Acasă Blog Pagina 57

Florin Pețu susține un atelier de marketing aplicat pentru profesioniștii din turism

Promovarea profesionistă a turismului românesc devine o necesitate, nu un lux. În acest context, Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) organizează, în parteneriat cu Asociația The Business Alliance (TBA), un atelier aplicat de comunicare în marketing, susținut de Florin Pețu, specialist în comunicare digitală și președinte TBA, respectiv vicepreședintele IMM București Ilfov.

Evenimentul va avea loc joi, 23 octombrie, între orele 12:00–14:00, la sediul CNIT din Bd. Poligrafiei 3-5, București (Hotel Ramada Plaza), și este adresat ghizilor de turism, agenților de turism, operatorilor de pensiuni, OMD-urilor, studenților, autorităților locale și altor actori din industria ospitalității.

Atelierul are ca scop oferirea unor instrumente concrete de promovare turistică – de la scrierea unui text eficient până la alegerea imaginilor potrivite și măsurarea rezultatelor online. Nu este un curs teoretic, ci o sesiune practică care răspunde la întrebări reale ale celor care lucrează în teren.

Temele abordate includ:

  • Cum construim o poveste relevantă pentru o destinație sau un serviciu turistic;
  • Ce înseamnă „promovare” în 2025 – dincolo de afișe și broșuri;
  • Cum scriem un mesaj scurt și eficient pentru social media;
  • Cum măsurăm rezultatele reale ale unei campanii;
  • Ce greșeli frecvente trebuie evitate în comunicarea turistică.

Florin Pețu activează de peste 15 ani în domeniul marketingului digital, fiind implicat în proiecte de promovare, strategie și comunicare pentru branduri, organizații și inițiative cu impact național. A fondat mai multe agenții de publicitate și este președintele Asociației The Business Alliance, organizație dedicată colaborării între antreprenori și profesioniști din diverse industrii, respectiv vicepreședintele IMM București Ilfov.

„În turism, nu mai este suficient să ai un loc frumos. Dacă nu știi să comunici cu publicul potrivit, cu un mesaj clar, totul se pierde. Acest atelier vine exact în sprijinul celor care simt că au nevoie de structură și rezultate în comunicare”, a declarat Florin Pețu.

Formatul evenimentului

  • Locație: CNIT – Bd. Poligrafiei 3-5, București
  • Data: Joi, 23 octombrie 2025
  • Ora: 12:00 – 14:00
  • Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate
  • Contact: bechir@cnit.ro | 0727.470.255

Înscrieri online: https://docs.google.com/forms/d/1jysS2Ery6UFKVF5xsq9Xgu2uShkEFMe466OJwYWaFU0/edit

Atelierul se adresează celor care lucrează sau vor să lucreze în turism, în mod profesionist. Participanții vizați sunt:

  • Ghizi de turism (locali și naționali);
  • Agenți de turism și consultanți;
  • Hotelieri, pensiuni, operatori economici din turism;
  • Reprezentanți ai OMD-urilor sau ONG-urilor;
  • Studenți și absolvenți din domeniul turismului.

Ce obții dacă participi

  • Certificat de participare emis de CNIT;
  • Acces la o rețea de profesioniști și formatori în turism;
  • Exemple aplicate, idei de campanii și resurse utile;
  • Posibilități de colaborare ulterioară cu CNIT și TBA;
  • Vizibilitate prin canalele media partenere, inclusiv Normedia.

CNIT este una dintre cele mai vechi instituții de formare în turism din România, continuând tradiția începută în 1971. Cu zeci de mii de absolvenți, CNIT se implică activ în formarea ghizilor, agenților de turism și a altor profesioniști din industrie.

Asociația The Business Alliance este o organizație care reunește antreprenori și specialiști din diverse sectoare, promovând colaborarea și dezvoltarea sustenabilă. Colaborarea dintre CNIT și TBA vizează formarea de competențe aplicate în turism, dezvoltarea de proiecte comune și susținerea inițiativelor cu impact real.

Acest atelier este doar începutul unei serii de acțiuni care își propun să modernizeze comunicarea în turismul românesc. Nu este un eveniment „cu poze frumoase”, ci un atelier serios, cu scopuri clare: să ajute, să educe și să construiască.

Dacă lucrezi în turism, vrei să comunici mai bine, să atragi mai mulți clienți sau să înțelegi cum funcționează marketingul digital – acest atelier este pentru tine.

CS Rapid București investește în viitor: inițiere sportivă, educație prin mișcare și implicare directă în comunitate (Adv)

Clubul Sportiv Rapid București continuă să demonstreze că misiunea sa depășește cu mult granițele performanței sportive, punând accent tot mai mult pe inițierea copiilor în sport, pe educația prin mișcare și pe formarea unor generații sănătoase, echilibrate și active.

Cu o tradiție de peste un secol în sportul românesc, Rapidul își extinde constant prezența în comunitate, aducând sportul mai aproape de copii, tineri și familii prin proiecte educaționale, activități recreative și parteneriate strategice cu unitățile de învățământ din Capitală.

În viziunea CS Rapid București, performanța sportivă începe cu primul pas făcut pe teren, în sala de sport sau în parc. De aceea, clubul investește tot mai mult în secțiile de inițiere, oferind copiilor posibilitatea de a descoperi bucuria sportului într-un mediu sigur, profesionist și prietenos.

„Ne dorim să fim aproape de copii încă de la primii pași în sport. Inițierea nu este doar despre mișcare, ci despre educație, disciplină, încredere în sine și dezvoltare armonioasă. Prin sport, copiii învață să lucreze în echipă, să respecte reguli, să își depășească limitele și să se formeze ca oameni. Rapidul nu înseamnă doar medalii, ci și caractere puternice”, a declarat Vlad Andronescu, directorul general al CS Rapid București.

Secțiile de inițiere ale clubului acoperă o gamă variată de discipline – de la atletism, karate, handbal și volei, până la baschet, scrimă – toate coordonate de antrenori calificați și desfășurate în condiții moderne, adaptate fiecărui nivel de vârstă și pregătire.

Pentru a ajunge cât mai aproape de copii, CS Rapid București lansează o amplă inițiativă de colaborare cu unitățile de învățământ din București. Prin aceste parteneriate, clubul va organiza în incinta școlilor antrenamente de inițiere, demonstrații sportive, concursuri și activități recreative, transformând orele de sport și de dirigenție în veritabile lecții de sănătate și mișcare.

„Ne dorim ca sportul să devină o parte firească a educației copiilor. Vom merge în școli, vom organiza activități direct acolo unde sunt elevii, vom arăta că sportul poate fi accesibil, plăcut și util pentru toată lumea. Colaborarea dintre club și unitățile de învățământ este cheia pentru a forma o cultură a mișcării și a preveni sedentarismul încă de la cele mai fragede vârste”, a adăugat Vlad Andronescu.

Prin aceste acțiuni, CS Rapid București urmărește nu doar creșterea numărului de copii care practică sportul, ci și descoperirea și susținerea timpurie a tinerelor talente care pot continua drumul către performanță.

Clubul își extinde constant implicarea și în afara sălilor de sport sau a bazelor proprii. Anul acesta, CS Rapid București a fost un partener activ în numeroase proiecte și inițiative comunitare, precum „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, un program desfășurat în parcurile din Sectorul 1.

Prin participarea constantă la astfel de evenimente, secțiile clubului oferă demonstrații, jocuri, exerciții interactive și sesiuni de inițiere deschise tuturor celor interesați. În plus, antrenorii și sportivii Rapidului interacționează direct cu publicul, explică beneficiile activității fizice și prezintă oportunitățile oferite de club celor care doresc să se înscrie în grupele de inițiere.

„Rapidul va fi acolo unde comunitatea are nevoie de sport – în școli, în parcuri, în cartiere. Vom merge către oameni, nu vom aștepta ca ei să vină la noi. Sportul trebuie adus aproape de viața de zi cu zi, să devină o parte firească din educația și dezvoltarea copiilor”, a subliniat directorul general al clubului.

Cu peste 100 de ani de istorie și numeroase titluri naționale și internaționale, CS Rapid București este unul dintre cele mai prestigioase cluburi din România. Dincolo de performanțele din competiții, Rapidul se redefinește ca un actor activ în societate, cu un rol educațional și social tot mai important.

Prin dezvoltarea secțiilor de inițiere, colaborările cu unitățile școlare și implicarea în proiecte comunitare, clubul își propune să devină un model de bune practici în promovarea sportului de masă și a educației prin mișcare.

