Acasă Blog Pagina 54

Firmă-fantomă în Top 100, cu „sediu” într-un WC public. ANAF i-a validat bilanțurile / Economedia a semnalat cazul RICHRBT încă din 2024

Redacția Normedia
-
0
Firmă-fantomă în Top 100, cu „sediu” într-un WC public. ANAF i-a validat bilanțurile / Economedia a semnalat cazul RICHRBT încă din 2024

O companie urcată spectaculos în Top 100 după cifra de afaceri s-a dovedit a fi, în mare parte, o construcție fictivă. Potrivit unei investigații Recorder, RICHRBT – „Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels” SRL și-a declarat sediul social într-un WC public din Piața Charles de Gaulle, București.

În pofida acestor anomalii, ANAF a validat bilanțurile companiei, iar instituțiile nu au reacționat prompt la sesizările depuse încă din 2023. Cazul confirmă semnalele de alarmă publicate de Economedia în 2024, când am documentat ascensiunea inexplicabilă a RICHRBT.

Conform raportărilor depuse la ANAF, RICHRBT a închis 2023 cu 3,6 miliarde lei cifră de afaceri și 312 milioane lei profit net, poziționându-se pe locul 64 în ierarhia companiilor din România – între Romsilva și Coca-Cola. Saltul este uluitor dacă ținem cont că, în primii ani după înființare (2015–2016), veniturile erau de ordinul miilor de lei, iar între 2017 și 2019 firma a raportat practic inactivitate.

În numai doi ani, compania a „sărit” de la zeci de mii la miliarde de lei: în 2022 cifra de afaceri a explodat la 2,3 miliarde (de 38.000 de ori peste nivelurile inițiale), pentru ca în 2023 să ajungă la 3,6 miliarde. Totul cu un salt de personal de la 1 angajat la „peste 1.200” declarați – o dinamică greu de conciliat cu realitățile pieței.

Investigația Recorder expune un tablou alarmant:

  • Sediul social declarat al RICHRBT corespunde unui grup sanitar public din Piața Charles de Gaulle.

  • Firma ar fi fost preluată fraudulos de la un mic antreprenor din Ilfov prin acte false depuse la ONRC. Plângerile „vechi de un an” la poliție, Registrul Comerțului și ANAF nu au produs clarificări.

  • Site-ul RICHRBT ar fi clonat proiecte de pe paginile unor constructori reali. În 2024, antreprenorul Cristian Erbașu a confirmat pentru Economedia că a sesizat poliția după ce și-a văzut portofoliul copiat.

Economedia a verificat în 2024 și adresele de puncte de lucru: o parte nu există, altele duc către restaurante, farmacii sau saloane de evenimente, fără legătură cu construcțiile de infrastructură.

Deși se prezintă drept lider în infrastructură rutieră, RICHRBT nu apare cu contracte în SICAP și IBC Focus, platformele-cheie de monitorizare a licitațiilor și șantierelor. În paralel, compania s-a promovat agresiv în 2024, prin advertoriale, cu „investiții uriașe în parcuri fotovoltaice”, inclusiv cu fonduri PNRR – un contrast flagrant între macheta de PR și urmele contractuale reale.

În iulie 2024, RICHRBT ar fi fost vândută pentru 126 milioane lei către două companii din Elveția, controlate, formal, de un cetățean suedez, Reman Henk. Jurnaliștii ridică însă îndoieli asupra substanței acestor entități.

Recorder indică, din mărturii la fața locului, că în spatele operațiunii ar acționa un anume „Nicu”, identificat ca Neculai Prună (Vrancea), o persoană cu istoric de cercetări pentru evaziune fiscală alături de fiul său, Marius Gabriel Prună. Dosarul lor, trimis în judecată acum 9 ani, încă nu are o decizie definitivă.

Întrebat de Recorder, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat: „ANAF se ocupă. Nu pot oferi detalii din cauza secretului fiscal”. Faptul că bilanțurile au fost validate, iar anomalile (sedii, angajați, proiecte, contracte) au trecut de filtrele instituționale ridică, totuși, întrebări serioase:

  • Cum poate o firmă fără contracte publice observabile și fără șantiere vizibile să raporteze cifre de top absolut într-o industrie cu margini strânse și barieră tehnologică ridicată?

  • Cine a verificat realitatea economică din spatele bilanțurilor?

  • Ce controale cruziale au lipsit la ONRC, ANAF, ITM, Inspecția Muncii, în condițiile unui salt de peste 1.000 de angajați?

Cronologia anomaliilor

  • 2015–2016: RICHRBT raportează venituri de câteva mii de lei.

  • 2017–2019: Inactivitate sau activitate insignifiantă.

  • 2022: Cifră de afaceri 2,3 miliarde lei; creștere explozivă a „angajaților”.

  • 2023: 3,6 miliarde lei cifră de afaceri, 312 milioane lei profit net; Top 100 companii.

  • 2024: Economedia documentează suspiciuni: site clonat, sedii suspecte, lipsă urme în SICAP; RICHRBT anunță „proiecte fotovoltaice”.

  • 2025: Recorder publică ancheta: sediu într-un WC public, preluare frauduloasă, proprietari opaci. ANAF confirmă „monitorizarea”.

Ce ar trebui să urmeze: 5 pași minimi

  1. Control fiscal tematic pe întreg lanțul: venituri, TVA, impozit pe profit, contribuții, cu verificarea documentelor primare (contracte, procese-verbale, situații de lucrări, pontaje, salarizare).

  2. Verificare interinstituțională (ANAF, ONRC, ITM, IGPR – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice) privind preluarea societății și actualizarea frauduloasă a acționariatului.

  3. Audit IT și OSINT: identificarea copiilor de conținut (portofolii furate), corelarea cu proiecte reale ale altor constructori, trasabilitatea domeniilor și serverelor.

  4. Blocarea temporară a efectelor juridice ale tranzacției din 2024 și măsuri asiguratorii asupra activelor dacă se confirmă suspiciunile.

  5. Raport public – în limitele legii – despre lecțiile operaționale (cum se depistează mai devreme „supercompaniile” fără activitate reală, ce trigger-e de risc trebuie să declanșeze automat controale).

