Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm și fără echivoc: companiile de stat din România care generează pierderi semnificative și nu mai pot fi redresate vor fi închise.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, în care liderul guvernului a expus planurile de reformare a sectorului public și reducere a risipei bugetare.

Această decizie radicală vizează eliminarea așa-numitelor „găuri negre” bugetare, reprezentate de entități economice aflate sub tutela statului, care consumă miliarde de lei anual fără a produce valoare economică sau socială relevantă.

Potrivit premierului, un număr de 27 de companii de stat au ajuns în pragul colapsului financiar, înregistrând capitaluri proprii negative și pierderi anuale de peste 1,2 miliarde de lei. Mai mult, acestea au acumulat datorii istorice de peste 5 miliarde de lei.

„Dacă nu vom interveni acum, aceste companii vor rămâne o gaură neagră care va înghiți în continuare fonduri publice. Este esențial să separăm entitățile cu potențial real de redresare de cele care nu mai pot fi salvate”, a declarat Ilie Bolojan.

Un alt aspect critic evidențiat de premier este legat de subvențiile alocate acestor companii. În anul 2024, statul a acordat peste 8 miliarde de lei sub formă de subvenții către companiile de stat, în timp ce 83 dintre acestea aveau plăți restante de 6,5 miliarde lei. Dintre aceste datorii, 30% erau către bugetul de stat, iar restul către companii private și furnizori.

„Fiecare leu pierdut prin ineficiență este un leu care nu ajunge în Educație, Sănătate sau Infrastructură. Nu mai putem tolera această risipă instituționalizată”, a subliniat premierul.

În vederea implementării reformei, fiecare minister responsabil de companiile de stat din subordine va trebui să propună până la finalul lunii decembrie 2025 planuri de restructurare clare. Conform lui Bolojan, din ianuarie 2026 nu vor mai fi tolerate întârzieri sau lipsa unor direcții strategice.

Un grup de lucru coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu va superviza întregul proces. Se va lucra cu termene stricte și evaluări trimestriale, pentru a evita „mimarea reformei”, un fenomen adesea întâlnit în trecut.

Pentru companiile cu activitate redusă sau inexistentă, închiderile vor fi inevitabile. Guvernul ia în calcul și fuziuni sau preluări ale activelor funcționale de către alte entități mai eficiente.

„Unele societăți au ajuns să funcționeze ca mecanisme de cheltuire, nu de producție. Au devenit depozite de sinecuri, nu motoare economice. Acestea vor fi primele care vor dispărea”, a declarat Bolojan.

Din informațiile obținute de la surse guvernamentale, în multe dintre aceste companii există probleme grave: management politizat, lipsa de transparență în cheltuirea banului public, contracte păguboase, supraevaluări și raportări financiare distorsionate.

Un exemplu ilustrativ îl constituie o companie cu 12 angajați, fără activitate economică de peste 3 ani, dar care încasează anual bugete de peste 5 milioane lei pentru „funcționare curentă”.

Strategia anunțată urmărește:

• Reducerea pierderilor anuale din companiile de stat cu 50% în 2026

• Creșterea numărului de companii profitabile sub tutela statului

• Eliminarea completă a plăților restante către bugetul de stat până în 2027

• Publicarea lunară a indicatorilor financiari ai companiilor de stat

• Digitalizarea completă a raportărilor și bugetelor pentru companiile publice

Reformele propuse au fost întâmpinate cu reacții mixte. Asociațiile patronale și o parte a mediului de afaceri au salutat inițiativa, considerând-o un pas esențial pentru a echilibra competiția în piață. Pe de altă parte, sindicatele din sectorul public și-au exprimat îngrijorarea privind riscul pierderii locurilor de muncă.

Reprezentanții guvernului au anunțat că pentru angajații disponibilizați se vor crea scheme de reconversie profesională și pachete compensatorii.

Reforma companiilor de stat propusă de Ilie Bolojan marchează una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a aparatului economic de stat din ultimii 30 de ani. Deși dureroasă pe termen scurt, aceasta are potențialul de a reda încrederea în utilizarea eficientă a banului public și de a crea premisele pentru o economie mai sănătoasă și mai echitabilă.

Sursă: Libertatea

Într-o decizie cu impact major asupra transparenței campaniilor electorale, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat rambursarea a peste 17 milioane de lei cheltuiți de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în campania prezidențială din 2025, acuzând nereguli semnificative în contractele de promovare cu postul Realitatea PLUS.