Pentru mai multe informații despre activitățile și grupele de inițiere ale CS Rapid București, vizitați site-ul oficial: www.csrapid.ro sau contactați-ne la secretariat@csrapid.ro.

România ar putea introduce „viza de aur”: cetățenii străini ar primi drept de ședere în schimbul unor investiții de cel puțin 400.000 de euro. SRI, SIE și Oficiul pentru Spălarea Banilor vor verifica proveniența fondurilor

România ar putea intra în rândul țărilor europene care oferă „vize de aur” (Golden Visa) investitorilor străini dispuși să aducă capital semnificativ în economie.

Un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PNL prevede ca cetățenii non-UE care investesc minimum 400.000 de euro în economia românească să poată obține drept de ședere temporară, cu posibilitatea prelungirii.

Propunerea legislativă, depusă în Parlament este inspirată din modelele aplicate deja în Spania, Portugalia, Grecia sau Malta, unde astfel de programe au atras miliarde de euro în ultimul deceniu.

Potrivit senatorului Lucian Rusu (PNL), unul dintre inițiatori, „acest instrument este folosit cu succes în Europa, iar România trebuie să se alinieze practicilor europene pentru a atrage capital curat și investiții reale”.

Proiectul prevede crearea Programului Golden Visa România, destinat cetățenilor din afara Uniunii Europene care fac investiții directe de cel puțin 400.000 de euro în companii românești, proiecte de infrastructură sau start-up-uri tehnologice.

În schimb, aceștia ar obține un permis de ședere temporară valabil pentru o perioadă inițială de cinci ani, cu posibilitatea de prelungire, dacă investiția se menține.

„Este o invitație deschisă pentru investitorii care cred în potențialul economic al României. Capitalul privat nu înlocuiește statul, ci îl sprijină”, a declarat senatorul Lucian Rusu, într-un comunicat transmis presei.

Legea prevede mai multe forme prin care investiția poate fi făcută:

  • prin achiziția de acțiuni în companii românești listate sau nelistate;

  • prin deschiderea de afaceri noi care creează minimum 10 locuri de muncă;

  • prin participarea la fonduri de investiții acreditate de statul român;

  • sau prin finanțarea de proiecte strategice în infrastructură, energie verde și digitalizare.

Pentru a evita spălarea de bani și infiltrarea capitalurilor ilicite, proiectul de lege include un mecanism riguros de verificare a fondurilor investite.

În procesul de evaluare a fiecărui solicitant vor fi implicate Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

„Este esențial ca România să intre în competiția pentru investiții curate și sustenabile fără a compromite securitatea națională”, a explicat Rusu.

Conform inițiatorilor, aceste instituții vor analiza proveniența capitalului, istoricul fiscal al investitorului și eventualele conexiuni cu jurisdicții de risc sau persoane sancționate internațional.

Doar după obținerea unui aviz pozitiv de securitate investitorul ar putea primi viza de ședere.

Liberalii susțin că România trebuie să atragă mai mult capital privat străin, în contextul în care investițiile directe au stagnat în ultimii ani, iar fondurile europene sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de dezvoltare.

„Țări precum Portugalia, Grecia sau Spania au atras miliarde de euro prin astfel de programe, stimulând piața imobiliară, turismul și sectoarele tehnologice. România are nevoie de o abordare similară, dar responsabilă”, a spus senatorul PNL Lucian Rusu.

Potrivit estimărilor prezentate în expunerea de motive, România ar putea atrage peste 500 de milioane de euro anual în investiții directe dacă programul Golden Visa este implementat corect.

În Europa, sistemele de tip „Golden Visa” au generat rezultate mixte.

  • Portugalia a atras peste 7 miliarde de euro din 2012 până în 2023, majoritatea prin investiții imobiliare.

  • Spania a depășit 11 miliarde de euro, în principal prin achiziția de proprietăți și afaceri locale.

  • Grecia, cu un prag minim de 250.000 de euro, a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru investitorii din China, Rusia și Orientul Mijlociu.

Totuși, unele state, precum Irlanda și Malta, au renunțat recent la programe similare din cauza suspiciunilor de corupție și a presiunilor Comisiei Europene, care avertizează că astfel de vize pot fi „uși deschise pentru capitaluri dubioase”.

În acest context, inițiatorii proiectului românesc insistă că „verificările vor fi printre cele mai stricte din Europa”, tocmai pentru a evita derapajele.

Specialiștii în economie și antreprenoriatul românesc consideră că o implementare atentă a programului ar putea genera beneficii reale pentru economia națională.

„Un investitor străin care aduce 400.000 de euro și creează 10–20 de locuri de muncă are un impact direct în economie. În plus, investițiile în startup-uri sau infrastructură pot contribui la modernizarea țării”, afirmă economistul Andrei Burduja, citat de Economedia.

Pe termen lung, proiectul ar putea stimula sectoare precum:

  • tehnologia și inovația, prin finanțarea startup-urilor;

  • energia regenerabilă, un domeniu în expansiune, vizat și de fondurile europene;

  • turismul și dezvoltarea imobiliară sustenabilă;

  • agricultura modernă, prin investiții în lanțuri scurte și logistică.

Nu toată lumea salută inițiativa liberalilor. O parte dintre experții în politici publice avertizează că un astfel de program poate deschide poarta unor riscuri majore, dacă nu este gestionat cu transparență.

„Experiența altor state ne arată că programele de tip Golden Visa pot fi exploatate de persoane cu bani de proveniență incertă. România trebuie să evite transformarea vizelor într-o marfă”, a declarat pentru G4Media fostul procuror anticorupție Elena Călugăreanu.

Organizațiile civice atrag atenția că verificările efective depind de capacitatea instituțională a statului. Dacă filtrele de control nu sunt eficiente, programul ar putea deveni un „traseu legal pentru capitaluri murdare”.

De asemenea, există temeri că schema ar putea fi utilizată pentru achiziții speculative în domeniul imobiliar, în special în marile orașe.

Proiectul de lege urmează să intre în procedura parlamentară în săptămânile următoare. Înainte de votul final, el va trebui să primească avize de la Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dat fiind că implică aspecte de securitate națională.

Dacă va fi adoptat, România va deveni a 10-a țară din Uniunea Europeană care implementează un program național de tip „viza de aur”.

„România nu vinde vize, ci oferă oportunități economice celor care pot contribui real la dezvoltarea țării. Fiecare investiție va fi monitorizată și evaluată periodic”, a subliniat senatorul Lucian Rusu.

În 2024, investițiile străine directe în România au scăzut cu 12%, potrivit BNR, din cauza incertitudinii politice și a lipsei infrastructurii de sprijin.

Prin programul „Golden Visa”, PNL speră să stimuleze fluxurile de capital privat și să reducă dependența de fondurile europene și împrumuturile externe.

Totodată, proiectul este perceput ca o mișcare strategică înaintea anului electoral 2026, în care tema dezvoltării economice prin investiții private devine centrală în discursul liberalilor.

Programul „Golden Visa România” ar putea deveni un instrument eficient de atragere a investițiilor și de creare de locuri de muncă, dacă este aplicat cu rigoare și transparență.

Totuși, experiența altor state arată că fără control strict și audit public, schema riscă să fie deturnată în scopuri speculative sau chiar criminale.

România se află acum în fața unei alegeri delicate: să atragă capital curat, dar să-și protejeze integritatea instituțională.

Succesul programului va depinde nu doar de lege, ci și de capacitatea autorităților de a implementa un sistem de verificare eficient și independent.

Sursă: G4Media

INTERVIU EXCLUSIV: Gabriel Dumitru: „Succesul nu m-a făcut să uit. M-a obligat să țin minte.”

Într-o lume în care succesul pare, adesea, o poveste spusă doar la final, Gabriel Dumitru ne arată ce înseamnă, cu adevărat, să construiești visul cu mâinile goale – și cu sufletul plin. Este cunoscut ca unul dintre cei mai apreciați interpreți de muzică populară din noua generație, dar puțini știu prin câte a trecut până să ajungă aici. A fost refuzat, judecat, trădat, și chiar la un pas de a-și pierde sănătatea. Și totuși, nu s-a oprit.

Gabriel este dovada vie că puterea de a merge mai departe e cea mai valoroasă avere a unui om. Astăzi, într-un interviu sincer, matur și plin de învățăminte, vorbim despre eșecuri, alegeri grele, reinventare și ce înseamnă, cu adevărat, să îți rămâi fidel chiar și când lumea îți spune că nu ai nicio șansă. Aceasta nu este doar o poveste despre un artist – e o lecție despre curaj, disciplină și drumul către autenticitate.

