Un nou episod controversat din seria anchetelor privind corupția în companiile de stat scoate la lumină o rețea de influență, beneficii necuvenite și relații politice disimulate.

DNA a anunțat luni, 20 octombrie, trimiterea în judecată a Ioanei Timofte, fost director general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR SA), pentru luare de mită în formă continuată. Infracțiunile presupun zece acte materiale comise între 2021 și 2023. Alături de ea, au fost deferiți justiției alți șase inculpați, angajați și colaboratori din cercul apropiat.

Potrivit rechizitoriului, Timofte ar fi primit vacanțe de lux între 2021 și 2023 în Grecia (Santorini, Creta, Rodos), Spania (Mallorca), Italia (Lido di Jesolo) și Turcia (Antalya), totalizând peste 586.000 de lei și 39.000 de euro. Vacanțele erau justificate scriptic ca fiind programe de formare profesională pentru angajați CNCIR, dar în realitate, cursurile nu se desfășurau, participanții erau selectați pe criterii personale, iar diplomele erau formale.

Sejururile ar fi fost plătite de două firme private în schimbul unor contracte de formare profesională încheiate în mod nelegal, dar avantajoase financiar pentru societățile implicate.

Printre beneficiarii acestor sejururi se numără Silviu Răzvan Avram, fost consilier al Ioanei Timofte și, între timp, promovat în structuri importante ale statului.

Avram este, din mai 2025, președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, una dintre cele mai valoroase companii de stat. Conform datelor oficiale, el figurează ca fiind neafiliat politic, dar o investigație G4Media a descoperit că într-un document publicat în Monitorul Oficial, Avram apare ca donator al PSD cu suma de 445.000 lei în anul 2020.

Contactat de jurnaliști, Avram a refuzat să comenteze situația.

Pe lista inculpaților trimiși în judecată apar nume din structura de conducere a CNCIR și din Ministerul Energiei:

• Ciprian Bogdan Țtefan
• Florina Emacu
• Hristu Diana Georgeta
• Iuliana Georgeta Stănescu
• Radu Nicolae Chiurtu (director în Ministerul Energiei)
• Silviu Răzvan Avram

Aceștia ar fi beneficiat de sejururi disimulate în calitate de participanți la așa-zise cursuri. Procurorii susțin că grupul a acționat organizat pentru a genera aparența legală a acestor activități fictive.

Hidroelectrica, companie strategică în producerea de energie electrică, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 9,6 miliarde lei și un profit net de 4 miliarde lei, având peste 3.500 de angajați. Numirea unei persoane investigate penal la conducerea structurii de supraveghere ridică semne de întrebare privind filtrul de integritate al autorităților.

Deși oficial este neafiliat, Avram are un traseu compatibil cu structurile politice. Provenind din Timișoara, la fel ca Sorin Grindeanu, el a devenit în 2023 membru al Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica și consilier la ANCOM.

Ioana Timofte, cunoscută publicului ca fiind nepoata unui fost director al SRI, a fost deja trimisă în judecată într-un alt dosar în luna ianuarie 2025, instrumentat de DIICOT, tot în legătură cu activitatea de la CNCIR.

Această nouă cauză penală se adaugă unei serii de investigații care vizează modul de funcționare al companiilor de stat și rețelele de influență ce par să alimenteze numiri controversate în poziții cheie.

Prezența unor personaje compromise sau investigate penal în structuri strategice de conducere scoate în evidență vulnerabilitățile sistemice ale administrației publice din România.

În ciuda normelor privind integritatea funcțiilor publice, verificările reale lipsesc sau sunt tratate superficial. Donatori politici ajung în poziții de top, fără a fi oficial membri de partid, ceea ce le permite să evite reglementările stricte privind incompatibilitatea.

Dosarul de mită al Ioanei Timofte este mai mult decât o simplă speță de corupție. El relevă o rețea bine conectată, în care resursele publice sunt deturnate pentru beneficii personale, iar numirile în funcții sunt dirijate de interese politice mascat.

