Acasă Blog Pagina 58

Platforma EPIDS este funcțională: cum pot consumatorii vulnerabili să acceseze tichetele de energie electrică în valoare de 50 de lei/lună

Redacția Normedia
-
0
Platforma EPIDS este funcțională: cum pot consumatorii vulnerabili să acceseze tichetele de energie electrică în valoare de 50 de lei/lună

Începând de miercuri, platforma electronică EPIDS (epids.mmuncii.ro), dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a devenit operațională. Prin acest sistem digital, consumatorii vulnerabili pot solicita online tichetul electronic de energie, în valoare de 50 de lei/lună, destinat exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică.

Inițiativa face parte dintr-un program guvernamental mai amplu, derulat de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, menit să ofere sprijin celor care se confruntă cu dificultăți financiare, în contextul prețurilor ridicate la energie.

Potrivit legislației în vigoare, de sprijinul oferit prin platforma EPIDS pot beneficia:

  • persoanele singure cu un venit net lunar de până la 1.940 lei;

  • familiile cu un venit net lunar pe membru de până la 1.784 lei;

  • beneficiarii venitului minim de incluziune, care sunt introduși automat în sistem, fără a fi necesară depunerea unei cereri.

Acest mecanism a fost conceput pentru a reduce birocrația și pentru a evita excluderea din program a celor mai vulnerabili români.

Procesul de înscriere este simplu și complet digitalizat. Solicitanții trebuie să acceseze site-ul oficial al platformei, să completeze datele personale și să încarce documentele necesare.

Pentru cei care nu au acces la internet, există și variante alternative: cererile pot fi depuse în scris la primăria de domiciliu sau la oficiile poștale, începând cu data de 28 august 2025.

Termene importante pentru înscriere:

  • 27 septembrie 2025 – termen limită pentru depunerea cererilor aferente lunilor iulie și august 2025;

  • 31 martie 2026 – termenul final până la care tichetele pot fi utilizate.

Este important de subliniat că cererile se depun o singură dată, însă orice modificare privind domiciliul sau componența familiei trebuie raportată printr-o nouă cerere.

Tichetul de energie nu reprezintă bani primiți în numerar și nici transferuri în conturi bancare. Sprijinul este strict direcționat către plata facturilor de energie electrică.

Plata se face direct la oficiile poștale, unde beneficiarii trebuie să prezinte:

  1. Factura de energie electrică;

  2. Un act de identitate valabil.

Suma aferentă tichetului se scade din valoarea facturii, iar eventualele diferențe rămân în sarcina consumatorului.

Valabilitate:

  • Tichetele de energie pot fi utilizate în termen de 12 luni de la ultima încărcare.

  • Soldul existent poate fi folosit până la 31 martie 2026.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat importanța acestui program pentru menținerea stabilității sociale:

„Susținem românii vulnerabili la plata energiei electrice! Am lansat astăzi platforma electronică EPIDS, care aduce siguranța că lumina rămâne aprinsă și căldura nu lipsește din casele celor care au nevoie. Persoanele eligibile pot solicita tichetul de energie, în valoare de 50 de lei/lună, folosit exclusiv pentru plata facturilor la energia electrică.”

La rândul său, ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a accentuat caracterul social al măsurii:

„Prin tichetele de energie, sprijinim familiile cu venituri mici să facă față facturilor și să treacă mai ușor prin această perioadă. Pentru PSD, protejarea celor care au nevoie de ajutor nu este doar o promisiune, ci o responsabilitate permanentă.”

Dezvoltată de STS, platforma EPIDS garantează un proces complet transparent, rapid și securizat. Toată corespondența cu solicitanții și cu furnizorii de servicii se realizează exclusiv prin intermediul aplicației informatice.

Această digitalizare elimină riscul unor erori administrative și reduce șansele de fraudă, un aspect important în gestionarea fondurilor destinate consumatorilor vulnerabili.

Se estimează că sute de mii de români vor beneficia de sprijinul prin tichetele de energie. Programul este gândit să reducă presiunea financiară asupra celor mai expuși consumatori și să prevină excluderea socială în sezonul rece.

Totodată, prin implementarea EPIDS, Guvernul marchează un pas important în modernizarea sistemelor sociale și în trecerea către soluții digitale, ceea ce va simplifica accesul la ajutoarele de stat.