  1. Cum a început totul pentru tine? De ce ai ales muzica populară?

Am crescut într-o familie simplă, dar bogată în tradiții. La noi acasă, muzica populară era ca aerul – o prezență constantă, mereu prezentă la mesele în familie, la sărbători, la muncă sau chiar în momentele de liniște. N-a fost o alegere conștientă, de tipul „vreau să devin artist de muzică populară”, ci mai degrabă o recunoaștere interioară, o chemare care a crescut în mine în timp.

Adevărul e că am început târziu, pe la 17 ani. Pentru unii, poate părea prea târziu într-un domeniu unde mulți încep să cânte de la grădiniță. Dar pentru mine, a fost momentul potrivit. Nu aveam educație muzicală formală, nu veneam cu pile, nu făceam parte din nicio gașcă „cu intrare”. Veneam cu un vis și cu o nevoie puternică de a spune ceva prin muzică.

De la început mi-am dat seama că nu va fi ușor. Când te apuci de muzică populară într-o lume în care toți se uită la imagine, la conexiuni și la aparențe, e greu să convingi pe cineva doar prin voce sau prin autenticitate. Iar eu nu aveam nici silueta „perfectă”, nici stilul comercial care „se cerea”. Am bătut la multe uși. Unele mi s-au închis înainte să apuc să spun cine sunt. Altele s-au deschis pentru o secundă, doar ca să aud că nu sunt ce trebuie. Cuvinte precum „nu ai imagine”, „ești prea masiv pentru TV”, „publicul nu te va reține” le-am auzit mai des decât aș fi vrut.

Și totuși, n-am renunțat. Mi-am zis că dacă Dumnezeu mi-a dat voce și mi-a pus în suflet dragul de folclor, nu pot să mă opresc doar pentru că sistemul nu e pregătit pentru mine. Am început cu evenimente mici, cu cântări la nunți, botezuri, spectacole locale. Acolo am învățat să „citesc” publicul, să-mi stăpânesc emoțiile, să cânt cu sufletul, nu doar cu vocea.

Primul moment important pentru mine a fost când am fost remarcat de o echipă de la TVR, care promova tinerii interpreți. Nu aveam așteptări mari, dar am fost sincer. Am urcat pe scenă și am cântat exact așa cum eram: fără mască, fără pretenții, cu toate emoțiile mele la vedere. Și, surprinzător, reacțiile au fost bune. Acel moment mi-a dat încrederea că poate totuși e loc și pentru mine în lumea asta.

Muzica populară nu e doar un stil muzical. Pentru mine, e o formă de identitate. E felul în care îmi port satul natal în suflet, bunicii, copilăria, valorile învățate de la părinți. Când cânt, nu o fac pentru faimă sau pentru aplauze, ci pentru că simt că asta sunt eu. Fiecare vers, fiecare linie melodică e o poveste pe care o trăiesc și o transmit mai departe.

Anii au trecut și, treptat, au început să apară și recunoașterile – premii, invitații la emisiuni, turnee. Dar nimic n-a venit ușor. Fiecare pas a fost muncit. Nu am avut un „start bun” în sensul clasic, dar am avut o fundație solidă: pasiune, perseverență și un respect adânc pentru folclor.

Azi, privind în urmă, nu pot decât să mulțumesc pentru faptul că n-a fost ușor. Obstacolele de la început m-au format. Mi-au dat direcția, mi-au întărit caracterul și m-au învățat că succesul pe termen lung se construiește cu răbdare și cu inimă curată. Muzica populară nu se cântă ca să te urci pe scenă – se cântă ca să rămâi în sufletul oamenilor. Și asta a fost, de la început, ținta mea.

  1. Ce ți-a adus succesul în muzică și cum îl gestionezi?

Succesul, în forma lui reală și durabilă, nu m-a lovit dintr-odată, ca o lumină de reflectoare. A venit lent, prin muncă, prin insistență, prin eforturi pe care puțini le văd. La 26 de ani, după aproape un deceniu de încercări, am simțit că încep să contez. Nu neapărat pentru publicul larg – ci pentru industrie, pentru colegi, pentru cei care decid cine apare pe scenă și cine nu.

Primii ani au fost despre sacrificii. Investiții făcute fără garanții. Drumuri la cântări în sate unde nu aveai nici microfon, dar trebuia să fii la fel de profesionist ca pe o scenă TV. Zeci de ore de repetiții. Bani puțini sau deloc. Și totuși, ceva mă ținea acolo. Vocea n-a fost singura mea resursă – ci anduranța.

Când au apărut emisiunile și colaborările, deja aveam o idee clară despre cine sunt și ce vreau. N-am fost niciodată omul care să „dea bine” doar pentru imagine. Eu cred că publicul simte autenticitatea, iar în muzica populară, dacă nu ești real, nu reziști.

Succesul mi-a adus mai mult decât aplauze și recunoaștere. Mi-a adus stabilitate, încredere în mine, dar și presiune. Deodată, nu mai era suficient să cânt bine – trebuia să fiu mereu impecabil. Să arăt bine. Să vorbesc frumos. Să nu greșesc în fața camerelor. Și, în spate, să nu cedez.

Una dintre cele mai vizibile „recompense” ale succesului a fost faptul că mi-am permis, în sfârșit, să trăiesc cum visam. Azi locuiesc într-un penthouse frumos, cu vedere către nordul Capitalei. Nu e o extravaganță, ci o formă de normalitate pe care mi-am permis-o abia după ani întregi de sacrificii. Am vrut un spațiu care să-mi ofere liniște, intimitate și confort. Dar nici măcar casa asta n-a venit de la sine. Am pus fiecare leu acolo cu gândul că e investiția în liniștea mea mentală, într-un loc în care să mă pot aduna după toată agitația din jur.

Însă luxul – oricum l-ai defini – vine și cu un cost invizibil. Nu doar financiar. Ci și emoțional. Când ajungi să ai, trebuie să înveți și să păstrezi. Să nu pierzi capul. Să nu te transformi într-o imagine de carton. Să nu uiți de unde ai plecat. Să înțelegi că fiecare apariție contează, că fiecare cuvânt pe care-l spui poate fi scos din context, că oamenii nu mai văd omul, ci personajul.

Eu am ales să gestionez succesul cu echilibru. Nu-mi e rușine că-mi place frumosul, că am grijă de cum arăt, că port parfumuri bune sau că mă îmbrac atent. Dar nici n-am uitat cum e să nu ai. Încă mă implic în proiecte care promovează tinerii, încă îmi fac singur bagajele pentru turnee, încă răspund la mesajele oamenilor care-mi spun „cântecul tău m-a ajutat să trec peste o pierdere”.

Pentru mine, succesul n-a fost niciodată o destinație. E un proces. E acel drum în care în fiecare zi trebuie să te întrebi: „Mai merit locul ăsta? Mai sunt omul care a urcat pe scenă pentru prima oară cu inima cât un purice, dar cu sufletul deschis?”.

Și da, mai sunt. Încerc să mă mențin ancorat prin muncă. Mă trezesc devreme. Merg la sală. Am grijă ce mănânc. Repet constant. Mă consult cu oameni în care am încredere. Fac terapie când simt că nu mai pot. Pentru că imaginea nu ține loc de sănătate mintală. Faimă nu înseamnă echilibru.

Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat după ce am început „să am succes” este că nu trebuie să uiți niciodată omul din spatele artistului.

  1. Ce ai învățat din toate momentele cu care te-ai confruntat de-a lungul timpului?

Dacă ar fi să rezum într-o singură frază tot ce am trăit până acum, aș spune așa: nimic nu te definește mai bine decât eșecul și felul în care îl gestionezi.

Succesul e frumos, atrage aplauze, invitații, zâmbete și felicitări. E ușor de purtat când viața îți surâde. Când totul îți merge bine, simți că ești invincibil. Dar viața nu e doar o succesiune de aplauze. Vine cu pauze, cu căderi, cu oameni care te trădează, cu uși care ți se închid în nas chiar în clipa în care credeai că le-ai deschis.

Am învățat multe lecții grele pe pielea mea. Una dintre cele mai dure a fost trădarea în dragoste. Eram logodit, cu planuri mari de nuntă și de viață împreună. Eram convins că am alături omul care mă iubește și mă înțelege. Apoi am aflat că, în timp ce eu eram în turnee, muncind, ea avea o altă relație. A fost un șoc. Nu doar că mi s-a frânt inima – mi s-a prăbușit o întreagă construcție în care investisem timp, încredere și vise.

Dar ce faci când ești în genunchi? Rămâi acolo sau te ridici? Alegerea asta spune totul despre cine ești. Eu am ales să mă ridic. A fost greu, da. Am plâns, am tăcut, am fugit de lume o perioadă. Dar într-o zi mi-am zis: „Gabi, nu poți să te oprești aici. Nu pentru atât.”