De ce contează cazul RICHRBT

  • Credibilitatea statisticilor oficiale: Topurile de companii și indicatorii macro sunt afectați dacă entități fără substanță trec de filtrul fiscal.

  • Distorsionarea pieței: Companiile reale pierd contracte, finanțări și oameni în fața unor „campioni de carton”.

  • Risc pentru banii publici și PNRR: Firmele-fantomă sunt vehicule ideale pentru falsuri, spălare de bani, fraude de TVA și deturnarea de fonduri.

RICHRBT a bifat aproape toate semnele unei companii-fanion fără fundație: sedii fictive, portofolii clonate, salturi nerealiste de venituri și personal, lipsă urme în registrele contractelor, acționariat opac. Faptul că bilanțurile au fost validate ridică o întrebare incomodă: funcționează filtrele instituționale sau doar ștampilează raportări?

Dacă „monitorizarea” ANAF se va opri la formularistică, cazul va rămâne un simbol al impotenței administrative. Dacă, dimpotrivă, se va merge până la capăt – cu controale în teren, confruntări de documente, audit de substanță și trageri la răspundere – RICHRBT poate deveni exemplul care reașază încrederea în capacitatea statului de a disciplina piața și de a proteja concurența loială.

Sursă: Economedia

Ancheta DNA: „Caruselul” firmelor care au fraudat 18 milioane de euro din TVA. Cum funcționa schema și cine sunt inculpații

Redacția Normedia
-
0
Ancheta DNA: „Caruselul” firmelor care au fraudat 18 milioane de euro din TVA. Cum funcționa schema și cine sunt inculpații

Procurorii DNA au lovit din nou în rețelele de evaziune fiscală care parazitează economia românească. De această dată, ancheta vizează o schemă complexă de tip „carusel”, prin care mai multe firme de pe piața auto ar fi fraudat 18 milioane de euro din TVA, în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024.

Miza: mașini second-hand de lux, aduse din Uniunea Europeană, revândute în România printr-o rețea de societăți comerciale „bidon”, cu tranzacții fictive și declarații contabile falsificate.

Peste 23,5 milioane de euro au fost scoase în numerar de inculpați din firmele implicate, iar procurorii au pus sechestru pe imobile, bani și peste 50 de autoturisme de lux.

„E așa de flagrantă treaba…”, recunoștea chiar unul dintre inculpați, conform interceptărilor obținute de anchetatori.

Miercuri dimineață, procurorii au descins în 47 de locații din 9 județe: București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Au fost ridicate documente, calculatoare, telefoane și bani lichizi.

La finalul zilei de joi, cinci persoane au fost reținute și alte trei plasate sub control judiciar.

Potrivit DNA, schema funcționa printr-un lanț de firme „carusel”, care își transferau fictiv între ele bunuri și servicii, reducând artificial TVA-ul datorat statului.

Frauda era clădită pe o practică aparent banală: achiziția de mașini second-hand din UE.

  1. Achiziții intracomunitare – Mașinile erau cumpărate din state membre UE, în regim de taxare inversă, adică fără plata TVA la furnizor.

  2. Revânzare în România – La revânzare, societățile românești trebuiau să colecteze TVA.

  3. Interpunerea firmelor-bidon – În loc să plătească TVA la stat, companiile introduceau în lanț firme fictive („bidon”) care emiteau facturi pentru tranzacții inexistente (piele, pantofi, servicii fictive).

  4. Deducerea ilegală a TVA – Aceste firme deduceau TVA din operațiuni inventate, reducând până la zero obligațiile fiscale reale.

  5. Retrageri masive de numerar – Sumele obținute erau scoase cash de la ATM-uri sau ghișee, apoi împărțite între membrii grupării.

DNA susține că doar firma Damarex SRL a făcut peste 4.500 de retrageri de numerar, însumând peste 6 milioane de euro. Alte trei firme – Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL – au scos în total 23,5 milioane de euro.

În centrul rețelei se afla Gabriel Hăulică, considerat „creierul” schemei. El era sprijinit de contabilii Florin Brînză și Doina Stamate, care modificau declarațiile fiscale pentru a masca fraudele.

Potrivit DNA, aceștia știau exact ce documente vor fi cerute de inspectorii ANAF și pregăteau în avans dosarele astfel încât controalele să nu descopere fraudele.

Interceptările arată că inclusiv inculpații recunoșteau între ei caracterul evident al schemei:

„Nu se pupă declarațiile 300 și 394. Facem o greșeală, e flagrantă treaba. Dacă le pune față-n față, se vede imediat.”

Intrarea în vigoare a sistemului e-Factura a creat dificultăți pentru gruparea de evazioniști.

„Nu mai merge de pe o lună pe alta… Facturile ies cum ies și nu le mai putem modifica.”

Pentru a evita suspiciunile, inculpații au început să declare obligații fiscale minime, dar care să nu atragă atenția ANAF.

Pentru serviciile lor, contabilii primeau bani în plus, pe lângă onorariile oficiale.

De exemplu, Florin Brînză ar fi primit 65.000 de lei doar pentru „rezolvarea problemelor” din declarațiile contabile aferente trimestrului II din 2024.

DNA împarte companiile implicate în două categorii:

  • Firme „beneficiar real” – companii care funcționau la vedere, vindeau efectiv mașini și intrau în contact cu clienții. Printre ele: Import Cars Leasing SRL, GBN Import Automobile SRL, Rombrac Automobile SRL, Premium Selection Automobile SRL.

  • Firme „bidon” – entități fără activitate economică reală, folosite exclusiv pentru emiterea de facturi fictive: Catoantud SRL, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL, Damarex SRL.

Potrivit procurorilor, frauda era împărțită pe zone:

  • Arad-Cluj – coordonată de Dorel Butcovan.

  • Galați-Brașov-Iași-București – sub Andreas Brăcaci, Gigel Brăcaci și Gabriel Necoară.

  • Iași – condusă de Gabriel Buluc.

  • Vaslui și Iași – controlate direct de Gabriel Hăulică.

Toți operau sub brandul Leasing Automobile – Rombrac Automobile SRL, firmă înființată în 2015 de Gigel Brăcaci.