Pe lângă această sumă, alte 5 milioane de lei au fost confiscate în cazul materialelor tipărite, în special scrisori electorale semnate de George Simion.

Conform unui raport consultat de Snoop.ro, AEP a sesizat Parchetul în legătură cu aceste neconformități, indicând posibile fapte de natură penală.

Pe 12 mai 2025, AUR a achitat aproape un milion de euro către Realitatea PLUS pentru emisiuni de promovare electorală. Suma a fost considerată nejustificată de către AEP, care a verificat dacă respectivele emisiuni aveau un caracter electoral specific, conform legii. Concluzia: multe dintre ele erau emisiuni generale, fără relevanță directă pentru promovarea lui George Simion.

Mai mult, în perioada finală a campaniei, în doar trei zile, televiziunea a încasat 1,5 milioane de euro de la AUR. Aceste sume depășesc bugetele anuale de publicitate ale unor companii multinaționale din România.

AEP a constatat că multe dintre emisiunile plătite de AUR erau emisiuni recurente ale postului, fără un conținut electoral explicit. Astfel, autoritatea a aprobat doar segmentele în care George Simion era prezent în platou sau emisiunile aveau un format special, cu caracter electoral clar definit.

De exemplu, emisiunea „Culisele Statului Paralel”, difuzată pe 12 mai 2025 și moderată de Anca Alexandrescu, a fost facturată cu peste 450.000 de euro. AEP a recunoscut doar o sumă de ordinul miilor de euro, considerând că nu era justificată o asemenea plată în lipsa participării candidatului.

Realitatea PLUS a emis facturi prin intermediul DBV Media House, o firmă administrată de Daniela-Madi Păcuraru, soția patronului postului. Firma are o cifră de afaceri de 82 de milioane de lei și un singur angajat, potrivit Termene.ro.

Contractele semnate de AUR cu această companie însumează 23,4 milioane de lei, dar AEP a aprobat doar 6 milioane ca fiind conforme cu legislația electorală.

După alegerile europarlamentare din 2024 și prezidențialele din 2025, AUR a pierdut aproape 50 de milioane de lei din cauza neregulilor financiare – echivalentul a 10 milioane de euro. Suma este comparabilă cu întreaga subvenție anuală primită de partid de la stat.

În ambele campanii, Autoritatea Electorală a identificat facturi neconforme și cheltuieli ilegale, respingând rambursarea lor. Deși AUR a contestat decizia privind europarlamentarele în instanță, instanțele urmează să se pronunțe.

O altă problemă majoră a fost legată de distribuirea a peste 4 milioane de scrisori electorale. AEP a descoperit că acestea au fost plătite de DGI Multimedia Design, firmă apropiată AUR, și nu de partid în mod direct. Această situație a dus la confiscarea a 5 milioane de lei, întrucât finanțarea provenea din surse terțe.

Campania de tip mailing a implicat și firmele Athos Tipografia SRL și Zipper Services SRL, dar responsabilitatea principală a fost atribuită firmei conduse de Doina Grosu.

AUR a încheiat contracte și pentru promovarea online. Un clip video în care George Simion apare într-o întâlnire cu jurnaliștii Digi24, înregistrată fără consimțământul acestora, a fost distribuit intens. AEP nu a rambursat costurile aferente acestor materiale, considerând că au fost obținute în condiții neetice și contrare reglementărilor.

În timpul campaniei au apărut informații despre un posibil contract de lobby semnat de AUR în SUA cu BGD Legal&Consulting, în valoare de 1,5 milioane de dolari. Documentul a fost publicat pe site-ul Departamentului de Justiție american, dar AEP nu a găsit dovezi ale unor plăți efective.

Marius Lulea, responsabilul financiar AUR, a negat existența unui contract plătit, susținând că a fost vorba doar de un draft.

Liderul AUR a declarat că va contesta în instanță decizia AEP și a acuzat autoritatea de „abuzuri”. Acesta a amenințat cu sesizarea instituțiilor internaționale, inclusiv Departamentul de Stat al SUA, pentru a denunța presiuni asupra opoziției politice și a unor instituții media.

„Se vizează un post de televiziune care ne-a oferit expunere. Este o acțiune coordonată împotriva opoziției și a vocii alternative din media”, a declarat George Simion.

Sursă: SNOOP

Tensiunile din interiorul Guvernului României au atins un nou punct culminant, după ce ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), l-a acuzat public pe predecesorul său, Bogdan Ivan (PSD), actual ministru al Energiei, de fapte ilegale privind numirile din conducerea Romarm.