Apoi au fost momentele de respingere profesională. Să ți se spună în față că nu ești „fotogenic”, că nu ai imagine de artist, că „nu încapi pe ecran”, asta doare. Oricât de tare ai fi, tot doare. Dar mi-am dat seama că oamenii te privesc adesea prin filtrul lor superficial. Și dacă tu accepți imaginea lor despre tine, ai pierdut.

Așa că m-am schimbat. Am făcut o operație, am slăbit, am muncit pe toate planurile – fizic, psihic, artistic. Nu ca să le demonstrez lor ceva, ci ca să-mi recâștig respectul față de mine. Lecția aici a fost clară: dacă nu te reinventezi când trebuie, te vei bloca în frustrări.

Am învățat și ce înseamnă responsabilitatea succesului. Mulți cred că atunci când ai bani, o casă frumoasă, haine scumpe și apari la televizor, totul devine ușor. Greșit. Succesul vine cu o presiune uriașă. Trebuie să fii atent la ce spui, la cum arăți, la ce alegi. Oamenii te privesc ca pe un reper. Și când ai 30 și ceva de ani și lumea te numește „model”, simți responsabilitatea pe umeri.

Dar poate cea mai importantă lecție a fost legată de timp. Că fiecare clipă pe care o trăiești e o investiție – într-un vis, într-un om, într-un proiect. Și dacă alegi greșit, riști să pierzi ani din viață. Timpul nu se mai întoarce. Așa că am devenit mult mai atent la cum și cu cine îmi petrec timpul. Nu mai stau pe lângă oameni toxici, nu mă mai încarc cu energii negative și nu mai fac compromisuri care mă golesc pe interior.

Tot ce am trăit – bune și rele – m-a format. M-a învățat că maturitatea reală nu înseamnă să fii mereu puternic, ci să știi când să ceri ajutor, când să taci, când să te retragi și când să te reinventezi.

Azi, când privesc în urmă, nu-mi mai pare rău pentru eșecurile pe care le-am avut. Dimpotrivă, le mulțumesc. Pentru că m-au învățat reziliența. M-au învățat să nu mă definesc prin pierderi, ci prin felul în care am reacționat la ele.

Și dacă cineva mă întreabă azi: „Ce te-a adus aici?”, răspunsul meu e simplu: curajul de a merge mai departe când totul părea pierdut. Asta e, de fapt, rețeta succesului real – nu doar talent, nu doar muncă, ci capacitatea de a nu te abandona pe tine, indiferent prin ce treci.

  1. Ce sfat ai pentru tinerii care trec prin eșecuri sau obstacole?

Dacă ești tânăr și simți că viața ți-a închis ușa în nas, îți spun din toată inima: nu te speria. E normal. Eșecul face parte din proces. Obstacolele nu sunt excepția, ci regula. Dacă aș fi știut asta de la început, poate mi-ar fi fost mai ușor să îndur unele lucruri. Dar adevărul e că niciun vis serios nu se construiește fără efort, fără pierderi, fără nopți în care te întrebi dacă mai are sens să mergi mai departe.

Uite ce am învățat eu pe pielea mea: eșecul nu te definește, dar felul în care reacționezi la  el – da.

Le spun azi tinerilor care trec prin greutăți: nu vă lăsați definiți de ce vi se întâmplă. Un refuz nu înseamnă că nu ești bun. Înseamnă doar că acel context nu era pentru tine. O relație eșuată nu înseamnă că nu meriți iubire. Înseamnă că încă nu ai găsit omul potrivit. O boală, o limitare, o perioadă grea financiară – toate astea sunt episoade, nu finaluri.

Mulți dintre noi așteptăm ca viața să fie dreaptă. Adevărul e că nu e. Dar poate fi frumoasă, dacă înveți să joci cu cărțile pe care le ai în mână, nu cu cele pe care ai fi vrut să le primești.

Visul tău merită. Dar trebuie să muncești pentru el în fiecare zi.

Eu nu m-am trezit într-o dimineață faimos. N-am avut pe nimeni care să-mi deschidă ușile. N-am venit cu bani de acasă sau cu relații. Am venit cu vocea, cu ambiția și cu disponibilitatea de a munci și atunci când nu mă vedea nimeni.

Cei mai mulți renunță tocmai acolo, în umbră. Când simt că nu e niciun rezultat, că nimeni nu-i bagă în seamă, că nimic nu se leagă. Dar exact acolo, în umbră, se construiesc caracterul și reziliența. Acolo devii ceea ce trebuie să fii. Acolo se face diferența între cei care doar visează și cei care chiar ajung unde și-au propus.

Aș vrea să vă mai spun ceva, direct: nu vă comparați cu alții. Fiecare are ritmul lui. Unii reușesc la 20, alții la 40. Unii explodează rapid și dispar la fel de repede. Alții cresc lent, dar devin stabili și greu de clintit. Nu te uita la ce face altul. Uită-te la drumul tău și fii sincer: ai muncit azi pentru visul tău? Dacă da, ești deja mai aproape.

Și mai ales: nu îți abandona valorile pentru succes. Dacă trebuie să te transformi într-un om care nu-ți mai place doar ca să fii „relevant”, atunci nu merită. Adevăratul succes e cel pe care îl porți în tine, nu cel care strălucește doar pe scenă.

Eu trăiesc azi bine, dar nu pentru că m-a plouat cu noroc. Trăiesc bine pentru că am căzut, m-am ridicat, am tras linie și am ales să merg mai departe. Pentru că am avut lângă mine oameni sinceri, pentru că am investit în mine și pentru că am învățat să spun „nu” la timp.

Așa că, dacă ai un vis, un talent, o chemare: nu renunța. E greu? Normal că e. Dar e posibil. Eu sunt dovada vie. Nu e un clișeu, e realitatea mea. Și poate, cu răbdare, devine și realitatea ta.

„Istoricul corupției” al blocului care a explodat în Sectorul 5. Reabilitat cu o firmă trimisă în judecată într-un dosar al lui Marian Vanghelie

Tragedia care a zguduit dimineața de 17 octombrie în cartierul Rahova scoate la iveală un lanț de contracte controversate și firme abonate la bani publici. Blocul de pe Strada Vicina nr. 1, bloc 32, afectat grav de o explozie cauzată, cel mai probabil, de o acumulare de gaze, fusese reabilitat termic în 2018 de o companie aflată ulterior în centrul unui dosar de corupție instrumentat de DNA.

Documente obținute de Buletin de București arată că lucrările de reabilitare au fost atribuite firmei Star Pro Center INT SRL, de pe vremea când Primăria Sectorului 5 era condusă de Daniel Florea (PSD). Contractul, în valoare de peste 4 milioane de euro, prevedea reabilitarea termică a 14 imobile din sector.

Aceeași firmă a fost ulterior trimisă în judecată în 2024, alături de Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5, într-un dosar de corupție privind contractele publice ale economatului din Rahova.

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), contractul a fost semnat la finalul lui 2018 și cuprindea, printre altele, și blocul care a explodat pe strada Vicina.

Firma Star Pro Center INT SRL, administrată de Nicoleta Elena Diaconescu, a intrat în insolvență în 2019, la mai puțin de un an după semnarea contractului.

Cu toate acestea, în 2021, un comunicat oficial al Primăriei Sectorului 5 arăta că lucrările erau încă în derulare, semn că reabilitarea termică a blocului nu fusese finalizată complet.

Reabilitarea termică presupune, printre altele, izolarea pereților exteriori, înlocuirea ferestrelor, refacerea tâmplăriei și demontarea țevilor de gaz, operațiuni care pot afecta instalațiile existente. De altfel, specialiștii în construcții consultați de Buletin de București spun că astfel de lucrări, realizate necorespunzător, pot compromite sistemul de gaze, dacă nu se respectă normele tehnice.

În 2024, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au trimis în judecată Star Pro Center INTL SRL și pe Nicoleta Elena Diaconescu, alături de Marian Vanghelie, fost primar al Sectorului 5.

Dosarul vizează fapte de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, comise în perioada 2016–2017. Ancheta DNA a arătat că Vanghelie, în calitate de consilier local, ar fi favorizat anumite companii apropiate, printre care și Star Pro Center INTL, pentru a obține contracte supraevaluate de la Economat Sector 5, o companie subordonată Primăriei.

Prejudiciul estimat în acest dosar depășește 139 de milioane de lei, bani proveniți din achiziții publice pentru produse alimentare, patinoare artificiale și servicii fictive.