Ancheta DNA a dus la:

  • sechestru pe imobile de 31 milioane de lei,

  • confiscarea a peste 50 de mașini de lux (Porsche, Lexus, Lamborghini),

  • ridicarea unor sume totale de 440.000 de euro (euro, lei, dolari și lire sterline)

Cazul demonstrează vulnerabilitatea sistemului fiscal românesc și arată cum, în ciuda digitalizării declarate, fraude uriașe pot trece ani întregi neobservate.

Deși inculpații recunoșteau între ei că „treaba e flagrantă”, mecanismul a funcționat nestingherit aproape patru ani.

Acum, rămâne de văzut dacă dosarul DNA va duce la condamnări și recuperarea prejudiciului sau dacă, asemenea altor cazuri, schema va intra în uitare.

Sursă: G4Media

Comunicat de presă: „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”. DIGITALIZAREA CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

Redacția Normedia
-
0
Comunicat de presă: „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”. DIGITALIZAREA CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

 

Numele beneficiarului: CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

Apel de proiecte gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare si inovare, Investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat,  titlu apel: „Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale”

Numele proiectului de investiție: DIGITALIZAREA CENTRUL MEDICAL DIACORD SRL

  • Contract de finanțare: 2555/i3/c9
  • Cod proiect: 2555
  • Durata proiectului: 7 luni
  • Data de începere: 14.05.2025
  • Data finalizării: 13.12.2025

Obiectivele generale urmărite: Cresterea competitivitatii societatii si consolidarea pozitiei pe piata prin adoptarea unor tehnologii digitale noi

Obiectivele specifice urmărite:

  • Realizarea a minim 6 indicatori de intensitate digitala DESI, pana la finalizarea implementarii proiectului
  • Mentinerea numarului de angajati in anul 3 de durabilitate cel putin la nivelul anului 2022
  • Realizarea productivitatii muncii asumate in anul 3 de durabilitate
  • Instruirea angajatilor in vederea dobandirii de competente digitale
  • Dotarea cu active corporale si necorporale pentru digitalizarea activitatii

Valoare totală proiect: 163.243,39 lei

Valoare nerambursabilă finanțată din PNRR: 145.099,24 lei

Date de contact:

Persoană de contact: Matei Claudia Alina

Telefon: 0740086264

Email: oliviu.matei@gmail.com

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

https://mfe.gov.ro/pnrr/                            https://www.facebook.com/PNRROficial/

Concert 2NormaL & invitații – O seară unică de muzică live, pe 25 septembrie, la The Pub Universității

Redacția Normedia
-
0
Concert 2NormaL & invitații – O seară unică de muzică live, pe 25 septembrie, la The Pub Universității

25 septembrie 2025, ora 20:00, la The Pub Universității, trupa 2NormaL dă startul unei seri de poveste, cu muzică live, emoție și invitați de excepție. Un eveniment ce promite să adune iubitorii de muzică de calitate într-o atmosferă caldă și vibrantă, chiar în inima Bucureștiului.

Biletele sunt deja disponibile aici  tinyurl.com/Bilete-concert-aici.

Trupa 2NormaL, condusă de solistul și compozitorul Eduard Cotoară, este recunoscută pentru stilul său inconfundabil și versurile cu puternic impact emoțional. Publicul prezent la concert va avea ocazia să asculte live câteva dintre piesele lor de referință, printre care:

  • „Și dacă tu nu ai mai fi” – o declarație muzicală despre iubire și fragilitatea vieții,

  • „Shoturi de iubire” – un cântec cu energie vibrantă, care cucerește de la primele acorduri.

Concertul marchează o întâlnire între experiența artistică a trupei și influențele speciale aduse de invitații lor.

Pentru a transforma această seară într-o experiență memorabilă, 2NormaL va împărți scena cu artiști consacrați și tineri aflați în plină ascensiune:

Alin Stoica – supranumit „Tenorul inimilor”, este primul tenor român câștigător al prestigiosului Premiu Luciano Pavarotti. Artistul a cântat alături de mari nume internaționale precum Plácido Domingo, José Carreras, Andrea Bocelli, Eros Ramazzotti, iar acum aduce în fața publicului bucureștean puterea și sensibilitatea vocii sale inconfundabile.

Rareș Totu – unul dintre cei mai apreciați bluesmani din România, va oferi alături de 2NormaL interpretări de colecție, pline de energie și autenticitate. Momentele blues promise pentru această seară sunt gândite ca adevărate bijuterii muzicale.

Bianca Mangu – venită pe scenă prin parteneriatul cu Nova Music, artista impresionează prin personalitatea sa complexă: o luptătoare în ring și o prezență artistică explozivă pe scenă. Talentul, forța și emoția vor transforma fiecare piesă interpretată într-un spectacol în sine.

Ana Maria Murgu – o voce caldă și sensibilă, care va aduce publicului în premieră single-ul „Nu plânge Ana”. Piesa marchează un moment deosebit din cariera sa și promite să fie una dintre cele mai emoționante lansări ale toamnei.

The Pub Universității, gazda evenimentului, va deveni pentru o seară centrul muzicii live de calitate. Spațiul prietenos, sonorizarea impecabilă și apropierea de scenă vor oferi publicului ocazia să trăiască intens fiecare moment artistic.

Organizatorii, 2NormaL Production, promit nu doar un concert, ci o experiență completă, în care emoția muzicii se împletește cu energia artiștilor și bucuria publicului.

Evenimentul este recomandat de Radio3Net și Observator12, parteneri media care susțin muzica live și inițiativele culturale independente.

De ce merită să vii la concertul 2NormaL & invitații?

  • Pentru muzica live autentică, cântată cu emoție și pasiune.

  • Pentru artiștii de renume care se întâlnesc pe aceeași scenă, oferind un spectacol eclectic și vibrant.

  • Pentru atmosfera intimă, în care fiecare spectator devine parte din poveste.

  • Pentru a descoperi lansări în premieră și colaborări artistice unice.

Locurile sunt limitate, iar cererea pentru bilete este mare. Rezervă-ți acum locul la una dintre cele mai așteptate seri muzicale ale acestei toamne!