Deși măsura este bine primită de mulți beneficiari, există și critici. Unele organizații non-guvernamentale atrag atenția că suma de 50 de lei/lună este insuficientă pentru a acoperi creșterile constante ale facturilor la energie.

Alte voci semnalează că persoanele fără acces la internet sau fără sprijin administrativ pot întâmpina dificultăți la înscriere, chiar dacă există opțiunea depunerii cererilor la primării și oficii poștale.

Programul EPIDS reprezintă un instrument util de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, însă eficiența lui depinde de modul în care va fi implementat la nivel local și de rapiditatea cu care autoritățile vor procesa cererile.

Într-o perioadă în care prețurile la energie continuă să pună presiune pe gospodării, aceste tichete oferă o gură de oxigen, dar nu rezolvă în totalitate problema sărăciei energetice.

Cu toate acestea, EPIDS marchează un pas înainte spre digitalizarea serviciilor sociale și ar putea deveni un model pentru alte programe de sprijin destinate categoriilor vulnerabile.

Sursă: Techrider

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, reținut de DNA pentru luare de mită. Edilul ar fi condiționat eliberarea autorizațiilor de construcție

Redacția Normedia
-
0
Primarul Mangaliei, Cristian Radu, reținut de DNA pentru luare de mită. Edilul ar fi condiționat eliberarea autorizațiilor de construcție

Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, a fost reținut miercuri seară pentru 24 de ore, în urma unei ample operațiuni desfășurate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Ancheta a inclus peste 10 ore de percheziții efectuate atât la domiciliul edilului, cât și la sediul Primăriei Mangalia, urmate de ore întregi de audieri, potrivit informațiilor transmise de Info Sud-Est.

Cristian Radu, aflat la al patrulea mandat consecutiv, este acuzat că ar fi primit mită în repetate rânduri pentru a facilita eliberarea unor documente administrative precum certificate de urbanism și autorizații de construcție.

Potrivit procurorilor anticorupție, Cristian Radu ar fi transformat atribuțiile sale de primar într-un mecanism de control discreționar asupra dezvoltării imobiliare din Mangalia. Certificatele de urbanism și autorizațiile de construire, acte absolut necesare pentru orice investiție imobiliară sau de infrastructură, ar fi fost condiționate de remiterea unor sume de bani sau beneficii materiale.

Astfel de practici reprezintă infracțiuni grave de corupție, încadrate la luare de mită, cu pedepse care pot ajunge la ani grei de închisoare, mai ales atunci când faptele sunt repetate și implică funcții publice de rang înalt.

Cristian Radu nu este doar edilul unei stațiuni turistice importante, ci și unul dintre cei mai puternici politicieni locali din Partidul Național Liberal (PNL) Constanța. Cu patru mandate consecutive, Radu este unul dintre cei mai longevivi primari din județ, având un control semnificativ asupra resurselor administrative și financiare ale municipiului Mangalia.

În trecut, acesta a ocupat și funcția de conducere în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), ceea ce i-a consolidat reputația de funcționar cu experiență în domeniul economic și fiscal.

Totuși, de-a lungul carierei sale, Radu a fost un personaj controversat, acuzat de opoziția politică și de organizațiile civice de lipsă de transparență, în special în privința averii acumulate de familia sa și de apropiați.

Mangalia, situată pe litoralul românesc al Mării Negre, este unul dintre cele mai atractive orașe turistice din România. Dezvoltarea imobiliară accelerată din ultimii ani a transformat zona într-un punct fierbinte pentru investitori, dar și într-un teren fertil pentru corupție și trafic de influență.

Certificatul de urbanism și autorizația de construire sunt documente-cheie fără de care niciun proiect imobiliar nu poate începe. Controlul asupra acestor acte i-ar fi oferit primarului Cristian Radu o putere considerabilă asupra investitorilor locali și naționali, dar și oportunitatea de a obține beneficii personale ilegale.

Reținerea primarului Cristian Radu a stârnit numeroase reacții la nivel local și național. O parte a societății civile din Mangalia susține că această anchetă confirmă ceea ce locuitorii semnalau de ani de zile: corupția din administrația locală și modul discreționar în care sunt luate deciziile.

Opoziția politică din Mangalia a cerut în repetate rânduri transparență în cheltuirea banilor publici și în emiterea actelor administrative, acuzând că primăria a funcționat mai degrabă ca o instituție clientelară decât ca un serviciu public.

De partea cealaltă, PNL Constanța nu a emis, până la această oră, un punct de vedere oficial legat de situația lui Cristian Radu. În trecut, partidul și-a apărat primarii anchetați, invocând prezumția de nevinovăție, însă presiunea publică ar putea obliga conducerea centrală să se delimiteze.

Primarul Mangaliei urmează să fie prezentat în fața magistraților cu propunere de arestare preventivă. Dacă judecătorii DNA Constanța admit cererea procurorilor, Cristian Radu ar putea fi arestat pentru 30 de zile. În caz contrar, el ar putea fi plasat sub control judiciar, dar ancheta penală va continua.

În funcție de evoluția dosarului, primarul riscă nu doar pierderea mandatului, ci și o condamnare cu executare. În ultimii ani, mai mulți edili din România au fost condamnați definitiv pentru fapte similare, ceea ce arată că justiția anticorupție rămâne activă, chiar dacă procesul poate dura ani de zile.

Reținerea lui Cristian Radu vine într-un moment sensibil pentru PNL, partid aflat în plină pregătire electorală pentru 2026. Cazurile de corupție din teritoriu pot afecta serios credibilitatea formațiunii, mai ales în județe unde opoziția acuză monopol politic și lipsă de transparență.

În plus, pentru locuitorii Mangaliei, situația generează incertitudine administrativă. În lipsa unui edil activ, proiectele locale ar putea fi întârziate, iar investitorii ar putea deveni reticenți în a derula afaceri într-un oraș cu conducere contestată penal.

Cazul primarului Cristian Radu este mai mult decât o simplă anchetă de corupție. Este un test pentru justiția românească, dar și pentru partidele politice, care trebuie să decidă dacă tolerează sau sancționează public astfel de comportamente.

Dacă acuzațiile DNA se confirmă, Cristian Radu va deveni încă un exemplu al felului în care corupția afectează dezvoltarea locală și încrederea cetățenilor în instituții.

Sursă: G4Media

Start-up Nation 2025: Ultimele zile pentru înscrierea la cursurile de formare antreprenorială

Redacția Normedia
-
0
Start-up Nation 2025: Ultimele zile pentru înscrierea la cursurile de formare antreprenorială

Până pe 25 august, ora 20:00, tinerii și adulții interesați de antreprenoriat mai au la dispoziție șansa de a se înscrie la cursurile gratuite organizate în cadrul Programului „Start-up Nation – România 2025”.

Aceste sesiuni de formare reprezintă primul pas pentru cei care vor să obțină finanțare nerambursabilă și să-și transforme ideile de afaceri în realitate.

Ministerul, Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat că platforma de înscriere va fi închisă temporar începând cu data de 25 august, ora 20:00. Procesul de verificare administrativă și de eligibilitate a candidaților este deja într-un stadiu avansat, iar începând cu 26 august vor fi transmise primele notificări de acceptare de principiu către aplicanți.

Listele cu participanți vor fi comunicate furnizorilor de formare, care vor organiza modulele educaționale în perioada următoare. Toată corespondența între aplicanți și instituții se realizează exclusiv online, prin aplicația informatică dedicată, ceea ce asigură un proces transparent, rapid și 100% digitalizat.

Programul „Start-up Nation – România” este dedicat celor care doresc să își lanseze o afacere și să obțină sprijin financiar prin intermediul fondurilor guvernamentale și europene. Cursurile de formare antreprenorială sunt obligatorii pentru aplicanți și reprezintă o condiție esențială în procesul de selecție.

Conform datelor oficiale, la acest moment sunt disponibile:

  • 582 locuri pentru tineri între 18–30 ani, București–Ilfov;

  • 264 locuri pentru tineri 18–30 ani, minoritate romă, București–Ilfov;

  • 9.391 locuri pentru tineri 18–30 ani, din regiuni mai puțin dezvoltate (fără București–Ilfov);

  • 506 locuri pentru tineri 18–30 ani, minoritate romă, regiuni mai puțin dezvoltate;

  • 5.750 locuri pentru persoane de peste 30 de ani, din regiuni mai puțin dezvoltate.