Transparența privind traseul profesional al unor persoane precum Silviu Răzvan Avram, investigațiile multiple în care apare numele Ioanei Timofte și lipsa unor măsuri concrete de reformă indică un sistem care perpetuează impunitatea.

Sursă: G4Media

O doctoriță de la Spitalul Județean de Urgență Bacău, Raluca Valentina Grigoriu, împreună cu soțul ei, omul de afaceri Daniel Cătălin Grigoriu, deține cinci apartamente de lux în Dubai, evaluate la aproximativ 15 milioane de euro. Cu toate acestea, cei doi nu au declarat nici o proprietate în România pe numele lor, potrivit informațiilor publice obținute de G4Media.ro.

Datele apar într-o anchetă jurnalistică ce face parte din seria „Nababii din Dubai”, care documentează investițiile în proprietăți de lux făcute de oameni de afaceri sau angajați la stat din România.

Potrivit declarației de avere semnate de Raluca Grigoriu în iunie 2025, cei doi soți dețineau cinci apartamente cu suprafețe cuprinse între 327 și 607 metri pătrați fiecare, achiziționate între 2022 și 2024. Suprafața totală acumulată: peste 2.000 mp.

Valoarea estimativă a investițiilor este de circa 15 milioane de euro, bani proveniți din dividendele retrase din firmele în care ambii soți sunt acționari. „Investițiile imobiliare au venit ca o diversificare de la business-ul agricol. Călătorim anual împreună în Dubai de peste 20 de ani”, a declarat Daniel Grigoriu pentru G4Media.ro.

Paradoxal, în ciuda valorii uriașe a proprietăților deținute în Emiratele Arabe Unite, niciun imobil nu este deținut de cei doi în România. Grigoriu a explicat că locuiește în Bacău într-o casă care aparține tatălui său, iar alte investiții interne sunt deținute de companiile din grupul Moldova Farming.

Declarațiile de avere ale medicului indică faptul că în 2022 aceasta a notat o vânzare de două apartamente din Dubai, către un cetățean german și unul turc, pentru suma totală de 2,2 milioane euro. Imobilele respective fuseseră achiziționate și revândute în același an, motiv pentru care nu au apărut în declarațiile anterioare, a explicat Daniel Grigoriu.

Cătălin Daniel Grigoriu a precizat că toate achizițiile imobiliare au fost făcute din surse legale, prin transferuri bancare, și că au fost plătite taxele aferente. „Am retras peste 15 milioane euro între 2021-2025 sub formă de dividende din firmele noastre. Toate sumele sunt impozitate și raportate”, susține acesta.

Una dintre companiile menționate, Moldova Farming, este co-deținută împreună cu o firmă din Grupul Dedeman. Firma are activități agricole pe aproximativ 5.000 de hectare și a declarat o cifră de afaceri de peste 343 de milioane lei în 2024.

Consiliul Concurenței a deschis o investigație împotriva Moldova Farming și altor firme pentru posibile încelegeri privind prețurile pe piața de semințe și pesticide. Grigoriu acuză un tratament incorect: „Statul român pare să pornească un război contra antreprenorilor locali. Suntem o companie cu 3,5% cotă de piață și riscăm amenzi de milioane de euro.”

Deși a declarat că nu sunt membri de partid, Grigoriu a susținut în 2024 candidatul PSD-PNL Valentin Ivancea la primăria Bacaului. „Suntem prieteni de 20 de ani. Nu am făcut afaceri cu statul, dar avem prieteni în toate partidele”, a adăugat omul de afaceri.

Medicul ginecolog Raluca Grigoriu a primit o mustrare oficială în 2019 din partea Colegiului Medicilor, după ce o pacientă a reclamat că a fost consultată de o rezidentă nesupravegheată. Cazul s-a prescris ulterior. Soțul susține că fapta a fost exagerată și că a fost rezultatul unui conflict personal cu un coleg.