Bilete disponibile aici: tinyurl.com/Bilete-concert-aici

Concertul 2NormaL & invitații nu este doar un eveniment muzical, ci o celebrare a emoției, a prieteniei și a artei interpretative. Pe 25 septembrie, la The Pub Universității, Bucureștiul va fi martorul unei seri magice, în care vocile puternice, chitarele vibrante și sensibilitatea pieselor vor contura o experiență de neuitat.

Save the date: 25 septembrie 2025, ora 20:00 – 2NormaL și invitații vă așteaptă la un spectacol de excepție!

CS Rapid București, prezent la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – ediția 13, în Parcul Maica Teofana

Redacția Normedia
-
0
CS Rapid București, prezent la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – ediția 13, în Parcul Maica Teofana

Clubul Sportiv Rapid București continuă implicarea activă în proiectul „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, inițiat de Primăria Sectorului 1 și implementat de DGASPC Sector 1. Sâmbătă, 6 septembrie 2025, între orele 09:30 – 12:30, evenimentul se va desfășura în Parcul Maica Teofana (Șos. Chitilei nr. 275–277) și va aduce împreună copii, părinți și seniori pentru o zi plină de mișcare și voie bună.

CS Rapid București va fi prezent cu două dintre secțiile sale de tradiție:

  • Secția Scrimă – demonstrații și exerciții interactive pentru copii, în intervalul 10:20 – 11:00.

  • Secția Karate – demonstrații și antrenamente deschise publicului, între orele 11:30 – 12:30.

Participanții vor avea parte și de:

  • concursuri și jocuri pentru cei mici,
  • ateliere creative și educative,
  • tehnici de relaxare și activități intergeneraționale.

„Sportul înseamnă educație, disciplină și sănătate. Prin prezența noastră în comunitate, vrem să le arătăm copiilor și părinților cât de important este să descopere și să practice sportul de la vârste fragede”, a declarat Alexandru-Vlad Andronescu, Director General CS Rapid București.

Intrarea este liberă, iar evenimentul este deschis tuturor categoriilor de vârstă.

Vă așteptăm cu drag să descoperiți magia sportului în spirit rapidist!

 

Excursii de lux pe banii statului: Ministrul Investițiilor, Dragoș Pâslaru, a demis un director și a trimis Corpul de control după ce o instituție din subordine a aprobat „traininguri” pe Coasta de Azur și în Cipru

Redacția Normedia
-
0
Excursii de lux pe banii statului: Ministrul Investițiilor, Dragoș Pâslaru, a demis un director și a trimis Corpul de control după ce o instituție din subordine a aprobat „traininguri” pe Coasta de Azur și în Cipru

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a intrat în centrul unui scandal de proporții după ce o instituție aflată în subordinea sa a aprobat organizarea a două „sesiuni de training” în locații de lux: Nisa, pe Coasta de Azur, și Larnaca, în Cipru. Costurile totale s-au ridicat la peste 107.000 de euro, bani proveniți direct din bugetul public.

Ministrul Dragoș Pâslaru a reacționat ferm: a anunțat demiterea directorului instituției și trimiterea Corpul de control pentru a investiga în detaliu cheltuielile și pentru a propune sancțiuni clare.

Conform declarației ministrului, instituția cu statut de ordonator terțiar de credite – ceea ce înseamnă că își poate aproba singură cheltuielile – a decis să organizeze două deplasări externe sub pretextul formării profesionale:

  • 1–5 septembrie 2025, Nisa (Franța) – cinci zile pe Coasta de Azur, cazare la hotel de patru stele;

  • 15–19 septembrie 2025, Larnaca (Cipru) – cinci zile într-o stațiune de lux, cazare la hotel de cinci stele.

La aceste sesiuni urmau să participe 30 de angajați ai instituției, inclusiv directorul care a semnat aprobările.

Costul total: 500.000 de lei (107.000 de euro) – echivalentul a aproape 360 de pensii medii în România sau 200 de burse sociale pentru elevi timp de un an.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul a catalogat situația drept „excursii pe banii statului” și a anunțat că nu va tolera niciun derapaj în ceea ce privește cheltuirea banului public:

„Atât eu, ca ministru, cât și acest guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, avem toleranță zero față de risipa banului public. Am dispus demiterea imediată a directorului și am trimis Corpul de control pentru a investiga toate detaliile și a propune sancțiuni”.

Ministrul a adăugat că astfel de comportamente „compromit încrederea cetățenilor în instituții și alimentează percepția că statul este o vacă de muls pentru privilegiați”.

De-a lungul timpului, presa și societatea civilă au semnalat frecvent situații similare: deplasări externe cu pretext de cursuri sau conferințe, dar care în realitate au semănat mai mult cu mini-vacanțe pentru funcționari.

Cazul actual reia aceeași schemă: alegerea unor destinații turistice de top, costuri exagerate, număr mare de participanți și lipsa transparenței în justificarea beneficiilor pentru instituție.

Specialiștii în integritate publică atrag atenția că România are deja o rețea dezvoltată de centre de formare profesională interne – inclusiv la nivel guvernamental sau în universități – unde astfel de traininguri ar putea fi organizate la costuri mult mai mici.

Scandalul a generat reacții imediate:

  • Reprezentanți ai opoziției au cerut publicarea tuturor documentelor legate de cheltuieli și a listei participanților. „Trebuie să știm cine a beneficiat de aceste vacanțe mascate”

  • Sindicatele din sectorul bugetar au atras atenția că, în timp ce unii angajați merg la cursuri în stațiuni de lux, alții nu au acces nici măcar la programe de perfecționare esențiale.

  • Cetățenii, în secțiunile de comentarii online, au reacționat cu ironie și revoltă: „Training la Nisa? Să ne învețe cum se face plaja corect?” sau „Cu banii ăștia se puteau cumpăra manuale școlare pentru un întreg județ”.

