor eliberări, în contextul redefinirii termenelor de prescripție de către CCR.

Hotărârea Curții Constituționale a introdus o reinterpretare a termenului de prescripție, considerând că, dacă într-un interval de timp autoritățile judiciare nu au acționat cu diligența cerută de lege, procesul penal încetează. Această decizie a creat un precedent periculos și a fost criticată de societatea civilă, procurori și chiar unii judecători.

• Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanțelor în două rânduri și este cunoscut pentru multiplele controverse legate de achiziții și finanțări publice.
• Ionuț Costea, fost președinte Eximbank, a fost o figură influentă în sistemul bancar de stat și este rudă prin alianță cu Mircea Geoană, actual adjunct NATO.

Decizia Înaltei Curți nu poate fi contestată, însă ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea justiției în România. Dacă asemenea dosare, cu prejudicii uriașe, sunt anulate pe baza unei proceduri, chiar legală, înseamnă că reforma sistemului judiciar este încă departe de final.

Societatea așteaptă nu doar aplicarea legii, ci justiție cu sens, în care cei vinovați nu scapă doar pentru că timpul a trecut.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea