Acasă Blog Pagina 554

Oamenii mafiei infiltrați în instituții

Ana Adriana Săftoiu, deputat în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal, povestește pe facebook o experiență trăită de o polițistă, tânără, infiltrată într-o retea de trafic de persoane.

,,Polițistă, tânără, infiltrată intr-o retea de trafic de persoane. A absolvit facultatea de psihologie şi a lucrat într-un DGASPC (păstrez anonimatul din motive lesne de înțeles). Se decide să dea examen la Academia de poliție, ia examenul, absolvă şi e angajată în sistem, hotârătă să se dedice destructurării traficului de minore. Infiltrată între traficanţi, deconspiră o întreagă rețea la nivelul județului unde lucra. Fix în ziua în care îi oferă pe tavă pe capii rețelei, la câteva ore, acasă fiind, aude alarma mașinii. Se uită pe geam. Pe mașină – o coroană funerară. În cutia poștală, mesaj: Renunță acum, dacă nu vrei să ne ocupăm de copilul tău.

Doar câteva persoane știau că e infitrată. Extrem de puține. La fel de puține știau unde locuiește. Şi totusi, la câteva ore după ce respectivii sunt reținuți, este amenințată. A renunțat și s-a retras. Și-a dat seama că nu de traficanți trebuie să se ferească, ci chiar de unii colegi. Am ascultat și am tăcut. Dar las aici încă o mărturie despre ceea ce nu vrem să vedem.”

Din păcate, acest fenomen este răspândit în România și de aceea lucrurile merg din ce în ce mai prost. Singura soluție este implicarea presei și a societății civile în astfel de cazuri. Doar cu presiune publică se mai poate rezolva ceva în această țară.

Sursă foto: ZF

Activism local pentru justiție climatică în Europa Centrală și de Est

Open Society Institute – Sofia Foundation (OSIS), cu sprijinul Open Society Foundations (OSF) și în cooperare cu Open Society European Network (OSEN), formată din organizații ale societății civile din Europa Centrală și de Est, lansează un apel de proiecte propuse de către organizațiile societății civile care doresc să sprijine includerea grupurilor și comunităților până acum marginalizate și excluse pentru a aborda problemele legate de justiție climatică (climate justice) în țările Europei Centrale de Est.

Perspectiva justiției climatice leagă drepturile omului, justiția socială și principiile generale ale egalității cu transformarea economiilor noastre pentru a asigura sustenabilitatea mediului. Este nevoie tot mai mare de o discuție incluzivă despre o distribuție echitabilă a sarcinilor și beneficiilor adaptării climatice. Până în prezent, cetățenii Europei Centrale și de Est au avut o participare redusă și riscă să fie lăsați în afara acestei dezbateri, deși sunt afectați în mod semnificativ de deciziile și politicile viitoare. Mai mult, criza Covid-19 va aduce consecințe imprevizibile și va crea, probabil, tensiuni între conservarea locurilor de muncă și politicile privind schimbările climatice.

Țările eligibile sunt: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Solicitanții eligibili trebuie să îndeplinească fiecare dintre următoarele condiții:

  • să fie organizații ale societății civile înregistrate sau grupuri non-formale reprezentate de o organizație a societății civile înregistrată;
  • să fie organizații non-profit, conduse de valori ale societății deschise, cum ar fi democrația, egalitatea și justiția climatică;
  • să fie organizații non-partizane;
  • să aibă sediul în țările eligibile.

Apelul de proiecte acordă prioritate proiectelor conduse de activiști de justiție climatică locală, de bază organizații locale, cu activități care se desfășoară în afara orașelor Capitală, fără însă a exclude organizațiile și grupurile cu sediul în Capitală.

Proiectele sprijinite vor primi granturi de până la 25.000 USD, iar durata lor nu trebuie să fie mai mare de 12 luni. Proiectele vor fi scrise în limba engleză. Termenul limită de depunere a cererii este 15 septembrie 2020. Pentru mai multe informații despre cerințe, ghiduri de depunere și alte informații relevante, vă rugăm să consultați textul apelului de proiecte și formularele pentru cereri de finanțare, în limba engleză, aici: https://osis.bg/?p=3591&lang=en.