„Star Pro Center INTL SRL a fost folosită ca intermediar în derularea unor contracte prin care s-au direcționat sume mari către companii apropiate fostului edil”, se arată în rechizitoriul DNA.

În anii 2017–2019, Star Pro Center INTL SRL a devenit una dintre cele mai favorizate firme din Sectorul 5, primind contracte publice în valoare de peste 55 de milioane de euro.

Printre acestea:

  • 63 de milioane de lei (13 milioane de euro) pentru anveloparea a 46 de blocuri de pe străzile Sebastian și Progresului;

  • 22 de milioane de lei pentru 14 imobile;

  • 20,9 milioane de lei pentru alte 12 imobile;

  • 19,5 milioane de lei pentru alte 20 de blocuri.

Potrivit datelor publicate de Buletin de București, 95% din veniturile firmei proveneau din contracte cu Primăria Sectorului 5.

În paralel, compania a participat și la o licitație de 55 de milioane de euro pentru amenajarea a 34 de parcuri și locuri de joacă, deși nu îndeplinea condițiile din caietul de sarcini. Licitația a fost ulterior anulată, după izbucnirea unui scandal mediatic.

Cifrele arată o creștere suspectă a firmei în doar trei ani:

  • 2015 – cifra de afaceri de 4.480 lei;

  • 2016 – 5,9 milioane lei;

  • 2017 – 32,9 milioane lei;

  • 2018 – 55,6 milioane lei.

Profitul net a urcat de la 523 lei în 2015 la 27,6 milioane lei în 2018 – o creștere de peste 50.000 de ori.

Această ascensiune coincide cu perioada în care Marian Vanghelie și Daniel Florea controlau indirect resursele financiare ale Sectorului 5, iar firmele „de casă” erau favorizate în procedurile de achiziție publică.

Investigațiile Libertatea din 2019 au scos la iveală că Nicoleta Elena Diaconescu, patroana Star Pro Center INTL, deținea un offshore în Seychelles, înregistrat într-o clădire care găzduise firma Mossack Fonseca, epicentrul scandalului internațional „Panama Papers”.

În plus, aceeași publicație a descoperit că Diaconescu figura într-o serie de anunțuri de angajare pentru videochat, postate sub același număr de telefon folosit de una dintre firmele sale de servicii medicale la domiciliu.

Contactată la vremea respectivă, Diaconescu a negat implicarea directă, susținând că „o fostă angajată cu același nume” ar fi publicat acele anunțuri.

Explozia de pe strada Vicina nr. 1 readuce în atenție vulnerabilitățile sistemului de achiziții publice, unde contracte de milioane sunt atribuite unor firme fără capacitate reală de execuție.

Blocul reabilitat de Star Pro Center INTL nu este doar o clădire afectată de o deflagrație, ci și simbolul unei corupții structurale care s-a perpetuat la nivel local.

„În 2018, am primit contracte pentru reabilitări, dar lucrările au fost făcute superficial, fără respectarea normelor. S-au înlocuit ferestre, dar nu s-au verificat instalațiile de gaz”, a declarat un fost muncitor care a lucrat pe șantier, sub protecția anonimatului.

Expertul tehnic consultat de Buletin de București avertizează:

„Reabilitările făcute în grabă și cu firme fără experiență pot duce la defecțiuni majore. Dacă în timpul lucrărilor s-au manipulat conducte de gaz fără autorizații și fără verificări ulterioare, riscul de explozie este enorm.”

Cazul blocului din Rahova este doar unul dintre zecile de exemple de contracte dubioase din sectorul 5, unde companii conectate politic au primit finanțări uriașe pentru lucrări de calitate îndoielnică.

Între timp, primăriile schimbă edilii, firmele intră în insolvență, iar răspunderea pentru posibilele erori dispare odată cu falimentul.

Tragedia de pe strada Vicina nr. 1 devine astfel imaginea dureroasă a efectelor corupției: bani publici direcționați prin rețele clientelare, lucrări prost făcute și vieți puse în pericol.

Explozia din Rahova nu este doar un incident tehnic, ci rezultatul unui lanț de neglijențe, complicități și corupție.

Blocul „reabilitat” în 2018 cu bani publici a devenit în 2025 o ruină, iar în spatele acestei prăbușiri se află ani de afaceri politice, companii fantomă și administrații corupte.

Cazul Star Pro Center INTL arată cum fondurile pentru eficiență energetică au fost transformate în mijloace de îmbogățire personală, fără nicio grijă pentru siguranța locatarilor.

În lipsa unei reforme reale a sistemului de achiziții și a unor controale independente asupra lucrărilor, tragedii ca cea din Rahova pot deveni noul normal al orașelor reabilitate „pe hârtie”.

 Foto: Inquam Photos / Tudor Pană

Sora fostului ministru de Interne Carmen Dan, reținută într-un caz de înșelăciune cu prejudiciu de 1,3 milioane de euro. Fosta ministră PSD, audiată la Parchet: „Nu eram apropiate”

Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) au desfășurat joi dimineață 16 percheziții domiciliare în Capitală și în județele Ilfov, Argeș și Buzău, într-un dosar penal de înșelăciune în formă continuată, cu un prejudiciu estimat la 1,3 milioane de euro.

Surse judiciare au declarat pentru G4Media că una dintre suspecte este Simona Stan, sora fostului ministru PSD de Interne Carmen Dan, cea care a condus Ministerul în perioada protestelor din 10 august 2018.

În urma perchezițiilor și audierilor, Simona Stan a fost reținută pentru 24 de ore, alături de o altă femeie, Mariana Popa. Ambele urmează să fie prezentate magistraților cu propunere de arestare preventivă.

Potrivit comunicatului transmis de Poliția Capitalei, cele două femei sunt acuzate că „au creat un mecanism infracțional” prin care s-ar fi folosit de calități nereale – pretinzând că dețin funcții de conducere în mari companii petroliere – pentru a păcăli mai multe persoane interesate de achiziția unor bunuri sub prețul pieței.

„În perioada 2022–2025, cele două suspecte s-ar fi prezentat drept persoane cu putere de decizie în cadrul unor companii de rafinare și marketing, respectiv transport de produse petroliere. Ele ar fi indus în eroare persoanele vătămate, convingându-le că pot cumpăra apartamente și mașini de lux la prețuri preferențiale. În realitate, bunurile respective nu aparțineau societăților invocate, iar tranzacțiile erau fictive”, se arată în comunicatul oficial al Poliției București.

Prejudiciul cauzat este estimat la aproximativ 1,3 milioane de euro, iar anchetatorii susțin că femeile au folosit numele unor persoane publice cunoscute pentru a câștiga încrederea victimelor.

Potrivit informațiilor obținute de G4Media, Simona Stan și Mariana Popa s-ar fi dat drept reprezentante ale OMV Petrom SA și Transpeco Logistic & Distribution SA, firme din domeniul energiei și transporturilor petroliere.

Cele două le-ar fi spus victimelor – majoritatea medici stomatologi și oameni de afaceri din București – că pot intermedia achiziția unor mașini de lux și apartamente aflate „în lichidare” la prețuri mult sub valoarea de piață.

Lista sumelor cerute este impresionantă:

  • 220.000 de euro pentru mai multe autoturisme Mercedes G-Class;

  • 67.000 de euro pentru un apartament la Piața Unirii și alte autoturisme;

  • 426.000 de lei în numerar și 265.000 de lei prin transfer bancar pentru achiziția unor mașini;

  • 372.000 de euro pentru apartamente în zone centrale ale Bucureștiului;

  • 69.000 de lei pentru un Audi Q5;

  • 36.800 de euro/apartament pentru trei locuințe de trei camere „în spate la Mitropolie”.

Bunurile respective existau în realitate, dar nu aparțineau firmelor menționate și nu erau scoase la vânzare, arată sursele judiciare.

Anchetatorii au stabilit că Simona Stan se prezenta frecvent în public ca o „persoană influentă”, invocând numele sorei sale, Carmen Dan, fost ministru de Interne, dar și relațiile de familie cu persoane din instituții guvernamentale.

Soțul suspectei, funcționar la Secretariatul General al Guvernului (SGG), urmează să fie audiat în calitate de martor.

De asemenea, potrivit acelorași surse, Simona Stan ar fi pretins că este apropiată de Cristian Borcea și Dragoș Gâdoiu, administratori ai firmei Transpeco SA, pentru a-și impresiona victimele.

Aceasta le-ar fi spus potențialilor cumpărători că, prin intermediul acestor conexiuni, poate facilita achiziția de bunuri „confiscate” sau „divizate” din patrimoniul unor companii mari.

