Acasă Blog Pagina 511

Investiții la Poșta Română. Obiectivul – relansarea companiei pe piața de profil

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a participat la Centrul zonal Giulești, alături de conducerea Compania Națională Poșta Română S.A la lansarea Programului Poșta Verde, program în cadrul căreia se înscrie și prima achiziție a 15 autoutilitare electrice destinate poștei de curierat rapid Prioripost.

Poșta Română este una dintre primele companii care se aliniază politicilor europene privind reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, până în orizontul anului 2050, în conformitate cu strategia Green Deal a Uniunii Europene.

La nivelul Poștei Române la o medie de 58.7 km/zi în București a autovehiculelor din flotă, media emisiilor de CO2/km este de 150. Potrivit studiilor, pentru fiecare colet în parte livrat consumul de carburant este de 0.23 l și se produc 300 g emisii de dioxid de carbon, iar utilizarea autovehiculelor electrice în locul celor cu ardere internă de combustibil, înseamnă o reducere a emisiilor la nivelul municipiului București de aprox. 120.000g/zi, respectiv 1850g/km.

Proiectul pilot de curierat rapid constă în utilizarea a cincisprezece autoutilitare electrice în zona București. Pentru finanțare au fost obținute de la Administrația Fondului pentru Mediu 15 vouchere în valoare unitară de 6.500 lei (TVA inclus) în cadrul Programului de înnoire a parcului auto național RABLA Clasic și 15 vouchere în valoare de 45.000 lei (TVA inclus), în cadrul programului RABLA Plus. Bugetul total necesar achiziției celor 15 autoutilitare electrice, inclusiv stații de încărcare, a fost astfel 2.207.685 lei (fără TVA), din care suma de 772.500 lei (TVA inclus) a fost obținută din subvenția acordată prin Programul Rabla Clasic și Rabla Plus.

La momentul actual, pe lângă cele 15 autovehicule, prin achiziția celor 8 stații de reîncărcare duble, montate la sediul companiei din Calea Giulești, se face primul pas și în implementarea proiectului ELECTROPOST, care presupune înființarea rețelei naționale de stații publice de reîncărcare pentru mașini electrice / hibrid plug-în ce vor deservi atât flota electrică a Poștei Române cât și alte persoane fizice sau juridice, prin abonament.

Totodată, Compania Națională Poșta Română a transmis prin intermediul noului Instrument pentru Asistență Tehnică (TSI, fost SRSP) aplicația privind procesul de decarbonificare a companiei către Comisia Europeană – DG Reform. Cererea a fost deja aprobată de Autoritatea Coordonatoare de la nivelul Secretariatului General al Guvernului României. De asemenea, la Ministerul Fondurilor Europene au fost depuse fișe de proiecte în conformitate cu Politica ,,Poșta Verde’’ și Politica de Cercetare – Inovare.
”Prin implementarea acestui program, Poșta Română devine una dintre primele companii de pe piața serviciilor de curierat care investește în transportul verde, prin achiziția acestor 15 autoutilitare electrice destinate curieratului rapid. Așa cum bine știți vorbim despre un proiect pilot desfășurat la nivelul Bucureștiului pe care, în calitate de ministru al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, îl încurajez și îmi doresc să fie extins și în alte mari orașe, care se confruntă cu un grad ridicat al poluării. Consider că tot mai multe instituții și companii de stat trebuie să dea semnalul schimbării în această direcție și să se implice activ în protejarea mediului. Prin astfel de inițiative vreau să subliniez faptul că nevoia de implementare a programului Poșta Verde a plecat de la realitatea poate mai puțin cunoscută de către locuitorii Capitalei. Nu știu câți dintre dumneavoastră știți faptul că activitatea de curierat este a treia sursă de poluare în București, conform statisticilor din domeniu.
Este un mesaj pentru responsabilitate, pentru sustenabilitate și pentru reforme durabile. Acest lucru îl solicit și cred că sunteți pe drumul cel bun al responsabilității, al sustenabilității acestei activități și al unor reforme durabile. Acest program este rodul unei viziuni integrate care aduce progres și dezvoltare durabilă. Astfel, pe lângă cele 15 autovehicule ecologice, au fost achiziționate și 8 stații de reîncărcare duble, montate, aici, la sediul companiei din Calea Giulești. În acest mod, se face primul pas și în implementarea proiectului ELECTROPOST, care presupune înființarea rețelei naționale de stații publice de reîncărcare pentru mașini electrice / hibrid plug-în ce vor deservi atât flota electrică a Poștei Române cât și alte persoane fizice sau juridice, prin abonament.
Vom asigura finanțarea pentru susținerea investițiilor în modernizarea și digitalizarea CN Poștei Române, în special prin atragerea de fonduri europene, inclusiv din viitorul PNRR. Aș vrea să fac o scurtă referire și la ce s-a întâmplat în acest an. Dincolo de acest proiect trebuie să recunoaștem că în ultimele 12 luni, după mult timp de stagnare și regres, ați făcut pași decisivi.
Dacă nu greșesc, după 10 ani sunteți cu toate datoriile la zi, ați plătit cele 130 de milioane de lei pe care îi datorați bugetului de stat cu toate consecințele care decurg de aici: posibilitatea de a vă finanța și automat imediat, după acest demers, iată că ați încheiat și acel acord de împrumut cu Eximbank, care vă dă posibilitatea să vă dezvoltați. Cunosc cele două proiecte importante de investiții și modul în care evoluează ele: mă refer la linia de sortare de la Centrul de Tranzit de la Cluj și Centrul de Tranzit București Nord. Sunt convins că în viitorul foarte apropiat ne vom întâlni cu dumneavoastră din nou și vom constata că aceste proiecte devin realitate. Spun, în încheiere, faptul că cei 4 piloni pe care se axează programul investițional al Poștei Române, prin politicile pe care le promovează și anume, Poșta Verde, Politica de alfabetizare digitală, Politica de mobilitate urbană a mărfurilor și Politica în domeniul cercetării și inovării, reprezintă direcțiile strategice de acțiune pentru următorii ani, efortul investițional cumulat fiind de peste 106 milioane de euro”, a declarat ministrul Lucian Bode.