Astfel, programul se adresează atât tinerilor aflați la început de drum, cât și adulților care vor să-și dezvolte o afacere, cu accent pe sprijinirea comunităților vulnerabile și a zonelor defavorizate.

Cursurile Start-up Nation urmăresc să ofere participanților cunoștințele și instrumentele necesare pentru a construi un plan de afaceri solid. Printre temele abordate se numără:

  • elaborarea unui plan de afaceri viabil;

  • accesarea fondurilor nerambursabile;

  • noțiuni de management și organizare;

  • strategii de marketing și promovare;

  • gestiunea resurselor financiare.

La final, participanții vor primi certificate de absolvire, documente care atestă că au dobândit competențele necesare pentru a intra în programul de finanțare.

Ediția 2025 pune un accent deosebit pe digitalizare și incluziune socială, fiind gândită să răspundă atât nevoilor economiei moderne, cât și celor ale comunităților vulnerabile.

După finalizarea modulelor de formare, participanții care doresc să aplice pentru finanțare trebuie să depună planul de afaceri și să treacă prin etapele de evaluare prevăzute în ghidul solicitantului. Finanțările oferite prin Start-up Nation pot ajunge până la zeci de mii de euro, în funcție de domeniul de activitate și proiect.

Programul oferă oportunități pentru sectoare diverse, de la producție și IT, până la servicii și industrii creative. În plus, cei care promovează inovația și sustenabilitatea au șanse sporite de a fi selectați.

„Încă mai aveți timp să vă înscrieți! Fac un apel către toți cei care visează să devină antreprenori să profite de această oportunitate. Cursurile sunt gratuite, utile și reprezintă un pas esențial pentru a accesa fondurile disponibile prin Start-up Nation”, transmit reprezentanții ministerului.

Data redeschiderii platformei pentru un nou apel de înscrieri va fi comunicată ulterior. Până atunci, cei interesați sunt încurajați să finalizeze înscrierile și să pregătească documentele necesare.

Dacă vrei să devii antreprenor, acum este momentul să acționezi: înscrierile se închid pe 25 august, ora 20:00.

Înalta Curte și CSM plătesc chirii exorbitante în Capitală. 182.000 de euro pe lună pentru sediul temporar al ÎCCJ și aproape 40.000 de euro pentru CSM

Redacția Normedia
-
0
Înalta Curte și CSM plătesc chirii exorbitante în Capitală. 182.000 de euro pe lună pentru sediul temporar al ÎCCJ și aproape 40.000 de euro pentru CSM

Înalta Curte de Casație și Justiție plătește o chirie de 182.000 de euro pe lună pentru sediul provizoriu din București, iar CSM aproape 40.000 de euro. Situația ridică semne de întrebare privind gestionarea banului public.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) achită, din iulie 2023, o chirie lunară de 182.059,82 de euro (inclusiv TVA, utilități și servicii) către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) pentru sediul provizoriu din bulevardul Octavian Goga.

Motivul mutării: renovarea clădirii istorice din strada Batiștei, unde funcționa anterior instanța supremă.

Astfel, în mai puțin de doi ani, ÎCCJ a plătit deja peste 4,3 milioane de euro către CCIR, iar până la sfârșitul anului 2025 suma totală va depăși 5,2 milioane de euro.

Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se confruntă cu o situație similară. Potrivit unui răspuns oficial transmis către G4Media.ro, instituția achită 39.700,46 de euro pe lună pentru cele două sedii din Calea Plevnei, ocupate încă din 2005 și 2014.

  • Pentru sediul principal, CSM plătește aproape 34.000 de euro pe lună pentru 3.415 mp, cu o chirie de 9,9 euro/mp.

  • Pentru sediul secundar, chiria este de 5.900 de euro pentru 785 mp, echivalentul a 7,5 euro/mp.

În total, sumele plătite de CSM depășesc 470.000 de euro anual, bani direcționați către persoane fizice și firme private.

Potrivit datelor oficiale, CSM are 15 contracte de închiriere pentru cele două sedii. Șapte dintre ele sunt cu persoane fizice (nume nepublicate din motive GDPR), iar opt cu societăți comerciale.