Profilul soților Grigoriu ridică semne de întrebare cu privire la transferul capitalului românesc către piețe externe. Deși investițiile par justificate legal, lipsa oricărei proprietăți declarate în România contrastează cu opulența investițiilor din Dubai.

Această anchetă continuă să documenteze cum persoane din medii diverse reorientează capitalul în afara țării, într-un context economic și fiscal tot mai impredictibil în România.

Articol integral pe: G4Media

În Sectorul 3 al Capitalei, condus de primarul Robert Negoiță, dezvoltarea urbană a depășit orice limită a legii și a bunului simț. În ultimii ani, administrația locală a construit 11 drumuri asfaltate direct peste magistralele principale de gaz, fără avizele legale de la Transgaz – compania națională responsabilă cu transportul gazelor naturale.

O expertiză tehnică obținută de Recorder arată că normele de protecție privind infrastructura subterană nu au fost respectate, iar specialiștii avertizează că, în cazul unei fisuri, consecințele ar fi catastrofale.

„Nici nu vreau să mă gândesc la o explozie sub o asemenea șosea. Nu mai rămâne nimic în picioare”, a declarat unul dintre inginerii Transgaz implicați în evaluarea riscurilor.

În loc să oprească lucrările și să ceară relocarea conductelor, primarul Negoiță a ignorat avertismentele oficiale și a ordonat continuarea proiectelor, punând astfel mii de locuitori în pericol.

Conform documentelor analizate de Recorder, între 2015 și 2023, în zona Brățării – Theodor Pallady – Trapezului au fost construite 11 drumuri noi peste magistrale de gaz de înaltă presiune.

Aceste lucrări au fost efectuate fără aviz tehnic de la Transgaz, așa cum prevede Legea 123/2012 a energiei și gazelor naturale, care stipulează clar o zonă de siguranță de 20 de metri de o parte și de alta a conductelor principale.

Transgaz a emis cel puțin cinci notificări oficiale către Primăria Sectorului 3, cerând oprirea lucrărilor. Toate au fost ignorate.

„Administrația locală a fost informată despre riscuri. În pofida avertismentelor, lucrările au continuat. Avem documente, poze și măsurători care confirmă încălcarea flagrantă a legii”, a declarat un reprezentant al Transgaz, sub protecția anonimatului.

În primăvara acestui an, compania de stat a decis să acționeze în instanță Primăria Sectorului 3, solicitând demontarea lucrărilor și refacerea sistemului de protecție a conductelor.

Specialiștii consultați de Recorder avertizează că presiunea exercitată de traficul rutier asupra asfaltului de deasupra conductelor poate produce fisuri microscopice în metal, care, în timp, duc la scurgeri de gaz.

„La prima vedere, asfaltul pare solid. În realitate, vibrațiile mașinilor grele și dilatarea termică pot rupe stratul protector al conductelor. Într-o astfel de zonă, o scânteie e suficientă pentru o tragedie”, explică inginerul Mihai Țăndăreanu, specialist în infrastructuri energetice.

Normele de protecție cer ca niciun drum, parcare sau construcție să nu fie amplasate direct peste magistralele de gaz. În mod normal, acestea trebuie deviate sau consolidate înaintea oricărei lucrări edilitare.

„Sectorul 3 e un caz de manual despre cum se poate transforma o greșeală administrativă într-un pericol public”, conchide expertul.

Conform investigației Recorder, drumurile construite peste magistrale nu sunt simple căi de acces public. Ele deservesc în mod direct ansamblurile rezidențiale dezvoltate în ultimul deceniu în zona de est a Bucureștiului, una dintre cele mai profitabile piețe imobiliare din Capitală.

Dezvoltatorii imobiliari din această zonă au primit autorizații de construcție cu o viteză record, iar Primăria Sectorului 3 a investit milioane de euro din bani publici în asfaltarea și iluminarea drumurilor private.