4 miliarde euro – fonduri europene atrase începând cu noiembrie 2019

România va atrage în acest an fonduri europene în valoare de 2,909 miliarde euro, prin intermediul programelor operaționale gestionate. În noiembrie și decembrie 2019, România a atras fonduri UE în valoare de 1,1 miliarde euro. Astfel, suma atrasă începând cu noiembrie 2019 se ridică la 4 miliarde euro.

„Valoarea fondurilor europene atrase de România începând cu noiembrie 2019, de când am preluat coordonarea Ministerului Fondurilor Europene este semnificativă: 4 miliarde euro. Sunt fonduri care susțin dezvoltarea României prin investiții în infrastructură, în digitalizare, în educație și sănătate. În contextul crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19, am alocat peste 1 miliard de euro pentru a finanța spitalele și unitățile administrativ-teritoriale în lupta cu noul coronavirus. Și în alte domenii a fost accelerată atragerea fondurilor europene, motiv pentru la nivelul majorității programelor prin care România atrage fonduri în acest an sumele atrase vor fi mai mari decât cele previzionate. Banii europeni schimbă vieți!”, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

În primii ani ai actualei perioadei de programare, adică în perioada 2014-2016, nu au fost atrase sume din fondurile alocate pentru 2014-2020. În anii următori, 2017-2019, au fost atrase sume de 1,94 miliarde euro/ an. Dacă sunt luați în calcul și primii ani ai perioadei de programare, atunci media sumelor atrase este de 973,87 milioane/ an.

Vă prezentăm situația detaliată la nivelul fiecărui Program:

Programul Realizat (mil. euro) Planificat (mil. euro) Diferența (%)
Programul Operațional Capital Uman 772 504,5 148%
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 78,5 64 122,6%
Programul Operațional Infrastructură Mare 1,035 778 133%
Programul Operațional Regional 760 759,27 100%
Programul Operațional Competitivitate 91,2 86 105%
Programul Operațional Capacitate Administrativă 60,0 59,89 100%
Programul Operațional Asistență Tehnică 50,1 49,54 100%
Programul România – Bulgaria 18,5 34 183%
Programul România – Serbia 14,67 15 100%
Programul România – Ungaria 30 29,8 100%

Lista finală cu parlamentarii aleși la scrutinul electoral din 6 decembrie

Mai jos aveți anexate două liste împărțite ( Camera Deputaților/ Senat) cu parlamentarii aleși la scrutinul electoral din 6 decembrie. Una este pentru Camera Deputaților, iar alta pentru Senatul României.

Conform procedurii Parlamentul României va fi convocat pe 21 decembrie în prima sesiune. Întâi în fiecare din cele două camere ale Parlamentului se va forma câte o comisie de validare a mandatelor și abia apoi cei validați vor fi confirmați și vor depune jurământul.

