La Cluj, în prezența ministrului Lucian Bode, a Prim-Ministrului, Ludovic Orban, a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și a reprezentanților autorităților locale, conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii rutiere a semnat cu ofertantul declarat câștigător ASOCIEREA S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. ELECTROMONTAJ S.A, contractul având ca obiect „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăești (km 8+700-km 25+500) și Subsecțiunea 3B1: Topa Mică – Zimbor (km 0+000 – km 13+260)”.
Contractul pentru tronsonul de autostradă de 30 de km este în valoare de 1.390.614.495,32 lei fără TVA, sursa de finanțare fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Prin contractul semnat s-a stabilit o perioadă de proiectare de 12 luni, 24 luni perioada de execuție a lucrărilor și 60 de luni perioada de garanție a lucrărilor.
”Astăzi am luat parte la un moment important în economia dezvoltării infrastructurii de transport rutier din România, mă refer la semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia celor 31 de km de autostradă din Autostrada Transilvania dintre Nădăşelu-Mihăeşti şi Zimbor. Am reuşit, în aproape 11 luni de mandat ale Guvernului Ludovic Orban, să punem proiectul autostrăzii Transilvania pe o traiectorie ireversibilă. Sigur că, aici, la Cluj proiectele de infrastructură sunt valorizate la maximum, acest fapt se datorează unei administraţii locale extrem de implicate, cu viziune şi curaj care abordează problematica infrastructurii de transport într-o cheie inovatoare şi modernă. Am văzut, domnule primar, lista proiectelor de investiţii în derulare ale administraţiei clujene, iar din cele 118 proiecte am regăsit proiecte pe care le-am discutat împreună și cu domnul preşedinte Alin Tişe, împreună cu parlamentarii de Cluj şi, sigur, toate aceste proiecte vor fi sprijinite de Guvernul României. A precizat foarte corect aici, domnul prim-ministru, şi aş vrea să spun, şi eu, câteva elemente legate de stadiul celor mai importante proiecte. Este vorba de centura metropolitană, de trenul metropolitan, un nou concept modern introdus de guvernarea liberală în planul investiţional pentru următorii 10 ani, de proiectul de metrou, de asemenea introdus şi el în planul investiţional, de Autostrada Transilvania sigur, şi de conectarea Clujului la Autostrada Transilvania.
Aşadar, pentru realizarea conexiunii la A3, ştiţi foarte bine că avem în derulare procedura de atribuire a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, aferente legăturii dintre A3 în zona Turda şi zona naţională DN1 zona Mărtineşti. Este un proiect care a avut termen de depunere a ofertelor 6 mai și sperăm , ca după finalizarea procedurilor la CNSC, să semnăm contractul pentru acest proiect. De asemenea municipiul Cluj, a demonstrat în ultimii ani o orientare clară în direcţia mobilităţii urbane durabile, putând fi considerat în acest sens un model între oraşele din România. De aceea, proiectul de metrou, este primul care va fi implementat într-un alt oraş după Bucureşti. Tot din pachetul proiectelor de mobilitate, face parte şi centura metropolitană a Clujului care a fost gândită de autorităţile locale în perspectiva construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj care va fi amplasat în vecinătatea drumului transregio Gilău-Apahida. Pe lângă acest proiecte, avem în derulare un proiect feroviar important şi anume electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Episcopia Bihor, 166 de km de linie de cale ferată, a căror valoare depăşește valoare de 1,8 mld. de euro. Estimăm că vom lansa licitaţia la sfârşitul acestui an, iar la sfârşitul anului viitor vom semna contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Foarte important este și pasajul Tăietura Turcului. Face parte din acest proiect, este parte componentă a acestui proiect şi odată cu implementarea proiectului de reabilitare a liniei ferate Cluj-Episcopia Bihor vom finaliza şi vom realiza acest pasaj pe Tăietura Turcului. Cei care circulaţi zilnic în Cluj, în această zonă, ştiţi ce înseamnă să circuli pe Tăietura Turcului la ore de vârf. Acordăm sprijin și Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Subliniez aici cele trei proiecte, legate de calea de rulare, de echipamente de securitate, respectiv echipamente de scanare bagaje, toate în valoare de 115 milioane de lei. Suntem bucuroşi că am putut contribui la acest proiect prin obţinerea finanţării europene, iar materializarea lui va poziţiona Aeroportul Cluj ca cel mai important aeroport regional din ţară. Sigur că proiecte avem foarte multe, pe care le și finanţăm. Sunt disponibile, aşa cum ştiţi, trei surse de finanţare. Avem un angajament ferm luat de Guvernul României că vom aloca 2% din PIB în fiecare an pentru pentru domeniul transporturilor.
De asemenea, dispunem de fondurile europene, atât pe exerciţiul financiar actual, cât şi pe exerciţiul financiar viitor, respectiv fondurile europene din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. Cea de-a treia sursă sunt fondurile atrase, parteneriatele publice private, care, de asemenea, vor fi folosite acolo unde bugetul de stat şi fondurile europene nu vor fi suficiente. Aş vrea să spun aici la Cluj un lucru, cred eu foarte important în ceea ce priveşte finanţarea: trei dintre proiectele de investiţii în infrastructura de transport din Cluj pot fi incluse la finanţare în Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă. România are la dispoziţie aproximativ 33 de miliarde de euro și aici sunt îndeplinite cele trei condiţii obligatorii – să fie semnat contractul până în 2022, să fie recepţionată lucrarea până în 2026 şi să îndeplinească condiţiile de mediu şi digitalizare. Sunt convins că proiecte precum Drumul Transregio Gilău-Apahida, electrificarea liniei de cale ferată de la Cluj la Episcopie, cu toate proiectele conexe, respectiv metroul şi trenul metropolitan sunt proiecte de peste 3 miliarde de euro, care îşi vor regăsi şi regăsi finanţarea în Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.
În concluzie, aici la Cluj, conceptul de mobilitate a devenit axul principal al politicilor administraţiilor locale, care pune în centrul preocupărilor cetăţeanul şi bunăstarea lui. Mă bucur să văd că proiectele de infrastructură de transport sunt motorul dezvoltării locale şi regionale, iar implementarea lor este accelerată prin aplicarea, prin implicarea autorităţilor locale şi asumarea în mod responsabil a deciziilor”, a declarat ministrul Lucian Bode.