În cursul serii de joi, fosta ministră de Interne Carmen Dan a fost chemată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru audieri în calitate de martor.

Întrebată de jurnaliști despre implicarea surorii sale, Dan a declarat:

„Nu am nicio legătură cu această situație. Nu eram apropiate. Fiecare și-a trăit viața separat. Regret că numele meu este din nou asociat unei anchete penale, dar nu am avut nicio cunoștință despre activitățile surorii mele.”

Carmen Dan, fost ministru de Interne între 2017 și 2019, a fost o figură centrală a Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, fiind considerată unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea.

Ea a fost intens criticată pentru modul brutal în care Jandarmeria a intervenit împotriva protestatarilor la mitingul din 10 august 2018, eveniment ce i-a marcat cariera politică.

Cercetările sunt coordonate de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Procurorii au deschis un dosar penal pentru înșelăciune în formă continuată, infracțiune cu consecințe deosebit de grave, pedepsită de lege cu închisoare între 2 și 10 ani.

Surse apropiate anchetei susțin că, în perioada următoare, urmează să fie audiate peste 10 persoane vătămate, inclusiv mai mulți medici și antreprenori, care ar fi predat sume considerabile în numerar fără să primească în schimb bunurile promise.

Schema de fraudă pusă la punct de cele două femei a funcționat aproape trei ani. Ele foloseau firme fictive, conturi personale și acte false pentru a întări impresia de credibilitate.

În unele cazuri, le prezentau victimelor contracte de vânzare-cumpărare falsificate, iar banii erau încasați în numerar, sub pretextul „confidențialității” tranzacției.

„Cele două suspecte acționau foarte convingător, prezentându-se în costume business, folosind telefoane de serviciu și ștampile contrafăcute. Victimele au fost selectate atent – persoane educate, cu venituri mari, care nu ar fi suspectat o escrocherie atât de elaborată”, a declarat pentru G4Media o sursă din Poliția Capitalei.

Până în prezent, polițiștii au identificat bunuri mobile și imobile în valoare de peste 400.000 de euro, care ar fi fost cumpărate cu banii obținuți ilegal.
Printre acestea se numără un apartament în nordul Capitalei, două autoturisme de lux (BMW X5 și Audi Q7) și bijuterii evaluate la peste 50.000 de euro.

Anchetatorii urmează să dispună instituirea sechestrului asupra acestora, în vederea recuperării parțiale a prejudiciului.

Deși ancheta vizează faptele a două persoane, surse judiciare nu exclud posibile conexiuni cu angajați din companiile menționate sau din instituții publice, care ar fi putut furniza informații interne.

Faptul că una dintre suspecte este sora unui fost ministru de Interne a atras atenția presei și a opiniei publice, mai ales în contextul în care înșelăciunea ar fi implicat folosirea abuzivă a unor nume de politicieni și oameni de afaceri cunoscuți.

Reținerea sorei fostei ministre Carmen Dan readuce în prim-plan problema impunității și a influenței politice în România.

Cazul evidențiază modul în care relațiile de familie și conexiunile publice pot fi folosite pentru a legitima fraude financiare de proporții.

Deși Carmen Dan susține că nu are nicio legătură cu activitatea surorii sale, scandalul riscă să afecteze definitiv imaginea sa publică, deja știrbită de episodul 10 august.

În timp ce ancheta continuă, Simona Stan și Mariana Popa rămân în arest preventiv pentru 30 de zile, iar procurorii estimează că numărul victimelor ar putea depăși zece persoane.

Sursă: G4Media

CS Rapid București aduce sportul mai aproape de comunitate la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – ediția din 18-19 octombrie 2025

Clubul Sportiv Rapid București continuă seria acțiunilor dedicate comunității din Capitală  – în cadrul programului „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, un proiect inițiat de Primăria Sectorului 1 și implementat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 (DGASPC Sector 1)

Atletismul deschide weekendul sportiv – Sâmbătă, 18 octombrie, în Parcul Kiseleff

Sâmbătă, între 10:00 și 13:00, în zona Foișorului din Parcul Kiseleff, secția de Atletism a CS Rapid București va aduce în prim-plan exerciții de inițiere, demonstrații sportive și activități interactive dedicate copiilor și tinerilor. Participanții vor avea ocazia să descopere ce înseamnă atletismul ca disciplină sportivă – de la alergări și jocuri motrice, până la activități de coordonare și viteză – într-un mediu prietenos și accesibil tuturor.

„Atletismul este baza tuturor sporturilor și un instrument esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Prin participarea noastră la astfel de evenimente, ne dorim să încurajăm copiii să se apropie de sport și să înțeleagă beneficiile pe termen lung ale mișcării”, a declarat Vlad Andronescu, directorul general al CS Rapid București.

Karate pentru toți – Duminică, 19 octombrie, în Parcul Regina Maria

Duminică, tot între 10:00 și 13:00, evenimentul se mută în Parcul Regina Maria (str. Turda nr. 117), unde secția de Karate a CS Rapid București va susține demonstrații spectaculoase, sesiuni de inițiere și activități educative care vor introduce participanții în lumea artelor marțiale. Copiii vor avea ocazia să învețe mișcări de bază, să participe la antrenamente demonstrative și să descopere valoarea disciplinei, a respectului și a perseverenței – valori fundamentale în karate și în sport, în general.

„Artele marțiale înseamnă mai mult decât tehnică. Ele formează caractere, dezvoltă autocontrolul și respectul față de ceilalți. Vrem ca tinerii să descopere aceste valori și să înțeleagă că sportul este o cale sigură spre echilibru și încredere în sine”, a adăugat Vlad Andronescu.

Pe lângă demonstrațiile susținute de sportivii Rapidului, participanții vor avea parte de:

  • ateliere creative și educative– pictură, jocuri de motricitate și activități ludice pentru copii;
  • antrenamente de Zumba și fitness, pentru toate vârstele;
  • cursuri de prim ajutor, susținute de specialiști ai Crucii Roșii Române;
  • tehnici de relaxare și activități dedicate seniorilor;
  • concursuri interactive și momente de socializare intergenerațională.

Cu o tradiție de peste 100 de ani, CS Rapid București este unul dintre cele mai importante cluburi sportive din România, recunoscut atât pentru performanțele sale la nivel național și internațional, cât și pentru implicarea activă în viața comunității.

Prin participarea constantă la programe educaționale și sociale, Rapid își propune să creeze punți între club, școli, autorități locale și familii, promovând sportul nu doar ca performanță, ci și ca instrument de educație, incluziune și dezvoltare personală.

„Rapidul nu înseamnă doar performanță și trofee. Rapidul este despre comunitate, despre oameni, despre valori. Prin astfel de evenimente ne dorim să fim mai aproape de copii și de familiile lor, să îi inspirăm să aleagă sportul și să le arătăm că sportul poate schimba vieți”, a subliniat Vlad Andronescu.

Participarea este gratuită și deschisă tuturor categoriilor de vârstă.

Pentru mai multe informații despre activitățile clubului și despre grupele de inițiere, ne puteți contacta la:

Judecătorul Mihail Udroiu de la Înalta Curte se pensionează la doar 48 de ani. Salariu de 7.000 de euro lunar, avere uriașă și o carieră plină de controverse

Judecătorul Mihail Udroiu, magistrat al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), se pregătește să iasă la pensie la doar 48 de ani. Solicitarea sa de eliberare din funcție prin pensionare a fost depusă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), urmând să fie discutată pe 16 octombrie 2025 de Secția pentru judecători.

Decizia vine într-un moment tensionat pentru sistemul judiciar, cu doar câteva zile înainte de verdictul Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale ale magistraților – o lege care ar putea reduce drastic beneficiile actuale.

Dacă CSM îi va aproba cererea, Udroiu va beneficia de o pensie specială de aproximativ 80% din veniturile brute din ultimii patru ani de activitate, adică în jur de 5.600 de euro lunar, potrivit legislației actuale.

Conform ultimei declarații de avere din 2024, Mihail Udroiu a câștigat aproape 7.000 de euro pe lună din activitatea de judecător, mai întâi la Curtea de Apel Oradea, apoi la Înalta Curte, unde a fost promovat în septembrie 2023.

Deși salariile magistraților ÎCCJ nu mai sunt publice din 2025, în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) care a restricționat accesul la aceste informații, surse judiciare confirmă că venitul său net a fost „printre cele mai ridicate din sistem”.

Prin comparație, un medic primar într-un spital de stat câștigă în medie 2.000 de euro lunar, iar un profesor universitar, aproximativ 1.500 de euro.