Un avertizor de integritate din Primăria Sectorului 3, care a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului, susține că primarul Robert Negoiță a dispus lucrările în ciuda opoziției tehnice:

„Negoiță știa perfect ce face. A fost avertizat de ingineri și de juriști că aceste drumuri sunt ilegale. Dar nu a vrut să audă. Pentru el contează doar dezvoltatorii și imaginea de ‘primar constructor’. Interesele lui sunt mai importante decât viața oamenilor.”

După ani de corespondență fără rezultat, în vara lui 2025, Transgaz a decis să acționeze în instanță Primăria Sectorului 3 pentru încălcarea normelor tehnice și construirea fără aviz.

Potrivit surselor Recorder, plângerea vizează demolarea celor 11 drumuri, precum și plata unor despăgubiri pentru refacerea infrastructurii.

Reprezentanții Transgaz susțin că au identificat scurgeri de gaz în două dintre conducte, amplasate sub străzile nou asfaltate.

„Dacă nu intervenim urgent, e doar o chestiune de timp până la o deflagrație. Conductele au fost afectate de lucrările neautorizate”, se arată într-un raport intern al companiei.

Robert Negoiță nu este la primul derapaj administrativ. Recorder a documentat anterior cum primarul PSD a construit, din bani publici, un drum asfaltat care duce direct la un teren aparținând fratelui său, pe care se ridică un ansamblu rezidențial.

Negoiță a fost acuzat de abuz în serviciu, conflict de interese și favorizarea unor dezvoltatori imobiliari, dar niciuna dintre plângeri nu a dus până acum la o condamnare.

„Negoiță se comportă ca un baron local, protejat de partid și de sistem. Își permite să încalce legile pentru că știe că nu pățește nimic”, spune avertizorul citat.

Surse din Primăria Sectorului 3 afirmă că Direcția de Urbanism a fost presată să elibereze autorizații fără avizele tehnice obligatorii de la Transgaz, ANRE și Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).

Bugetul Primăriei Sectorului 3 arată că, în ultimii cinci ani, instituția a cheltuit peste 100 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră nouă – mare parte în zonele de expansiune imobiliară din Pallady și Brățării.

O analiză Recorder arată că cel puțin jumătate din aceste drumuri duc exclusiv la ansambluri rezidențiale private, fără utilitate publică reală.

Practic, banii locuitorilor din Sectorul 3 au fost direcționați către proiecte de interes privat, mascate sub denumiri precum „Modernizare drumuri locale” sau „Acces rutier Pallady”.

Documentul de expertiză obținut de Recorder arată că presiunea mecanică exercitată de stratul de asfalt și traficul intens a produs deformări vizibile în cel puțin trei dintre conductele principale.

„În caz de explozie, energia eliberată ar distruge complet infrastructura de suprafață pe o rază de 200 de metri. Pierderile de vieți omenești ar fi inevitabile”, se precizează în raport.

Recomandarea experților este clară: drumurile trebuie desființate, iar conductele relocate sau consolidate.

Până acum, însă, Primăria Sectorului 3 nu a luat nicio măsură.

Solicitările Recorder pentru un punct de vedere din partea Primăriei Sectorului 3 au rămas fără răspuns.

Nici primarul Robert Negoiță și nici biroul său de presă nu au oferit explicații privind lipsa avizelor Transgaz sau motivul pentru care s-a decis asfaltarea peste magistrale.

În schimb, surse interne susțin că primarul ar fi transmis angajaților un mesaj clar: „Să nu vorbească nimeni cu presa. Totul e legal.”

Cazul drumurilor construite peste magistralele de gaz din Sectorul 3 demonstrează nivelul alarmant al disprețului față de lege și siguranța publică.

Robert Negoiță, un primar cu un lung istoric de abuzuri și conflicte de interese, a transformat o zonă rezidențială într-o potențială bombă urbană.

În loc de dezvoltare durabilă, Sectorul 3 riscă să devină scena unei tragedii anunțate.
Responsabilitatea nu mai poate fi pasată: instituțiile statului – de la Prefectură la Parchet – trebuie să intervină înainte ca sub asfaltul lucios al primarului Negoiță să se producă o catastrofă.

Sursă: Recorder