Ulterior se vor anunța și forma Grupurile politice parlamentare care în funcție de algoritmul politic vor împărți comisiile parlamentare. Fiecare parlamentare va trebui sa faca parte dintr-o comisie.

Primele legi adoptate de Senat separat și de Camera Deputaților separat vor fi Regulamentele proprii, dar și Regulamentul ședințelor comune.

 

 

Volumul Copacul din casă – Prietenii lui Năsuc se întorc (P)

Aventurile lui Năsuc și ale șoriceilor din gașca lui continuă în volumul Copacul din casă. Povestea ieșită de sub condeiul scriitoarei Cristina Elena Gheorghiu este ilustrată cum nu se poate mai simpatic de Florin Gheorghiu. Micii cititori își pot comanda în avans cartea de pe www.galaxiacopiilor.ro, beneficiind de o reducere de 20% și livrare începând cu 14 decembrie 2020.

Cei cinci șoricei (Năsuc, Gustărică, Gură-Cască, Mustăcilă și Grăsuțul) sunt legați de o strânsă prietenie și de pofta de aventură. Atunci când în curtea familiei Toma se așterne un covor de nea, șoriceii coboară din podul casei, echipați corespunzător, pentru a se bate cu bulgări și a se juca prin zăpadă. Doar mirosul îmbietor de turtă dulce și fursecuri le întrerupe distracția. Nu precupețesc niciun efort pentru a beneficia de o delicioasă gustare. Scopul este atins, dar nu fără  surprinzătoarea porție de aventură și fără atât de necesarele lecții despre cumpătare și prietenie.

Năsuc este protagonistul altor trei titluri apărute în Galaxia Copiilor: Povestea lui Năsuc. În căutarea prieteniei, Povestea lui Năsuc. O prietenie neașteptată și Prietenii lui Năsuc. Operațiunea Punga. Aventurile lui Năsuc vor continua în volumele: O noapte în cort și La piscină.

Cristina Elena Gheorghiu este o economistă care s-a transformat ca prin farmec în autor de cărți pentru copii. Prin natura profesiei sale, se află zilnic în contact cu cifre, tabele de calcul și sume. Cuvintele sunt cele care o înveselesc și îi colorează sufletul. În fiecare seară, citește povești împreună cu Andrei, băiețelul ei. Pornesc astfel în călătorii minunate alături de personaje cunoscute tuturor copiilor sau inventate de ei. Așa s-a născut Năsuc, într-o seară de iarnă, când căutau noi prieteni alături de care să călătorească în lumea nemărginită a poveștilor.

Proiectare și execuție Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 2: Boița – Cornetu

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a lansat procedura de licitație restrânsă, cu precalificare, “Proiectare și execuție Autostrada Sibiu – Pitești, Secțiunea 2: Boița – Cornetu” – unul dintre cele mai complexe loturi din această autostradă.

Tronsonul va avea o lungime de 31,33 de kilometri, va conține 49 de poduri și viaducte, 7 tuneluri (cu lungimi cuprinse între 250 și 1.590 de metri), precum și un ecoduct în zona localității Lazaret.

Valoarea estimată a contractului este de 4,6 miliarde de lei (fără TVA), finanțare din Fonduri Europene Nerambursabile, iar termenul de finalizare prevăzut este de 18 luni proiectare și 50 de luni execuție, conform factorilor de evaluare din Documentația de Atribuire. Data limită de depunere a ofertelor este 29 ianuarie 2021.

Pe tronsonul Sibiu- Boița, antreprenorul a reușit să execute circa 30% din lucrări.

Pentru secțiunea 4, Tigveni – Curtea de Argeș, Ministerul Transporturilor evaluează ofertele, iar până la sfârșitul anului se va semna contractul pentru execuția celor 10 kilometri.

Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 122,11 kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi, Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti, va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri.

Suntem conștienți că, în România, s-a pierdut deja prea de mult timp prețios în ceea ce privește implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, și nu numai. Este momentul să accelerăm etapele de implementare a tuturor proiectelor de infrastructură, atât de necesare pentru a aduce bunăstare românilor. Pentru liberali, investițiile publice – îndeosebi cele în infrastructura de transport – au reprezentat, reprezintă și va reprezenta una dintre prioritățile actului de guvernare. Acest lucru l-am demonstrat deja și îl vom demonstra zilnic printr-un ritm accelerat de implementare a tuturor proiectelor de investiții în infrastructură, a declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Decizia de ultimă oră a lui Ludovic Orban

,,Îmi închei mandatul de premier după  un an și o lună, în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii alături de ceilalți cetățeni ai lumii s-au confruntat cu o pandemie și cu criză economică fără precedent.