Plecarea lui Udroiu din sistem nu este întâmplătoare. Magistratul se pensionează exact înainte de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor magistraților, care va limita pensia la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Astfel, Udroiu își asigură o pensie mai mare, conform vechii formule, care îi permite să plece cu un venit aproape identic cu salariul său din activitate.

Surse din sistemul judiciar au declarat pentru G4Media că „judecătorul a grăbit procedura tocmai pentru a nu fi prins de noua lege”.

Cariera lui Mihail Udroiu a fost, de-a lungul anilor, marcată de controverse și conexiuni sensibile.

Înainte de a deveni judecător la ÎCCJ, el a fost consilier al Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia.

Legătura profesională cu Bica a ridicat semne de întrebare încă de atunci, mai ales că Udroiu a fost implicat în dosare complexe ale DIICOT în perioada în care Bica conducea instituția.

În 2014, un document intern al DNA, publicat de jurnalistul Robert Turcescu, menționa că Udroiu ar fi fost suspectat de trafic de influență.

Potrivit documentului, judecătorul ar fi acceptat promisiunea unei excursii în Dubai din partea omului de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut ca „băiatul deștept din energie”, în schimbul unor informații referitoare la dosarul Hidroelectrica.

Ancheta nu a fost finalizată în sensul unei trimiteri în judecată, iar DNA a clasat cazul din lipsă de probe.

Totuși, incidentul a rămas un episod controversat în cariera magistratului, alimentând percepția publică despre relațiile opace dintre justiție și mediul de afaceri.

Judecătorul Udroiu s-a remarcat printr-o serie de decizii importante și, uneori, controversate la nivelul Înaltei Curți.

  • În dosarul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss, Udroiu a fost cel care a înclinat balanța într-un complet de divergență, anulând condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro. Motivul: nereguli procedurale. Ulterior, dosarul s-a prescris, iar Kiss a scăpat definitiv.

  • În octombrie 2025, Udroiu a făcut parte din completul care a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, deși una dintre colegele de complet, judecătoarea Francisca Vasile, votase pentru condamnare și confiscarea a peste 3 milioane de lei.

  • În septembrie 2024, Udroiu și Lia Savonea au decis restituirea dosarului „Revoluției” la Parchetul Militar – pentru a doua oară.

  • Tot Udroiu a făcut parte din completul care a stabilit că, în cazurile de cămătărie, poate fi confiscată doar dobânda percepută, nu și suma împrumutată.

Prin aceste hotărâri, Udroiu și-a câștigat reputația unui magistrat cu interpretări conservatoare, adesea criticate de procurori.

Mihail Udroiu este cunoscut și ca adversar declarat al supremației dreptului Uniunii Europene asupra legislației interne – o poziție contrară jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Această viziune l-a plasat frecvent în tabăra magistraților considerați „suveraniști” din sistemul românesc, alături de alte nume controversate.

Potrivit unei investigații PressHub, familia Udroiu deține o avere imobiliară considerabilă.

Judecătorul și soția sa (magistrat la Tribunalul Oradea) dețin:

  • 10 terenuri – trei agricole (41.700 mp) și șase intravilane (2.200 mp);

  • 9 imobile în Oradea – opt apartamente și o casă de locuit de 350 mp;

  • bunuri de lux (bijuterii, ceasuri, genți de designer și un tablou semnat de un pictor contemporan), evaluate la 75.000 de euro.

Familia are, de asemenea, economii de peste 600.000 de lei și 140.000 de euro, inclusiv două conturi noi deschise în 2024, totalizând 110.000 de euro.

O parte din bunuri – inclusiv casa principală și două apartamente – au fost primite prin donație, fapt care a generat discuții privind modul de dobândire a averii.

Cariera lui Mihail Udroiu ilustrează contrastul dintre merit profesional și controversă publică. Considerat un „tehnician al dreptului” de către unii colegi, el este totodată perceput ca simbol al privilegiilor din sistemul judiciar.

Pensionarea sa la 48 de ani ridică întrebări legitime despre sustenabilitatea financiară a pensiilor speciale: potrivit datelor Consiliului Fiscal, statul român cheltuie anual peste 2,1 miliarde de lei pentru pensiile magistraților, o sumă care va crește odată cu noile pensionări anticipate.

Retragerea judecătorului Mihail Udroiu vine într-un moment critic pentru justiția românească. În timp ce mii de magistrați se pregătesc să profite de ultima fereastră de pensionare avantajoasă, sistemul pierde experiență și credibilitate.

Cu un salariu de 7.000 de euro, o avere imensă și decizii care au influențat dosare politice majore, Udroiu pleacă din magistratură în plină glorie financiară, dar cu o moștenire profesională controversată.

Foto: Colaj Mihail Udroiu și Alina Bica (InquamPhotos)

Sursă: G4Media

CNIT vă invită la atelierul „Marketing în turism – De la poveste la promovare” un atelier aplicat de comunicare de marketing în turism, în parteneriat cu Asociația The Business Alliance

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT), întreprindere cu tradiție în formarea profesională în domeniul turismului din România, organizează pe data de 23 octombrie 2025, în intervalul 12:00–14:00, atelierul gratuit „Marketing în Turism – De la poveste la promovare un atelier aplicat de comunicare de marketing în turism

Evenimentul se va desfășura la sediul CNIT din Bd. Poligrafiei 3-5, București și este realizat în parteneriat cu Asociația The Business Alliance (TBA), cu sprijinul media al platformei de știri NORMEDIA.

Scopul inițiativei

Această inițiativă marchează un pas important în direcția modernizării abordării comunicarii de marketing în turismul românesc și are ca obiectiv sprijinirea ghizilor, agenților de turism, operatorilor de pensiuni, reprezentanților OMD-urilor și altor profesioniști din domeniu pentru a-și dezvolta abilități moderne de comunicare și promovare bazate pe storytelling, branding autentic și strategii digitale eficiente.

Obiectivele atelierului

  • Profesionalizarea comunicării în turism prin storytelling și identificarea USP
  • Oferirea de tehnici moderne de promovare a destinațiilor și serviciilor
  • Crearea de contexte aplicate pentru dezvoltarea campaniilor proprii de marketing
  • Încurajarea colaborării între mediul educațional, sectorul privat și autoritățile din turism

Cui se adresează atelierul:

  • Ghizilor de turism locali și naționali;
  • Agenților de turism și consultanților;
  • Hotelierilor și administratorilor de pensiuni;
  • Studenților și absolvenților CNIT sau altor instituții educaționale
  • Reprezentanților OMD-urilor, ONG-urilor și autorităților publice interesate de promovarea turismului românesc.

Structura atelierului

Evenimentul va avea o durată de aproximativ 2 ore și va include:

  • Discurs introductiv – Valentin Avram, Director General CNIT, „Comunicarea de marketing în arhitectura planificării de marketing în turism – de la diagnostic la execuție creativă.„;
  • Prezentare tematică:Florin Pețu, specialist marketing digital și Președinte TBA, „Cum s-a schimbat marketingul în turism în ultimii ani”;
  • Sesiune aplicată cu exerciții de:

Identificare USP din experiențele reale ale participanților;

Redactare text promoțional;

Alegerea imaginilor potrivite și analiza unei postări cu impact;

Măsurarea engagementului, a reach-ului și a conversiilor;

    • Feedback și discuție finală– cu Florin Albu, formator CNIT, echipa CNIT și echipa TBA.

Beneficii pentru participanți

  • Certificat de participare emis de CNIT;
  • Acces la o comunitate de practicieni din turism;
  • Posibilități de colaborare cu CNIT și TBA;
  • Vizibilitate prin partenerii media ai evenimentului.

„Ne dorim ca aceste ateliere să devină un standard în formarea profesională modernă. Turismul din România are nevoie de competențe aplicate, conectate la realitate. CNIT se angajează să creeze punți între educație, mediul privat și politicile publice din domeniu.”
 Valentin – Gabriel Avram, Director General CNIT

„TBA este onorată să lucreze cu o instituție precum CNIT. Vom sprijini dezvoltarea OMD-urilor, formarea antreprenorilor din turism și identificarea de soluții reale pentru o promovare autentică a României.” — Florin Pețu, Președinte TBA

Atelierul va avea loc pe 23 octombrie 2025, între orele 12:00–14:00, la sediul CNIT din Bd. Poligrafiei 3-5, București – Hotel Ramada Plaza .

Participarea este gratuită. Locuri limitate

Înscrieri online: https://docs.google.com/forms/d/1jysS2Ery6UFKVF5xsq9Xgu2uShkEFMe466OJwYWaFU0/edit

Pentru detalii:

Alexandra Luciana BECHIR

alexandra.bechir@cnit.ro / 0727.470.255

Despre Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT)

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) este urmașul celei mai renumite școli din industria ospitalității din România – Centrul de Formare și Perfecționare pentru Cadrele din Industria Hotelieră și Turism, înființat în 1971.