Trimiterea Corpul de control are scopul de a stabili clar:

  1. Cine a aprobat deplasările și în baza căror documente;

  2. Cum au fost alese destinațiile și companiile de servicii;

  3. Care a fost obiectul exact al „trainingurilor” și ce rezultate concrete aduc ele instituției;

  4. Dacă s-au încălcat reglementările legale privind cheltuielile publice.

În funcție de concluziile raportului, persoanele implicate ar putea fi sancționate disciplinar, obligate să returneze sumele sau chiar investigate de DNA, dacă există suspiciuni de abuz în serviciu sau deturnare de fonduri.

Premierul Ilie Bolojan a promis încă de la începutul mandatului o campanie dură împotriva risipei și ineficienței în administrația publică. Cazul „excursiilor la Nisa și Larnaca” pune la încercare această promisiune și oferă oportunitatea de a demonstra că toleranța zero nu este doar un slogan.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a subliniat:

„Astfel de cazuri devin teste de credibilitate pentru un guvern care și-a asumat austeritatea și eficiența. Dacă sancțiunile vor fi ferme și transparente, mesajul transmis va fi puternic. Dacă însă totul se rezumă la o demitere formală, percepția publică va fi de complicitate”.

În contextul în care România gestionează miliarde de euro din fonduri europene, astfel de scandaluri pot afecta credibilitatea țării în fața Comisiei Europene.

Experții în finanțări nerambursabile avertizează că Bruxelles-ul monitorizează atent modul de cheltuire a banilor publici, iar cazuri precum acesta pot genera blocaje sau condiționalități suplimentare în viitoarele tranșe de finanțare.

Cazul „trainingurilor de lux” arată cât de fragil este echilibrul dintre nevoia reală de formare profesională și tentanția funcționarilor de a transforma astfel de programe în vacanțe mascate.

Demisia directorului și ancheta Corpului de control sunt doar primul pas. Pentru ca lucrurile să nu se repete, este nevoie de:

  • reguli mai stricte privind destinațiile și costurile trainingurilor;

  • publicarea transparentă a agendelor și rapoartelor de activitate;

  • responsabilizarea ordonatorilor de credite prin sancțiuni ferme.

Ministrul Dragoș Pâslaru a transmis un mesaj clar: „Nu voi permite niciunui funcționar să își bată joc de banii publici”. Rămâne de văzut dacă acest mesaj se va traduce și într-o schimbare de sistem sau doar într-un nou scandal pasager.

Sursă: G4Media

Fondatorul Normedia, invitat la Digi24 în cadrul emisiunii „DIGIPEDIA Știință”, într-o ediție dedicată fenomenului fake news

Redacția Normedia
-
0
Fondatorul Normedia, invitat la Digi24 în cadrul emisiunii „DIGIPEDIA Știință”, într-o ediție dedicată fenomenului fake news

Într-o eră în care informația circulă cu o viteză fără precedent, iar rețelele sociale au devenit principala sursă de știri pentru milioane de oameni, fenomenul fake news capătă proporții îngrijorătoare. Nu mai vorbim despre simple zvonuri sau glume fără consecințe, ci despre mecanisme sofisticate de manipulare, capabile să influențeze alegeri, să submineze încrederea în instituții și să provoace rupturi în societate.

Acesta este contextul în care Fondatorul Normedia, Sandu Mihai, a fost prezent în platoul Digi24, la emisiunea „DIGIPEDIA Știință”, într-o ediție specială dedicată acestui subiect vital. Invitația, adresată de realizatorii emisiunii, vine ca o recunoaștere a expertizei și implicării sale în zona educației, a analizei fenomenelor sociale și a rolului său activ în promovarea spiritului critic.

Tema emisiunii nu este aleasă întâmplător. Fake news-ul nu mai reprezintă de mult doar o problemă marginală, rezervată cercurilor academice sau comunității jurnalistice. El a devenit o realitate cu impact direct asupra vieții cotidiene. De la informațiile false despre sănătate care au circulat în pandemie și au influențat decizii critice ale oamenilor, până la campanii de dezinformare care au polarizat societăți întregi, fenomenul fake news pune sub semnul întrebării însăși capacitatea noastră de a distinge adevărul de minciună.

Sandu Mihai subliniază că nu doar credibilitatea mass-media este afectată, ci și încrederea oamenilor în știință, medicină, instituții și chiar în relațiile dintre indivizi. „Dezinformarea poate crea frică, confuzie și diviziune. Este o armă subtilă, dar extrem de eficientă, care se bazează pe vulnerabilitățile psihologice și sociale ale oamenilor”, a precizat el înaintea participării la emisiune.

Un element central al dezbaterii de la Digi24 va fi impactul fake news asupra tinerilor, o categorie care consumă aproape exclusiv informație din mediul digital. Algoritmii rețelelor sociale personalizează fluxurile de conținut, dar în același timp filtrează realitatea, amplificând uneori falsuri și distorsiuni.

„Tinerii sunt născuți și crescuți în era digitală. Au acces la o cantitate enormă de informații, însă nu întotdeauna au instrumentele necesare pentru a filtra ce este adevărat și ce este manipulat. Educația media și dezvoltarea gândirii critice sunt esențiale pentru a-i proteja de efectele dezinformării”, a punctat fondatorul Normedia.

Această observație este susținută și de multiple studii internaționale, care arată că adolescenții și tinerii adulți au o predispoziție mai mare de a crede și distribui știri false, mai ales atunci când acestea sunt prezentate într-un format atractiv sau sunt validate de prieteni și cunoscuți.

Una dintre ideile centrale pe care Sandu Mihai le va aduce în discuție este rolul educației media. El consideră că aceasta trebuie să devină o prioritate, la fel de importantă ca educația civică sau financiară.

„Nu putem lăsa doar platformele digitale sau instituțiile statului să ducă această luptă. Este nevoie de un efort comun, în care părinții, profesorii, jurnaliștii și societatea civilă să încurajeze spiritul critic și verificarea informațiilor. Educația media trebuie integrată în procesul de formare al fiecărui tânăr, pentru că doar așa putem construi o societate rezistentă la manipulare”, a declarat acesta.