Am încercat să îmi fac datoria față de România și plec din funcția de premier cu conștiința datoriei împlinită. Tot ce a fost omenește posibil, atât eu, cât și colegii mei din echipa guvernamentală am făcut.

Am încercat să găsim răspunsurile potrivite la toate provocările cu care s-a confruntat România.

Pe 6 decembrie, românii care s-au prezentat la vot au decis componența viitorului Parlament. Obiectivul pe care îl am este de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD.

Obiectivul perioadei care va urma  este acela de a fi implicat în negocierile pentru formarea unui Guvern care să ofere românilor garanția unei direcții corecte pentru România și garanția unei capacități de a utiliza toate resursele și toate oportunitățile pe care România le va avea în următorii patru ani.”, a declarat Ludovic Orban.

Decizia vine la scurt timp după rezultatele alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, la care PSD a obținut 30,17% din voturile exprimate pentru Senat și 29,79% din voturile exprimate pentru Camera Deputaților, iar PNL a obținut 25,36% din voturile exprimate pentru Senat și 25,01% pentru Camera Deputaților. De asemenea, este de punctat faptul că o nouă formațiune politică, AUR au obținut un procent de 8,50% din voturile exprimate pentru Senat și 8,16% pentru Camera Deputaților.

Fostul premier va rămâne însă la conducerea PNL.

Șeful statului, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă premier interimar. Acest anunț a fost făcut în urmă cu puțin timp de Administrația Prezidențială.

Sursă foto: revista22.com, mapn.ro

Fonduri europene pentru primele 100 de spitale angajate în lupta anti COVID-19

Ministerul Fondurilor Europene a semnat până în prezent primele 100 de contracte în valoare de 1,6 miliarde lei (332,48 milioane euro) prin care se finanțează achiziția de echipamente de protecție și aparatură medicală pentru dotarea spitalelor în vederea tratării persoanelor infectate cu COVID-19 sau pentru prevenirea răspândirii pandemiei. În cadrul apelului, deschis în perioada 15 mai – 30 septembrie, au fost depuse 297 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 1,271 miliarde euro, unitățile spitalicești putând deconta inclusiv retroactiv cheltuielile realizate începând cu 1 februarie 2020.

Înainte de lansarea acestui apel atât de necesar am organizat o amplă dezbatere publică la care am discutat timp de aproape 5 ore cu peste 80 de manageri de spitale și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga țară. Concomitent, în premieră pentru Ministerul Fondurilor Europene, colegii care gestionează sistemul informatic MySMIS au oferit sprijin tehnic pentru a facilita accesul la finanțări“, a explicat ministrul Marcel Boloș. “Sănătatea reprezintă unul din principalele domenii de interes public reformate cu banii europeni. Astfel, în ultimul an au fost alocate 1,5 miliarde euro, dintre care 1,2 miliarde pentru dotarea spitalelor, 120 milioane drept stimulent pentru cadrele medicale, 123 milioane pentru programele de screening și prevenție și 60 milioane pentru spitalele modulare și ATI.”

Finanțările continuă și în viitoarea perioadă de programare (2021-2027), fiind alocată o sumă totală de 6 miliarde euro: 4,2 miliarde euro din Programul Operațional Sănătate, o premieră pentru România, și 1,85 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Echipa Autorității de Management POIM a evaluat în timp record cererile de finanțare depuse de spitale, salvarea vieților reprezentând prioritatea absolută. De aceea colaborarea constantă cu Ministerul Sănătății trebuie menționată ca exemplu de bună practică între instituțiile centrale și cele locale. O abordare pe care o promovăm cu încredere pentru a avea rezultate în folosul oamenilor ale căror vieți sunt schimbate în bine cu ajutorul banilor europeni bine investiți”, a declarat doamna Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Primele 10 contracte finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020) în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” au fost semnate încă din iulie 2020, chiar în timpul derulării apelului (mai multe informații aici: ).