Printre acestea:

  • AIM Invest Office SRL – deținută de Ion Mustăcioară,

  • Fortex Com SRL – unic asociat, Laurențiu Dorel Floria,

  • Vladexim Star SRL – Gabi Gheorghe și Larisa Aura Motoc,

  • Teprom Imobil SRL – Dumitru Țepuș,

  • Ital Office Invest SRL – Constantin Petroiu și familia Albertelli Renato,

  • PC Imobiliaria SRL – Anca Aninoiu,

  • Timea Properties SRL – deținută de Andrei Cristian și Mariana Elena Topor,

  • ASTI Control SA – pentru sediul secundar.

Camera de Comerț și Industrie a României, condusă de Mihai Daraban, este beneficiara directă a contractului cu ÎCCJ.

Însă instituția se află în centrul unor controverse:

  • În februarie 2025, firma Global Defense Logistics, unde Mihai Daraban și fratele său Gabriel dețin câte 10%, a fost pusă sub acuzare de DNA pentru dare de mită către reprezentanți NATO de la Kogălniceanu.

  • Ancheta a implicat și Departamentul Apărării al SUA, prin agențiile DCIS și NCIS.

  • De asemenea, la CCIR activează în funcția de director juridic Adina Florea, fosta șefă a Secției Speciale, pensionată, dar cunoscută pentru poziții controversate.

Situația este cu atât mai greu de justificat cu cât statul român dispune de numeroase imobile confiscate prin decizii definitive, însă nu le folosește în scop public.

Un exemplu notoriu este turnul Grivco, confiscat în dosarul lui Dan Voiculescu. În loc să fie atribuit unei instituții de stat, clădirea a fost vândută de ANAF către Antena Group pentru 10 milioane de euro în 2019.

La fel, multe alte sedii intrate în proprietatea statului fie zac nefolosite, fie sunt vândute pe piața liberă, în timp ce instituții cheie precum ÎCCJ sau CSM plătesc chirii exorbitante.

Problema chiriei pentru instituțiile judiciare nu este nouă.

  • DIICOT plătea, până acum câțiva ani, 56.500 de euro pe lună pentru un sediu din Calea Griviței. În cele din urmă, instituția a decis să își cumpere un sediu propriu, în spatele Tribunalului București, cu aproximativ 17 milioane de euro.

  • Alte instituții publice, inclusiv parchete și instanțe, au trecut prin situații similare, demonstrând că statul continuă să risipească resurse bugetare pe chirii, în loc să investească în sedii proprii.

Oficialii CSM susțin că responsabilitatea pentru această situație aparține Guvernului, care nu le-ar fi pus la dispoziție un sediu adecvat.

Totuși, criticii atrag atenția că în două decenii de existență, Consiliul ar fi putut identifica soluții alternative, inclusiv prin achiziționarea unui imobil, așa cum au procedat alte instituții.

Cazurile ÎCCJ și CSM ridică aceeași întrebare esențială: de ce statul român, cu un patrimoniu considerabil confiscat sau aflat în proprietate publică, continuă să închirieze clădiri de la privați pe sume exorbitante?

Din banii contribuabililor, lunar, aproape 220.000 de euro merg către chirii pentru două instituții-cheie din sistemul judiciar. Într-un an, suma trece de 2,6 milioane de euro.

În loc să fie folosiți pentru modernizarea infrastructurii judiciare, digitalizare sau creșterea salariilor personalului auxiliar, acești bani se scurg către buzunarele unor proprietari privați.

Cazul chiriei plătite de ÎCCJ și CSM nu este doar o anomalie punctuală, ci un simptom al gestionării defectuoase a patrimoniului statului român.

  • Instituții esențiale pentru justiția din România funcționează pe bază de contracte de închiriere costisitoare,

  • ANAF și ANABI nu reușesc să valorifice eficient imobilele confiscate,

  • Guvernul nu găsește soluții sustenabile pentru sediile permanente ale marilor instituții.

Pe termen lung, aceste practici subminează încrederea publică în capacitatea statului de a administra eficient resursele și amplifică percepția de risipă bugetară.

Articol integral pe G4Media

Radu Ștefan Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la firma pe care a fondat-o. Suma nu apare în declarațiile de avere

Redacția Normedia
-
0
Radu Ștefan Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la firma pe care a fondat-o. Suma nu apare în declarațiile de avere

Radu Ștefan Oprea, actualul secretar general al Guvernului și unul dintre cei mai influenți politicieni PSD din Prahova, este în centrul unei noi controverse publice. Documente oficiale din Buletinul Insolvenței arată că Oprea s-a înscris în anul 2022, ca persoană fizică, la masa credală a firmei Urban Electric SRL, companie pe care o fondase în urmă cu două decenii, solicitând returnarea unei sume uriașe: 24.019.492 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro).