Un alt element inovator al emisiunii „DIGIPEDIA Știință” este modul în care știința este combinată cu divertismentul. Hashtag-ul #ȘtiințăDarȘiDistracție reflectă o strategie inteligentă: prin umor și printr-o abordare accesibilă, mesajele despre pericolele dezinformării ajung mai ușor la public. „Umorul este o armă împotriva știrilor false. Dacă reușești să râzi de o minciună, ai deja anticorpii activi pentru a o respinge”, a explicat Sandu Mihai.

„Pentru mine, nu este doar o apariție într-un studio de televiziune. Este o ocazie de a contribui, chiar și simbolic, la o luptă comună: apărarea adevărului și a gândirii critice într-o lume tot mai copleșită de informații”, a transmis el.

Sandu Mihai a ținut să își exprime recunoștința față de cei care au făcut posibilă această participare. „Mulțumesc sincer Mihaelei Popescu și, mai ales, lui Radu Giurbei, căruia îi datorez invitația directă și încrederea că pot aduce o contribuție relevantă la această discuție”, a precizat acesta.

Mesajul general al ediției dedicate fake news din cadrul „DIGIPEDIA Știință” este unul clar: responsabilitatea pentru combaterea dezinformării aparține tuturor. Nu putem delega această sarcină exclusiv instituțiilor sau platformelor tehnologice. Fiecare individ are rolul său – fie ca părinte, profesor, profesionist sau simplu cetățean.

„Trăim într-o lume în care accesul la informație este mai mare ca oricând, dar și pericolele dezinformării sunt la fel de mari. Fiecare dintre noi trebuie să încurajeze gândirea critică, verificarea surselor și responsabilitatea în distribuirea informațiilor”, a concluzionat Sandu Mihai.

Pentru că, în cele din urmă, adevărul nu se apără singur. Este nevoie de oameni, de instituții și de comunități care să lupte pentru el.

#DIGIPEDIAȘTIINȚĂ #FakeNewsDetox #ȘtiințăDarȘiDistracție #Digi24 #EducațieMedia

„Fact-checking” made in Kremlin: cum transformă Rusia verificarea informațiilor într-o armă de manipulare

Redacția Normedia
-
0
„Fact-checking” made in Kremlin: cum transformă Rusia verificarea informațiilor într-o armă de manipulare

În epoca digitală, fact-checking-ul a devenit unul dintre cele mai importante instrumente pentru a combate dezinformarea și a proteja spațiul public de manipulări. Jurnaliști, ONG-uri și instituții independente din întreaga lume verifică faptele, interoghează surse oficiale și demontează știrile false.

Dar, așa cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, Kremlinul a găsit o modalitate de a răsturna acest mecanism împotriva celor care îl folosesc corect. Prin site-uri false, rețele de propagandă și organizații de „fact-checking” controlate politic, Rusia încearcă să creeze confuzie și să inoculeze propriile narațiuni.

În Statele Unite, platforme precum FactCheck.org verifică declarațiile politicienilor și monitorizează campaniile electorale pentru a separa adevărul de minciună. În Europa, organizații precum EU DisinfoLab expun campaniile de manipulare și interferență informațională străină, cu accent pe cele venite din Rusia.

Aceste inițiative legitime au la bază transparența, sursele publice și expertiza academică. Exact opusul a ceea ce promovează Kremlinul.

Invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a declanșat și o ofensivă informațională fără precedent. La doar o zi înainte de atac, a fost lansat pe Telegram canalul „War on Fakes”, menit să combată – chipurile – știrile false.

În realitate, scopul era clar:

  • să nege atrocitățile rusești de la Bucha și din alte localități ocupate,

  • să transfere vina asupra Ucrainei,

  • să amplifice presupuse crime de război ucrainene, reale sau inventate.

Un raport al Atlantic Council și investigațiile serviciului francez VIGINUM au arătat că această rețea a fost susținută logistic și financiar de statul rus, folosind diplomați și ambasade pentru a distribui mesajele la nivel global.

Ultima invenție a propagandei ruse poartă un nume menit să inducă în eroare: Global Fact-Checking Network (GFCN). Lansată oficial în aprilie 2025 de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, această structură copiază numele International Fact-Checking Network, o organizație reală coordonată de Institutul Poynter din SUA.

Conducerea GFCN este formată din personaje bine cunoscute pentru răspândirea dezinformării:

  • Vladimir Tabak, director al GFCN, aflat pe lista de sancțiuni europene pentru implicarea în operațiunile de influență rusești;

  • Timofey Vasiliev, șeful departamentului strategic, implicat anterior în „War on Fakes”.

Mai multe instituții de presă occidentale – France 24, Reporters Without Borders și Deutsche Welle – au expus deja mecanismele de manipulare ale GFCN.

Produsele GFCN sunt un amestec de pseudo-analize și mesaje pro-Kremlin, ambalate în limbajul verificării faptelor. Exemple:

  • un video de pe YouTube intitulat „The main sources of fake news” nu menționează nicio sursă, ci ironizează domenii precum studiile de gen sau mișcările progresiste din SUA – o tentativă de a specula faliile culturale occidentale;

  • un alt material avertizează asupra „fermelor de boți” fără a pomeni cea mai celebră dintre ele: Internet Research Agency din Sankt Petersburg, responsabilă pentru campaniile online din SUA și Europa.

Rezultatul? Un eșec total de audiență: majoritatea videoclipurilor au între 0 și 14 vizualizări, iar contul lor de X (fost Twitter) are sub 100 de urmăritori.”

Strategia este simplă: nu e nevoie ca publicul să creadă complet minciuna, e suficient să se îndoiască de adevăr. Prin multiplicarea canalelor „alternative”, Kremlinul urmărește să erodeze încrederea în instituțiile media legitime și să promoveze ideea că „toată lumea minte”.

Astfel, agresiunea devine apărare, iar realitatea devine doar o opțiune printre altele. Este o strategie clasică de „gaslighting” aplicată la scară geopolitică.

Într-o lume unde deepfake-urile, știrile false și rețelele de boți devin tot mai greu de detectat, a identifica și a demonta pseudo-fact-checking-ul este crucial pentru securitatea informațională.

Atunci când o organizație ca GFCN își asumă rolul de „verificator de fapte”, dar în realitate produce propagandă, rezultatul este o subminare directă a democrației.