10 exemple de contracte de finanțare semnate:

  1. Consolidarea capacității sistemului medical de gestionare a situației de urgență cauzată de criza COVID-19 în Spitalul Clinic Județean Mureș

Beneficiar: Spitalul Clinic Județean Mureș

Valoare: 48,42 milioane lei

  1. Creşterea capacităţii Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu și a Institutului Clinic Fundeni de gestionare a crizei sanitare COVID-19

Beneficiar: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu

Valoare: 48,32 milioane lei

  1. disCOVer – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Spitalului Universitar de Urgență București la criza de sănătate publică cauzată de raspândirea virusului SARS

Valoare: 48,31 milioane lei

  1. Combaterea Virusului prin Dotarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Craiova

Valoare: 48,24 milioane lei

  1. Combaterea răspândirii virusului prin dotarea Spitalului Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova

Valoare: 48,17 milioane lei

  1. COVID-19 CARE Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin dotarea cu echipamente și aparatură medicală a Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș

Valoare: 46,50 milioane lei

  1. Gestionarea crizei sanitare COVID 19 în județul Brașov

Valoare: 45,53 milioane lei

  1. Gestionarea eficientă și consolidarea capacității de răspuns a Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie Ana Aslan în criza sanitară COVID-19

Valoare: 44,29 milioane lei

  1. Creșterea capacității de intervenție rapidă a Spitalul Clinic de Urgență București în contextul pandemiei Covid-19 (CC_IR)

Valoare: 42,69 milioane lei

  1. Gestionarea în timp util şi eficient de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila a situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID-19

Valoare: 41,48 milioane lei

În cadrul apelului POIM au fost eligibile 3 tipuri de proiecte:

  • proiecte de tip A, cu valoare maximă de 10 milioane euro, pentru unitățile sanitare și de suport pentru pacienții infectați cu COVID-19;
  • proiecte de tip B, cu valoare maximă de 15 milioane euro, pentru finanțarea de spitale modulare și secții de terapie intensivă mobile;
  • proiecte de tip C, cu o valoare de maxim 3 milioane euro, care au putut fi accesate de autoritățile publice locale, în parteneriat cu furnizorii publici de servicii de asistență socială din județ pentru categoriile vulnerabile.

Recent, pentru a răspunde tuturor solicităror de finanțare, Ministerul Fondurilor Europene a redeschis apelul pentru depunerea de proiecte de tip B până la data de 30 martie 2021. Detalii suplimentare, aici: .

 

150 milioane euro pentru investiții în producția și distribuția de energie termică din resurse regenerabile

Guvernul României a adoptat Hotărârea pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor destinate promovării producției și distribuției de energie termică în sistem centralizat, din surse regenerabile mai puțin exploatate, respectiv biomasă, biogaz, energie geotermală.

Investițiile vor fi finanțate prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene. Aprobarea acestor finanțări are loc în contextul în care România are un potențial semnificativ în ceea ce privește exploatarea resurselor regenerabile.

Bugetul alocat schemei de ajutor de stat este de 150 milioane euro, din care 85% reprezintă fonduri europene, iar restul de 15%, finanțări asigurate de la bugetul de stat. Schema de ajutor de stat a fost avizată de Consiliul Concurenţei și a fost aprobată de serviciile Comisiei Europene. Bugetul pentru investițiile în producția și distribuția de energie termică în sistem centralizat din surse regenerabile puțin exploatate va putea fi majorat până la 180 milioane euro fără o altă aprobare de la Comisia Europeană.

Vor beneficia de finanțări unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale/ asociațiile de dezvoltare intercomunitară din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Valoarea maximă a finanțării ce va putea fi contractată de un beneficiar va fi de 15 milioane euro pentru un proiect de investiții.

Finanțările vor putea fi acordate până la data de 31 decembrie 2021, iar proiectele vor putea fi implementate până la sfârșitul anului decembrie 2023.

 

Trenuri între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București

72 de trenuri vor circula 24h/24h, începând din 12 decembrie, între Gara de Nord București și Aeroportul Internațional Henri Coandă București.

Lucrările de dublare a liniei CF executate între Mogoșoaia – Balotești și de construcție a noii linii pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București au fost finalizate și recepționate.

Lucrările de modernizare a liniei CF care asigură legătura directă între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au fost finalizate în proporție de 100%, iar primele trenuri de călători vor circula între Gara de Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, începând din 12 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021.

Pentru asigurarea legăturii directe între Gara București Nord și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, CFR SA a derulat două mari proiecte feroviare, și anume: Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (contract în valoare 50,5 milioane lei, finanțat de la Bugetul de Stat) și construcție linie nouă pentru Racord C.F. (din zona Odăile) la Terminalul T1, Aeroportul Internațional Henri Coandă București (contract în valoare de 412.719.666 lei, finanțat din fonduri europene și buget de stat).