Cu o istorie construită pe parteneriatul dintre Guvernul României și PNUD, CNIT continuă tradiția de peste cinci decenii în formarea profesioniștilor din turism.

Cu o nouă viziune, CNIT accelerează transformarea spre inovație, digitalizare și competențe aplicate, lansând programe moderne precum Școala de Ghizi, CNIT Digital, module de marketing și module de tradiții și datini românești, consolidând totodată parteneriatele cu mediul privat și autoritățile publice.

Despre Asociația The Business Alliance (TBA)

Asociația The Business Alliance este o organizație care reunește antreprenori, investitori și profesioniști din diverse industrii, cu scopul de a crea sinergii, proiecte comune și un mediu de afaceri sustenabil. Prin evenimente, parteneriate și acțiuni strategice, TBA susține creșterea și colaborarea în businessul românesc.

Eximbank, bomba financiară a statului: credite neperformante de miliarde care amenință deficitul bugetar. Halalai refuză să plece, pierderile se adună

Eximbank, banca aflată sub controlul Ministerului Finanțelor, a devenit un pericol pentru stabilitatea bugetară a României. Surse guvernamentale confirmă pentru Economedia că instituția bancară de stat are în bilanț credite neperformante de miliarde de lei, acordate unor companii mari, dar incapabile să le mai returneze.

Cele mai mari pierderi provin din finanțările oferite către Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de Gabriel Comănescu, combinatul Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, și Electrocentrale Craiova, companie de stat aflată sub tutela Ministerului Energiei.

Guvernul condus de Ilie Bolojan caută în prezent soluții contabile și legale pentru ca aceste pierderi să nu fie incluse în deficitul bugetar din 2025–2026, o mișcare esențială pentru evitarea procedurii de deficit excesiv impuse de Comisia Europeană.

Cazul Eximbank a ajuns deja pe masa Corpul de Control al premierului și a Ministerului Finanțelor, după cum au anunțat public Ilie Bolojan și ministrul Alexandru Nazare.

Potrivit surselor guvernamentale, lui Traian Halalai, președintele Eximbank, i s-a cerut să demisioneze, însă acesta a refuzat.

Halalai este unul dintre cei mai bine plătiți șefi de instituții publice din România: potrivit ultimei declarații de avere, a încasat în 2024 1,68 milioane de lei, în creștere față de anul anterior.

Eximbank a refuzat să comenteze situația și să răspundă întrebărilor adresate de Economedia și G4Media.

Toate aceste finanțări au fost acordate cu aprobarea statului român, prin intermediul Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) — un organism aflat în subordinea Ministerului Finanțelor.

CIFGA decide ce companii pot primi finanțări cu garanția statului, ceea ce înseamnă că, în caz de neplată, pierderile sunt acoperite din bugetul public.

După restructurarea acestui organism, anunțată de ministrul Nazare în 2024, anchetele interne scot la iveală o rețea complexă de decizii politice, presiuni economice și creditări riscante care au dus banca de stat în pragul colapsului.

Cea mai mare gaură din portofoliul Eximbank o reprezintă creditele acordate combinatului Liberty Galați, deținut de magnatul britanic de origine indiană Sanjeev Gupta.

  • În decembrie 2023, combinatul a primit 708 milioane de lei, credit de capital de lucru cu dobândă subvenționată, acordat printr-o schemă de ajutor de stat destinată companiilor afectate de războiul din Ucraina.

  • În decembrie 2024, un nou credit, de 750 de milioane de lei, a fost oferit subsidiarei Liberty Tubular Products Galați, după cum a relatat Europa Liberă.

Astăzi, Liberty Galați se află în concordat preventiv – o formă de protecție judiciară pentru evitarea insolvenței. Conform surselor Economedia, șansele ca Eximbank să-și recupereze banii sunt aproape nule.

Guvernul analizează o soluție controversată: omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”, ar fi interesat să preia combinatul, cu condiția ca statul să-i cesioneze creanțele de sute de milioane de euro pe care le are de recuperat.

Premierul Ilie Bolojan a confirmat că Corpul de Control investighează aceste finanțări, suspectate de favoritism și lipsă de garanții solide.

O altă problemă majoră o reprezintă Electrocentrale Craiova SA, compania care furnizează energie termică orașului Craiova și abur tehnologic platformei industriale Ford Otosan.

În 2024, Eximbank a acordat companiei un credit de 350 de milioane de lei pentru a evita falimentul.

În prezent, firma are pierderi uriașe, iar Ministerul Energiei a cerut în septembrie alte 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a susține activitatea în sezonul rece.

Practic, statul plătește de două ori: o dată prin Eximbank și a doua oară direct de la buget.

Cea mai controversată relație de creditare a Eximbank este cea cu Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu, un personaj influent în zona energetică și de offshore.

În septembrie 2025, GSP Offshore, compania fanion a grupului, a intrat definitiv în insolvență, la cererea angajaților care nu-și primiseră salariile. Eximbank a încercat să intervină în proces ca parte creditoare, dar Curtea de Apel Constanța i-a respins solicitarea, invocând lipsa calității procesuale.

Potrivit unei anchete RISE Project, Comănescu a beneficiat în ultimii ani de credite și garanții de stat în valoare de peste 800 de milioane de lei.
În 2021, grupul său datora deja 450 de milioane de lei către Eximbank, plus restanțe fiscale de aproape 300 de milioane de lei la ANAF.

Un credit din 2021, de peste 46 de milioane de euro, fusese acordat ca „ajutor de stat COVID-19”. Între timp, firmele lui Comănescu au acumulat noi datorii, iar imperiul său petrolier s-a prăbușit în insolvență, lăsând Eximbank cu pierderi masive.

Printre clienții problematici ai băncii se numără și compania AEM SA Timișoara, producătorul tradițional de contoare electrice și de gaze.

Firma a primit un credit de peste 100 de milioane de lei, dar planul său de reorganizare a fost respins de creditori în 2024, ceea ce a dus la cererea de faliment depusă de administratorii judiciari.

În ciuda presiunilor guvernamentale, Traian Halalai refuză să demisioneze.
Acesta conduce Eximbank din 2012 (cu o scurtă întrerupere) și a fost arhitectul fuziunii cu Banca Românească, finalizată în 2022, când instituția a devenit Exim Banca Românească.

Pe lângă salariul anual de 1,426 milioane de lei, Halalai a mai încasat 257.000 de lei din calitatea de membru al CIFGA, comitetul care aprobă exact garanțiile și creditele acum neperformante.

Surse guvernamentale declară pentru G4Media că premierul Bolojan a cerut deja înlocuirea întregii conduceri a băncii, dar procesul este complicat de prevederile din statutul Eximbank, care prevăd mandate fixe și aprobări BNR pentru schimbări de management.

Problema majoră pentru guvern nu este doar pierderea efectivă a banilor, ci modul în care acestea trebuie contabilizate.

Potrivit normelor europene, creditele neperformante garantate de stat pot fi incluse în deficitul bugetar, crescând astfel artificial datoria României.

Cu alte cuvinte, dacă Eximbank nu-și recuperează sumele de la Liberty, GSP sau Electrocentrale Craiova, miliardele pierdute vor fi acoperite din taxele contribuabililor.

Eximbank a fost creată pentru a sprijini exporturile românești și pentru a oferi garanții companiilor private implicate în comerț internațional.

Însă, în ultimii ani, banca a fost folosită tot mai des pentru a salva companii cu influență politică, transformându-se într-un vehicul de creditare riscant.

„Eximbank este un exemplu de cum o instituție financiară de stat devine un instrument de protecție pentru grupuri de interese, nu pentru economie”, afirmă un expert bancar citat de Economedia.

Economiștii avertizează că, fără o reformă rapidă și o administrare profesionistă, Eximbank riscă să repete scenariul CEC Bank din anii 2000, când pierderile masive au fost acoperite de stat.

În timp ce Guvernul impune tăieri bugetare și măsuri de austeritate, Eximbank continuă să fie o gaură neagră pentru finanțele publice.

Banii contribuabililor au fost direcționați spre companii private cu probleme, fără garanții solide, iar conducerea refuză să-și asume responsabilitatea.

Cu miliarde de lei blocate în credite compromise și riscul ca acestea să se transforme în deficit, Eximbank devine una dintre cele mai mari vulnerabilități financiare ale României în 2025.

Foto: Silviu Matei – Agerpres

Sursă: Economedia