Sursă: Centrul pentru Inovare Publică

Statistică: Beneficiari ai Legii 19/2020

În perioada aprilie-iunie au beneficiat de Legea 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ un număr de 51,095 de părinți. În aprilie 329, în mai 16,677, iar în iunie 34,089, conform tabelului.

Numărul părinţilor care au beneficiat pe perioada suspendării cursurilor şcolare de prevedeile Legii nr. 19/2020 defalcat pe județe:

Nr.crt Județ Aprilie Mai Iunie
1 Alba 16 335 1,073
2 Arad 0 999 407
3 Argeș 27 475 1,190
4 Bacău 0 704 714
5 Bihor 0 630 1,385
6 Bistrița Năsăud 155 531 563
7 Botoșani 0 93 105
8 Brăila 28 201 121
9 Brașov 0 157 1,816
10 București 0 871 8,128
11 Buzău 22 194 242
12 Călărași 0 49 71
13 Caraș Severin 0 40 909
14 Cluj 0 1,355 2,851
15 Constanța 0 1,023 527
16 Covasna 34 273 232
17 Dâmbovița 0 211 986
18 Dolj 0 407 722
19 Galați 0 121 422
20 Giurgiu 0 64 34
21 Gorj 0 229 235
22 Harghita 0 501 456
23 Hunedoara 0 489 272
24 Ialomița 12 64 82
25 Iași 0 952 1,259
26 Ilfov 0 1,034 505
27 Maramureș 0 286 836
28 Mehedinți 0 86 72
29 Mureș 14 427 1,008
30 Neamț 13 281 466
31 Olt 0 26 230
32 Prahova 0 57 242
33 Sălaj 0 84 539
34 Satu Mare 0 431 730
35 Sibiu 0 1,070 883
36 Suceava 0 47 169
37 Teleorman 8 100 98
38 Timiș 0 855 2,601
39 Tulcea 0 328 125
40 Vâlcea 0 162 302
41 Vaslui 0 268 124
42 Vrancea 0 167 357
43 Total 329 16,677 34,089

 

Sursă foto: Publicdomainpictures

Statistică: Amenzi pentru ore suplimentare ilegale

La nivelul Inspecției Muncii, instituție publică aflată în subordinea MMPS, au fost înregistrate următoarele date statistice privind numărul de amenzi pentru ore suplimentare ilegale în perioada 2015-2020:

  • 2015 – au fost aplicate 561 de amenzi contravenționale în valoare de 878.300 lei
  • 2016 – au fost aplicate 595 de amenzi contravenționale în valoare de 921.500 lei
  • 2017 – au fost aplicate 477 de amenzi contravenționale în valoare de 749.500 lei
  • 2018 – au fost aplicate 240 de amenzi contravenționale în valoare de 411.850 lei
  • 2019 – au fost aplicate 237 de amenzi contravenționale în valoare de 458.400 lei
  • 2020 – mai – au fost aplicate 58 de amenzi contravenționale în valoare de 125.00 lei

Care ar fi motivul pentru care numărul de amenzi și cuantumul este mai mic în 2019 decât în 2015?

A scăzut numărul controalelor, numărul sesizărilor sau antreprenorii încep să respecte Legea 53/2003?

Merg inspectorii teritoriali de muncă pe prevenție, pe mai multe avertismente sau altele sunt motivele din spatele acestei statistici?

Sursă: Inspecția Muncii

Sursă foto: Radioreșița

Programul „Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie 2020

Programul „Casa Eficientă Energetic” începe pe 15 septembrie 2020, iar scopul programului este reducerea consumului de energie din casele românilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aproximativ 9.000 de proprietari de case din România își vor putea eficientiza energetic locuințele prin intermediul acestui program, al cărui buget total este de 430 de milioane de lei. Aceștia pot beneficia de o primă energetică în valoare de maximum 15.000 de euro, sumă pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor o finanțează prin Administratia Fondului pentru Mediu. Finanțarea nerambursabilă decontează 60% din costul unor astfel de lucrări, dar nu mai mult de suma menționată, respectiv 15.000 de euro.