România, aflată la granița NATO și UE, nu este imună la aceste campanii. Experții în securitate cibernetică avertizează că propaganda rusă folosește subiecte sensibile – de la crize energetice la teme identitare – pentru a semăna discordie în societate.

De la „War on Fakes” la „Global Fact-Checking Network”, Kremlinul a demonstrat că poate îmbrăca minciuna în hainele adevărului, prezentându-se drept apărător al „transparenței”.

Dar realitatea este limpede: aceste structuri nu au legitimitate, nu respectă etica jurnalistică și nu servesc publicului, ci intereselor geopolitice ale Moscovei.

În fața acestui tip de manipulare, răspunsul nu poate fi decât unul singur: educație media, verificare riguroasă a surselor și consolidarea rețelelor independente de fact-checking.

Sursă: euvsdisinfo.eu

„Super-locuitorii” din Greenfield circulă ilegal prin Pădurea Băneasa. Oficial, drumul forestier este închis

Redacția Normedia
-
0
„Super-locuitorii” din Greenfield circulă ilegal prin Pădurea Băneasa. Oficial, drumul forestier este închis

Pădurea Băneasa, considerată unul dintre „plămânii verzi” ai Capitalei, se află din nou în centrul unei controverse aprinse. Deși drumul forestier care străbate pădurea este oficial închis traficului auto, tot mai mulți locuitori din cartierul Greenfield îl folosesc deja cu mașinile personale, ignorând barierele instalate și regulile legale.

Imagini surprinse marți dimineață, 2 septembrie, arată zeci de autoturisme circulând nestingherite pe traseul forestier. Fenomenul a stârnit indignarea activiștilor de mediu și a autorităților, dar și presiuni politice pentru ca drumul să fie redeschis oficial.

Ciprian Gal și Cristian Neagoe, doi activiști de mediu, au documentat situația și au transmis imaginile redacției Buletin de București.

Cristian Neagoe a povestit:

„Am ajuns pe la ora 9.00 și am văzut zeci de mașini trecând nonșalant prin pădure, ridicând praful de abia puteai să mai respiri, printre oameni care făceau jogging și se plimbau pe biciclete. Dacă ajungeam mai devreme, filmam coloane de mașini bară la bară, cu motorul pornit, în mijlocul pădurii.”

Potrivit acestuia, bariera amplasată la intrarea dinspre Aleea Teișani (zona Consolight) nu reprezintă un obstacol real. Mai mulți șoferi o ridică fără probleme și continuă drumul forestier, deși varianta legală – șoseaua de centură – este complet liberă.

Activistul Cristian Neagoe avertizează că tolerarea acestor practici creează un precedent periculos:

„Un drum forestier deschis ilegal astăzi devine mâine un drum oficializat. Dacă închidem ochii, vom da naștere unui precedent în inima verde a Bucureștiului, care va afecta nu doar Pădurea Băneasa, ci și pădurile periurbane din întreaga țară. În final, nu va mai fi pădure, ci doar scurtături asfaltate.”

Situația a atras și reacția fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a criticat dur fenomenul:

„Primesc deja zeci de mesaje prin care mi se transmite că, pentru unii privilegiați, bariera se ridică la anumite ore. Contractul dintre Direcția Silvică Ilfov și dezvoltatorul imobiliar trebuie reziliat. Când cash-ul ajunge să dicteze politica de mediu, nu mai vorbim de administrație, ci de complicitate.”

Fechet a acuzat că presiunile pentru deschiderea drumului forestier nu au legătură cu mobilitatea locuitorilor, ci cu interesele financiare ale dezvoltatorilor care au construit în zonă.

Actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va începe demersurile pentru ca întreaga Pădure Băneasa să fie declarată arie naturală protejată.

„De ani de zile se discută despre protejarea Pădurii Băneasa pentru a nu ne trezi cu blocuri sau drumuri asfaltate prin ea. Este o comoară națională și o moștenire pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare. Voi iniția procedurile pentru a o include integral în regimul de protecție.”

Declarația vine după ce peste 40 de organizații civice și de mediu au trimis o scrisoare publică prin care solicitau includerea pădurii în regimul de arie naturală protejată.

În replică, Federația Greenfield – care reprezintă locuitorii cartierului – a transmis o scrisoare deschisă ministrei Mediului, susținând că nevoile comunității nu sunt respectate.

Aceștia cer ca drumul forestier să fie deschis legal pentru accesul auto, acuzând Consiliul General al Municipiului București că a adoptat hotărâri fără dezbatere și fără consultare publică.

Reprezentanții federației spun că locuitorii din Greenfield sunt „captivi” și că lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate generează ambuteiaje și disconfort.

Problema drumului forestier din Pădurea Băneasa reflectă tensiunile mai largi dintre:

  • Interesele imobiliare, care au transformat cartierul Greenfield într-un pol rezidențial fără infrastructură adecvată;

  • Nevoile locuitorilor, care cer drumuri rapide spre oraș;

  • Obligațiile de mediu, care impun protejarea ultimelor zone verzi periurbane ale Bucureștiului.

Specialiștii atrag atenția că dezvoltatorul imobiliar trebuia, încă din faza inițială a proiectului, să asigure căile de acces asumate prin documentațiile urbanistice. Lipsa acestora a împins comunitatea într-un conflict direct cu normele de mediu.

Circulația mașinilor prin pădure are consecințe majore:

  • Poluarea aerului și fonică într-o zonă care ar trebui să fie destinată relaxării;

  • Distrugerea solului și a vegetației din cauza presiunii exercitate de traficul auto;

  • Periclitarea faunei locale, inclusiv a păsărilor și micilor mamifere;

  • Risc de incendii forestiere, din cauza scânteilor sau a țigărilor aruncate.

Pe termen lung, legalizarea drumului ar însemna transformarea pădurii într-un coridor rutier, pierzându-se rolul său ecologic.

Buletin de București a solicitat puncte de vedere oficiale de la Romsilva și Ministerul Mediului. Răspunsurile vor fi publicate imediat ce vor fi disponibile.

Între timp, presiunea publică crește: de o parte, locuitorii din Greenfield cer un drum de acces; de cealaltă parte, societatea civilă și autoritățile de mediu avertizează că Bucureștiul riscă să piardă una dintre ultimele sale zone verzi.