Problema majoră este că această sumă nu apare în niciuna dintre declarațiile sale de avere depuse în ultimii 16 ani, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind transparența și legalitatea raportărilor sale financiare.

Radu Ștefan Oprea și-a făcut intrarea în politică în urmă cu peste 15 ani, având deja statutul de milionar local. La acel moment, declarațiile sale de avere arătau că deținea:

  • șapte terenuri,

  • cinci vile,

  • trei apartamente,

  • o garsonieră,

  • și un imobil de peste 1.250 mp.

În plus, Oprea figura ca acționar sau asociat în 13 societăți comerciale, unele dintre ele creditate cu sute de mii de euro și lei din fondurile personale ale politicianului. Printre aceste companii se număra și Urban Electric SRL, o firmă de construcții și instalații electrice, care avea să intre ulterior în faliment.

Oprea a ieșit oficial din Urban Electric în anul 2012, vânzând jumătatea sa de firmă către Valentina Harpău pentru 265.000 de lei. Cealaltă jumătate a rămas în posesia partenerului său de afaceri, Mihai Ștefănescu.

Zece ani mai târziu, în 2022, Urban Electric SRL a intrat în faliment, cu datorii colosale către stat și către creditori privați. Potrivit tabelului definitiv al creditorilor:

  • datoriile totale au fost de 177,6 milioane lei (echivalentul a 35,5 milioane euro);

  • lichidatorul a acceptat creanțe în valoare de 104,6 milioane lei (aprox. 21 milioane euro);

  • doar către ANAF și Direcția Finanțelor Publice Ploiești, firma mai avea de plătit peste 9 milioane de lei.

În lista creditorilor Urban Electric apare un nume surprinzător: Radu Ștefan Oprea. Actualul secretar general al Guvernului s-a înscris la masa credală cu 24 de milioane de lei, alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, care a revendicat exact aceeași sumă.

Lichidatorul judiciar nu a acceptat întreaga sumă solicitată, dar a validat pentru fiecare o creanță de 7,2 milioane de lei.

Această înscriere ridică două întrebări majore:

  1. De unde provin banii? În nicio declarație de avere a lui Oprea nu apare o mențiune despre un asemenea împrumut.

  2. De ce a ascuns suma? În 2010, politicianul a declarat oficial doar un credit de 406.383 lei către Urban Electric. Diferența față de cele 24 de milioane solicitate în 2022 este uriașă și inexplicabilă.

Contactat de DeFapt.ro, Radu Ștefan Oprea a negat inițial orice legătură cu masa credală a Urban Electric:

„Nu știu despre ce vorbiți, eu nu m-am înscris la nici o masă credală.”

Când i s-au prezentat documentele oficiale din Buletinul Insolvenței, reacția sa a fost evazivă:

„Mulțumesc pentru informație. Nu știam de așa ceva.”

Ulterior, întrebat dacă este posibil ca altcineva să se fi folosit de numele său pentru a solicita banii, Oprea a declarat:

„Nu am avut nicio încuviințare. O să încerc să văd despre ce a fost vorba.”

Aceste răspunsuri ridică semne de întrebare nu doar asupra transparenței, ci și asupra veridicității informațiilor pe care Oprea le-a oferit în mod constant opiniei publice și instituțiilor statului.

Numele lui Radu Ștefan Oprea nu este pentru prima dată asociat cu scandaluri financiare. În trecut, el și partenerul său Mihai Ștefănescu au fost acuzați de evaziune fiscală și spălare de bani.

Dosarul a fost însă închis după ce cei doi au achitat prejudiciul și amenda administrativă solicitată de procurori.

De asemenea, DeFapt.ro a dezvăluit anterior că Oprea a mințit în legătură cu amenzile penale primite pentru evaziune, fiind ulterior contrazis chiar de Parchetul General.