Cele mai multe case nu sunt bine izolate. Este și motivul pentru care pierderile de energie ajung până la 30% doar prin pereții exteriori sau la 25% prin geamuri sau acoperiș. Programul are o mare componentă de mediu, dar și una economică și socială: indirect, o astfel de investiție duce la reducerea la jumătate a facturilor de energie și, implicit, la scăderea consumului național de energie.

Cheltuielile eligibile vizează: instalarea de ferestre izolante, izolarea acoperișului, a pereților exteriori, montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilație, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mișcare, robineți și conducte noi etc. Condiția eligibilității proiectului este ca eficiența energetică a locuinței să crească cu cel puțin o clasă energetică.

Cei interesați de „Casa Eficientă Energetic” vor putea depune online cererea pentru prima energetică, însoțită de un certificat de performanţă energetică inițial și un audit energetic al casei unde vor să facă lucrarea. Imediat după acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare și au la dispoziție 60 de zile pentru a pregăti dosarul investiției. După aprobarea dosarului, lucrările pot începe și se pot derula într-o perioadă de maximum 18 luni. La final, AFM decontează 60% din investiție, după un nou audit energetic al casei.

Sursă: Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Cluj-Napoca ar putea deveni Capitala Europeană a Inovării

Datorită administrației locale, a oamenilor din comunitate, orașul Cluj-Napoca este în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării în 2020 alături de Milano, Valencia, Viena și alte 8 orașe europene. Orașul ar putea câștiga 1 milion de euro.

Emil Bloc, primarul orașului Cluj-Napoca, a reușit să dezvolte sisteme inovatoare și să îmbunătățească viața oamenilor.

Comisia va anunța orașul câștigător al titlului de –  Capitală Europenă a Inovării 2020 în cadrul evenimentului – Zilele Europene de Cercetare și Inovare – care se va desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

Câștigători:

  • Barcelona – 2014
  • Amsterdam – 2016 
  • Paris – 2017
  • Atena – 2018
  • Nantes – 2019 

Sursă foto: Primăria Muncipiului Cluj-Napoca

Sursă: Comisia Europeană

Un panou electoral al Alianței USR-PLUS a fost demolat cu excavatorul

Din păcate, grobianismul celor din PSD nu are limite. Conform Gherlainfo.ro, un panou electoral al Alianței USR PLUS, amplasat la șoseaua principală din municipiul Gherla, a fost demolat cu excavatorul vinerea trecută. Un trecător a reușit să filmeze acest eveniment care nu face cinste PSD-ului.

Reprezentanții USR Gherla au declarată că: ,,Nu s-a invocat niciun temei legal concret, nu s-a emis niciun preaviz, nu s-au dat explicaţii suplimentare dincolo de faptul că trebuie făcut acum, urgent. Iar înştiinţarea aceasta a fost una neoficială, telefonică. Nu există o hârtie care să ateste demolarea. Este trist şi supărător să vedem aşa ceva, mai ales în condiţiile în care acel panou a fost recondiționat, curățat și vopsit de noi, iar fiecare leu investit de USR Gherla în campanie vine din buzunarul membrilor şi nu din sponsorizări sau de la stat”

Primăria Gherla este condusă de Ioan Neselean, membru PSD.

Sursă foto: Monitorulcluj

Economia României își revine

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, susține că economia României își revine în ritm alert, după scăderea din timpul stării de urgență:

,,Revenirea în „V” a economiei – încă o dovadă!

Am luat cele mai bune masuri pentru econonomie în cel mai dificil context economic din ultima sută de ani.

Economia a răspuns pozitiv la aceste masuri și acum avem primele dovezi.

În plina criza economică globală volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul A CRESCUT fata de aceeași perioadă a anului precedent.

Din primul moment am căutat masuri care să reducă efectele șocului negativ al pandemiei asupra economiei noastre și până acum am reușit.