Cazul drumului forestier din Pădurea Băneasa depășește simpla dispută locală dintre o comunitate rezidențială și autorități. El devine un test național pentru capacitatea României de a proteja mediul în fața presiunilor imobiliare și a intereselor private.

Într-un oraș sufocat de poluare și lipsă de spații verzi, fiecare hectar de pădure contează. Iar dacă „super-locuitorii” pot trece nestingheriți prin bariera din Băneasa, ce garanții mai există că alte păduri periurbane nu vor deveni, rând pe rând, simple scurtături spre profit?

Sursă: Buletin de București

Fostul președinte al CCR va primi pensie de peste 20.000 de euro lunar. Dispute aprinse privind reforma pensiilor speciale

Redacția Normedia
-
0
Fostul președinte al CCR va primi pensie de peste 20.000 de euro lunar. Dispute aprinse privind reforma pensiilor speciale

Subiectul pensiilor speciale revine în atenția publicului odată cu pensionarea lui Marian Enache, fost președinte al Curții Constituționale a României (CCR). Potrivit estimărilor, acesta va încasa lunar peste 20.500 de euro din trei surse: pensia specială de fost președinte CCR, indemnizația de fost deputat și pensia de avocat.

Cazul său a reaprins dezbaterea privind inechitățile din sistemul de pensii și presiunea pe bugetul public, în condițiile în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat recent un proiect de reformă ce limitează aceste beneficii.

Diferențele dintre pensiile speciale și cele contributive sunt uriașe:

  • În județul Iași, potrivit Ziarului de Iași, cei 303 magistrați pot încasa anual aproximativ 18,2 milioane de euro.

  • La nivel național, pensiile magistraților ajung la peste 336 de milioane de euro pe an.

  • Cea mai mare pensie specială din Iași se apropie de 10.000 de euro brut lunar, în timp ce pensia medie în județ este de 530 de euro.

  • Prin comparație, un pensionar obișnuit ar trebui să trăiască aproape trei ani pentru a acumula venitul lunar al unui magistrat.

De asemenea, cel mai mare venit obținut pe baza contributivității, după aproape 50 de ani de muncă, nu depășește 6.100 de euro net lunar – semnificativ mai mic decât sumele acordate beneficiarilor pensiilor speciale.

Guvernul a anunțat un proiect de reformă a pensiilor speciale, care prevede:

  • Creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani;

  • Vechime totală de 35 de ani, dintre care 25 în magistratură;

  • Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net;

  • Penalizare de 2% pe an pentru pensionarea anticipată.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat:

„Până acum, era o anormalitate: pensia în magistratură era cât ultimul salariu, ceea ce nu se întâmplă nicăieri. Propunerea pe care o facem este ca valoarea pensiei să nu depășească 70% din ultimul salariu.”

Totuși, judecătorii CCR, precum Marian Enache, nu sunt vizați de aceste modificări, fiind reglementați printr-o altă lege.

Reforma guvernului a stârnit nemulțumirea magistraților, care au declanșat proteste în toată țara.

Instanțele și parchetele, cu excepția cauzelor urgente (arestări, ordine de restricție, amenzi), și-au suspendat activitatea. Magistrații consideră proiectul un „atac la statutul lor” și cer retragerea lui.

Situația tensionată este complicată și de cerințele Bruxelles-ului: România trebuie să adopte o lege clară și definitivă până la 28 noiembrie 2025, care să nu mai poată fi atacată la CCR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a avertizat:

„La 28 noiembrie trebuie să arătăm că avem o lege neatacabilă și că nu mai asistăm la noi amânări și întoarceri prin CCR.”

Pe lângă fostul președinte al CCR, Marian Enache, alte nume sonore din justiție și politică beneficiază de pensii speciale uriașe:

  • Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;

  • Mona Pivniceru, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției.

În județul Iași, 379 de persoane primesc pensii de serviciu, printre care magistrați, aviatori, auditori ai Curții de Conturi, foști parlamentari și diplomați. Numărul lor este în creștere față de începutul anului.

La nivel național, 336 de milioane de euro pe an merg către pensiile magistraților. Această sumă este comparabilă cu finanțarea unei porțiuni de autostradă sau a unor spitale regionale – investiții mult așteptate de populație.

Prin comparație, în iulie 2025, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a plătit 12,9 miliarde de lei către 4,5 milioane de pensionari, pensia medie fiind de doar 560 de euro lunar.

Astfel, discrepanța dintre pensiile „de rând” și cele speciale devine o problemă nu doar morală, ci și financiară, mai ales într-un context de deficit bugetar.

Uniunea Europeană a inclus reforma pensiilor speciale printre condițiile pentru accesarea fondurilor din PNRR.

Fără o lege clară și definitivă, România riscă blocarea tranșelor de miliarde de euro destinate investițiilor.

În acest context, cazul Marian Enache devine simbolic: un exemplu al privilegiilor pe care Bruxelles-ul cere să fie reduse, dar care, în practică, rămân protejate de legislații paralele.

Guvernul trebuie să găsească un echilibru dificil:

  • Pe de o parte, să respecte angajamentele europene și să limiteze pensiile speciale;

  • Pe de altă parte, să evite un conflict deschis cu magistrații, care au puterea de a bloca sistemul judiciar prin proteste.

Totodată, opinia publică, tot mai revoltată de diferențele uriașe dintre pensii, exercită presiune asupra clasei politice pentru a aduce echitate în sistemul de pensii.

Pensionarea fostului președinte al CCR, cu o pensie de peste 20.000 de euro lunar, evidențiază tensiunile uriașe dintre privilegii și realitatea socială a milioanelor de pensionari români.

Reforma propusă de guvernul Bolojan poate fi o șansă de a corecta inechitățile, dar succesul ei depinde de voința politică, de dialogul cu magistrații și de presiunea europeană.

În final, rămâne întrebarea: va reuși România să depășească rezistența sistemului și să ofere un cadru de pensii sustenabil și echitabil pentru toți cetățenii?

Sursă: Puterea.ro

1...535455...540Pagina 54 din 540