Prin finalizarea lucrărilor cuprinse în cele două obiective de investiţii feroviare Dublarea liniei de cale ferată Mogoşoaia – Baloteşti (7,9 km) și construcție linie nouă pentru Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București (2,95 km), Faza I, sistemul feroviar asigură o creştere a calităţii serviciilor de transport de călători spre şi de la Aeroport, prin introducerea de trenuri cu mers cadenţat, la un interval de 40 de minute (24h/24h), dar și o variantă avantajoasă pentru transportul de navetă între Gara de Nord București și Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, care va dura doar 20-23 de minute.

În această perioadă, între CFR SA, administrator al infrastructurii feroviare publice, și cei trei operatori de transport feroviar de călători, care au depus solicitări pentru asigurarea serviciului public de transport de călători pe această rută, este în desfășurare procesul de alocare a traselor pentru cele 36 de perechi de trenuri care vor circula pe linia CF București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București, urmând ca din 12 decembrie 2020, odată cu intrarea în vigoare a Mersului Trenurilor 2020-2021, să circule și primele garnituri pe ruta directă Gara de Nord – Aeroport.

Apel umanitar în prag de sărbători

Andrei Raiu are aproape 23 de ani și este masterand anul I în cadrul Facultății de Studii Economice, Universitatea din Brașov. Până mai ieri nimic nu prevedea furtuna care avea să se abată asupra lui. Inteligent, muncitor, ambițios, ascultător și foarte bine crescut, Andrei începe să simtă dureri de cap din ce în ce mai puternice și are momente când își pierde echilibrul. La sfatul unei prietene de familie, asistentă medicală, își face un C.T., dar fără un rezultat concludent, urmează un R.M.N., iar în urma rezultatului este sfătuit de către medici să meargă la Iași unde i s-a pus următorul diagnostic: ”TUMORĂ DE TRUNCHI CEREBRAL”
Deși, inițial, familia a rămas fără aer de durere, deși au simțit că viața lor nu mai are sens, că picioarele refuzau să-i mai asculte, s-au mobilizat și au obținut o programare rapidă la o clinică din București. Aici i se stabilește diagnosticul de ”formațiune tumorală de trunchi cerebral extinsă cerebelos drept – gliom infiltrativ”. Prof. Dr. Vlad Alexandru Ciurea, pe lângă diagnosticul stabilit,menționează și faptul că singura sa șansă este să ajungă la Institutul Creierului, Hanovra, Germania pentru biopsie, tratament oncologic și o eventuală intervenție chirurgicală. Tumora este una destul de extinsă care a început deja să lase sechele și, de aceea, Andrei trebuie să plece urgent să înceapă tratamentul.
Ca și cum boala copilului lor n-ar fi o povară imensă, mai există și alta: în România, o familie normală nu-și poate permite financiar toate investigațiile și costurile legate de tratament și operație. Costurile estimate ajung undeva în jurul sumei de 50.000 – 100.000 Euro.
Este imposibil să te gândești câtă suferință și tristețe este în inima lui Andrei. Va fi cel mai greu examen pe care-l poate susține un tânăr de vârsta lui. Iar noi ar trebui să nu-i lăsăm singuri, nici pe el, nici pe familia lui, în această luptă grea cu destinul. Rugăciunile noastre, gândurile noastre bune precum și orice sprijin financiar cât de mic l-ar putea duce pe Andrei cât mai repede în Germania, cât mai aproape de vindecare.
În pragul sărbatorilor, când, cu totii sperăm să fim alături de toți cei dragi, acasă, departe de griji si probleme, este important să ne întoarcem privirea, sufletul și gândul mai ales către cei care au mare nevoie ca flacara speranței să ardă mai puternic ca niciodată! Haideți să ne unim forțele și să facem ca flacăra speranței din sufletul lui Andrei să-i lumineze calea, care nu este una ușoară, dar cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al celor care vor să-l sprijine, Andrei va reuși să treacă cu bine peste această grea încercare.
Cei care pot și vor să ajute au la dispoziție următoarele conturi deschise pe numele ANDREI CLAUDIU RAIU.
Cont EUR RO14 RZBR 0000 0600 2223 6421
Cont LEI RO17 RZBR 0000 0600 1974 3855
Grup de facebook pentru donații: ÎMPREUNĂ PENTRU ANDREI | Facebook