Conflictul a escaladat rapid, culminând cu o sesizare oficială la Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Totul a pornit de la numirea controversată a lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu în funcția de director general al companiei Romarm, cel mai important jucător din industria de apărare a României. Conform ministrului Radu Miruță, procesul de selecție al noii conduceri Romarm a fost viciat, fiind trucat și realizat cu complicitatea unor persoane din interiorul Ministerului Economiei.

Printre aceștia, Miruță îl indică pe Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm și fost director în Ministerul Economiei, numit pe funcții-cheie prin ordin semnat de Bogdan Ivan.

Potrivit unui raport al Corpului de Control din cadrul Ministerului Economiei, procesul de selecție a fost marcat de ilegalități: CV-uri false, lipsa verificărilor de fond și conflicte evidente de interese. Răzvan Pîrcălăbescu, noul director general Romarm, ar fi fost promovat fără a avea vechimea minimă legală de zece ani.

Surse din minister susțin că acesta a depus două CV-uri diferite – unul cu opt ani de experiență, iar celălalt cu zece. Neregulile nu s-au oprit aici: membrii comisiilor de selecție ar fi fost chiar subordonați ai candidaților selectați ulterior.

Constantin Alexie Cotan Bodolan, personaj-cheie în acest scandal, a avut un parcurs profesional controversat. De la publicitate și firme implicate în dosare de corupție, a ajuns pe funcții importante în cadrul Gărzii de Mediu, Primăriei Capitalei și, ulterior, în Ministerul Economiei.

A câștigat un concurs pentru funcția de director general al Direcției Generale Turism, dar la doar o săptămână după validare, a fost mutat de ministrul Bogdan Ivan pe o poziție mult mai influentă: director al Direcției Administrarea Participațiunilor Statului, una dintre cele mai puternice funcții administrative din minister.

Ministrul Radu Miruță a solicitat un control oficial Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), considerând că transferul semnat de Bogdan Ivan s-a făcut abuziv și fără bază legală. Până în prezent, ANFP nu a emis un punct de vedere.

Chiar dacă nu are atribuții executive, Bodolan a efectuat mai multe deplasări interne și externe pe banii Romarm. Cea mai recentă a fost în Indonezia, în cadrul Expoziției Militare Indo Defence, unde compania a semnat un Memorandum cu firma indoneziană PT Pindad.

Pentru această deplasare, Bodolan și-a luat concediu de odihnă, dar a beneficiat de o finanțare de 4.000 de euro din fondurile companiei. Directorul general, Luis Vlădoiu, a participat însemnând cheltuieli de doar 1.000 de euro.

Radu Miruță a indicat că toate aceste nereguli au fost posibile cu implicarea directă a fostului ministru Bogdan Ivan. Acesta este acuzat că a orchestrat numirile ilegale și transferurile de personal, favorizând apropiați politici în funcții-cheie.

Mai mult, Miruță a sugerat că fostul ministru a compromis integritatea proceselor de selecție în minister printr-un sistem de favoritisme și sinecuri politice.

Ministrul USR a confirmat trimiterea unei sesizări oficiale la DNA, vizând posibile infracțiuni de corupție, abuz în serviciu și fals intelectual. Ancheta este în curs, iar numele lui Bodolan și Pîrcălăbescu apar în centrul investigației.

De asemenea, este analizată implicarea firmei Fox Management Consultants, care a intermediat procesul de selecție a conducerii Romarm, fiind suspectată de lipsă de imparțialitate.

Contactat de jurnaliști, Constantin Alexie Cotan Bodolan a negat toate acuzațiile, susținând că transferul în funcții a fost făcut la solicitarea sa, în mod legal.

„Nu m-a transferat ministrul Ivan din proprie inițiativă, ci la cererea mea. Nu sunt jurist, dar am știut că ordinul devine valabil în momentul comunicării”, a afirmat Bodolan, adăugând că nu are atribuții executive și a participat în Indonezia doar ca reprezentant al statului român.

Acest conflict deschide o nouă fisură în cadrul coaliției de guvernare, deja tensionată de diferende legate de buget, pensii speciale și justiție. USR acuză PSD de perpetuarea sistemului clientelar și de subminarea reformelor de integritate în administrația publică.

De partea cealaltă, PSD susține că acuzațiile lui Miruță sunt motivate politic, în pragul anului electoral 2026, și că se dorește doar discreditarea figurilor-cheie ale partidului.