Pregătim economia pentru o explozie a creșterii economice în 2021.

#RomaniiTrebuieSaStie”

Clarificări cu privire la Ordonanța 92/2020

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2020[1] au fost stabilite o serie de măsuri de sprijin, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Principalele reglementări cu impact direct asupra protecției sociale a angajaților prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/2020 sunt următoarele:

  1. Angajatorii ai căror angajaţi au beneficiat de prevederile art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare, precum şi angajatorii ai căror angajaţi au avut contractele individuale de muncă suspendate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu au beneficiat de prevederile art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare, în perioada stării de urgenţă sau alertă, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, de decontarea unei părţi din salariu, suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificările ulterioare
  2. Angajatorii care beneficiază de decontarea acestei sume din salariu au obligația menținerii contractului de muncă până la data de 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri;
  3. Beneficiază de această prevedere numai persoanele care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgenţă sau de alertă şi au beneficiat fie de indemnizaţiile prevăzute de art. XI şi XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare, fie de prevederile art. 53 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  4. De plata sumei reprezentând 41,5% din salariu beneficiază și persoanele care au convenții individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
  5. Angajatorii care, în perioada 1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020, încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani, înregistrate ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgenţă decretate sau a stării de alertă instituite prin hotărâre de guvern, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată aparținând acestei categorii, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2500 de lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă pentru încă 12 luni;
  6. De aceeași sumă beneficiază angajatorii care încadrează în muncă, nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani, înregistrate ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, cu aceeași obligaţie de menţinere a raporturilor de muncă pentru încă 12 luni;
  7. Suma se acordă, în aceleași condiții, și în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere;
  8. Nu beneficiază de niciuna dintre măsurile de sprijin detaliate mai sus, respectiv de măsura referitoare la decontarea a 41,5% din salariul angajatului și de cea referitoare la acordarea a 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2500 de lei, următorii angajatori.
  9. Instituţiile şi autorităţile publice, așa cum sunt ele definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
  10. Angajatorii care la data solicitării acordării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
  11. Măsurile active de sprijin reglementate prin această ordonanță de urgență se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, putând fi acoperite din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate și în conformitate cu prevederile și regulile de eligibilitate aplicabile.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 92/2020 se modifică art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prelungirii acordării indemnizațiilor prevăzute de art. XI și XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.59/2020, și după data de 31 mai 2020 pentru toate domeniile de activitate în care se mențin restricții în condițiile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, până la ridicarea acestor restricții.

[1] Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 459 din 29 mai 2020.

Sursă foto: Ceccarbusinessmagazine

Sprijin pentru absolvenții de studii universitare și ucenici

O măsură de subvenționare a angajatorilor este Legea nr. 335/2013, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, prin promovarea de stagii care să le permită absolvenților de studii universitare un prim contact cu piața muncii din România și sporirea competențelor profesionale în concordanță cu nevoile angajatorilor, inclusiv dobândirea de experiență în muncă. Astfel, angajatorul care încheie un contract de stagiu beneficiază, pe perioada derulării contractului de stagiu (6 luni), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.

În același sens al facilitării tranziției de la educație la piața muncii sunt și prevederile Legii nr.279/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se adresează tuturor persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să urmeze un program de ucenicie, concentrându-se, astfel, pe învăţare pornind de la situaţiile profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupaţii direct la locul de muncă.

Acest act normativ prevede că angajatorul care încheie un contract de ucenicie, beneficiază, la cerere, pe perioada derulării acestuia (între 6 luni și 3 ani, în funcție de nivelul de calificare pentru care se realizează programul de ucenicie), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.

Totodată, pentru a crește șansele de acces pe piața muncii a persoanelor cu un nivel redus de educație a fost modificată legislația în domeniul formării profesionale a adulților, astfel încât, la data curentă, persoanele care au absolvit învățământul primar pot participa la programe de formare profesională de nivel de calificare 1, inclusiv programe de ucenicie.

Sursă foto: Profit.ro