Cazul Romarm ar putea deveni unul de referință pentru felul în care sunt operate numirile în companiile de stat. Cu DNA în joc, miza este uriașă: posibile dosare penale, demisii sau chiar repoziționări politice majore.

Pentru moment, societatea civilă și opinia publică așteaptă concluziile procurorilor. Dar, indiferent de rezultatul anchetei, conflictul Miruță – Ivan va avea ecouri prelungite în politica românească și ar putea redesena raportul de forțe din Guvern în 2026.

Sursă: Defapt

Într-o intervenție televizată cu un puternic ecou public, economistul Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a catalogat situația pensiilor speciale din România drept „revoltătoare”, accentuând ruptura profundă dintre realitatea majorității populației și privilegiile de care beneficiază anumite categorii profesionale, în special magistrații.

„Sunt oameni simpli care au muncit 40-45 de ani, contribuind cu bună-credință la sistemul public de pensii, iar în final primesc 2.000 – 3.000 de lei. În același timp, alții se pensionează la 48 de ani cu 5.000 de euro pe lună. Asta sfidează orice urmă de echitate socială”, a declarat Dumitru la Digi24.

Oficialul guvernamental a subliniat că nu este vorba doar despre un dezechilibru financiar, ci despre o criză de moralitate administrativă. „În mintea unui pensionar obișnuit din România, nici nu încape o asemenea cifră. Este imposibil de conceput pentru cineva care a trăit modest și a lucrat în condiții grele o viață întreagă”, a completat el.

Această poziție fermă vine în contextul în care România se confruntă cu o criză bugetară agravată de cheltuieli sociale în creștere – salarii, alocații, subvenții și, mai ales, pensii speciale. Potrivit datelor oficiale, pensia medie în România este de aproximativ 2.200 de lei (aproximativ 440 euro), în timp ce pensia medie a magistraților depășește pragul de 5.000 de euro.

În ciuda presiunii publice și a avertismentelor din partea Comisiei Europene privind sustenabilitatea sistemului de pensii, discuțiile din coaliția de guvernare nu au produs încă o soluție clară. Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că se menține cuantumul de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraților, similar cu prevederea din legea recent respinsă de Curtea Constituțională.

Hunor a mai adăugat că perioada de tranziție pentru ieșirea la pensie la 65 de ani ar putea fi extinsă de la 10 la 15 ani, o concesie menită să calmeze tensiunile din sistemul judiciar.

În opinia lui Ionuț Dumitru, miza nu este doar una financiară, ci mai ales una de justiție socială: „Nu putem construi o societate echitabilă pe două viteze – una pentru cei privilegiați și una pentru restul cetățenilor. Dacă vrem reforme reale, ele trebuie să înceapă cu eliminarea privilegiilor excesive.”

El a pledat pentru o reformă reală și pentru alinierea sistemului de pensii la principiile contributivității. „Orice pensie trebuie să reflecte cât ai contribuit, nu ce funcție ai avut. Nu mai putem susține un sistem în care pensiile speciale sunt mai mari decât salariile din timpul activității”, a subliniat economistul.

Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat recent la posibilele tăieri, afirmând că reducerea pensiilor magistraților „încalcă principiul independenței justiției” și că magistrații trebuie să beneficieze de venituri „comparabile cu cele din activitate” pentru a fi protejați de influențe externe.

Curtea Constituțională a respins recent legea pensiilor speciale în forma propusă de Guvern, din motive procedurale – lipsa avizului CSM în termenul legal. Acest pas a blocat temporar reforma, dar a adâncit nemulțumirea publicului.

Premierul Ilie Bolojan a adoptat un ton dur în privința acestui subiect, afirmând recent că „viitorul României este amanetat” dacă nu se reglează urgent dezechilibrele din sistemul de pensii.

„Nu putem vorbi despre sustenabilitate economică în condițiile în care populația activă scade dramatic, iar numărul pensionarilor speciali crește. Avem nevoie de decizii curajoase și de susținerea întregii clase politice”, a spus Bolojan.

Declarațiile lui Ionuț Dumitru, susținute indirect de premierul Bolojan, reprezintă un semnal clar că reforma pensiilor speciale se află din nou pe agenda publică. De această dată, însă, într-un climat mai tensionat ca niciodată, în care presiunea publică și fiscală nu mai permite tergiversări.

Societatea românească, marcată de inechități și polarizare economică, are nevoie de o reașezare a valorilor sociale. Iar primul pas poate fi tocmai renunțarea la excepții care sfidează atât logica financiară, cât și moralitatea publică.

Sursă: G4Media