Falimentul Urban Electric SRL nu a afectat doar statul român, ci și numeroși parteneri comerciali. Firma a lăsat în urmă pierderi de peste 65 de milioane de lei pentru creditori, bani care probabil nu vor mai fi recuperați niciodată.

În paralel, însă, Radu Ștefan Oprea a reușit să-și răscumpere un hotel și un restaurant de lux, pe care le deținuse anterior prin intermediul firmei. Această mișcare alimentează suspiciunile legate de transferuri patrimoniale mascate și de protejarea activelor personale în detrimentul creditorilor.

Cazul Oprea are o rezonanță aparte, deoarece politicianul nu este un simplu om de afaceri, ci secretarul general al Guvernului, cu acces la informații strategice și responsabilități administrative majore.

Ascunderea unor sume atât de mari din declarațiile de avere lovește direct în credibilitatea funcției publice și în principiul de integritate pe care ar trebui să îl respecte demnitarii.

În plus, practica de a cere sume colosale de la o firmă falimentară, fără ca ele să fi fost declarate anterior, ridică suspiciuni de inginerii financiare și de posibilă fraudă fiscală.

Afacerea Urban Electric SRL și implicarea lui Radu Ștefan Oprea readuc în atenție problema lipsei de transparență a politicienilor români și a deficiențelor sistemului de control asupra averilor demnitarilor.

  • Cum este posibil ca un demnitar de rang înalt să solicite oficial 24 de milioane de lei de la o companie falimentară, dar să nu fi declarat niciodată acești bani?

  • De ce nu au sesizat autoritățile fiscale și ANI aceste discrepanțe?

  • Ce impact are asupra încrederii publicului în instituțiile statului faptul că astfel de practici rămân, adesea, nesancționate?

Cazul rămâne deschis și, cel mai probabil, va continua să alimenteze dezbaterea publică privind integritatea demnitarilor și lupta reală împotriva corupției la nivel înalt.

Sursă: Defapt

Guvernul cere austeritate, primarii organizează spectacole scumpe

Redacția Normedia
-
0
Guvernul cere austeritate, primarii organizează spectacole scumpe

Guvernul României a anunțat în ultimele luni o serie de măsuri de austeritate pentru administrațiile locale. Oficial, mesajul transmis primarilor și consiliilor locale a fost clar: strângerea curelei și orientarea cheltuielilor către investiții necesare comunităților – infrastructură, educație, sănătate.

Cu toate acestea, exemplele din teren arată că disciplina bugetară nu se aplică tuturor. În comuna Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud, administrația locală a decis să organizeze un spectacol grandios, cu invitați din lumea manelelor, cheltuind aproape 60.000 de euro pentru o singură zi de distracție.

Primăria condusă de Flaviu Lupșan (PNL) a pus la dispoziția localnicilor și invitaților un festival cu maneliști de top, printre care și controversatul artist Dani Mocanu.

Conform informațiilor obținute de presă, doar acest eveniment a costat administrația locală suma de aproape 300.000 de lei (aproximativ 60.000 de euro). Cheltuielile au acoperit onorariile artiștilor, scena, sonorizarea, luminile și logistica necesară.

Surpriza a venit însă la final: primarul însuși i-a oferit lui Dani Mocanu o diplomă de excelență pentru „aportul adus culturii”. Gestiunea a stârnit indignare, mai ales în contextul în care artistul fusese condamnat, în primă instanță, pentru tentativă de omor.

Ironia situației este cu atât mai evidentă cu cât localnicii reclamă lipsa unor utilități de bază. Mulți oameni din comună nu beneficiază nici astăzi de:

  • rețea de gaze naturale,

  • sistem de canalizare,

  • apă curentă funcțională.

Cu toate acestea, fondurile publice au fost redirecționate către un spectacol fastuos, în loc să fie investite în proiecte care să îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor.

Lunca Ilvei nu este singura localitate în care austeritatea pare să fie doar pe hârtie.

La câteva sute de kilometri distanță, în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, primărița Florina Ivașcu (tot membru PNL) a organizat un bâlci cu muzică și spectacole, pentru care s-au cheltuit peste 18.000 de euro.

Și aici, situația este paradoxală: în timp ce primăria investește bani publici în distracții, comunitatea nu are acces la utilități elementare.

Ambele cazuri au un numitor comun: cei doi edili sunt membri PNL. Digi24 a solicitat un punct de vedere oficial din partea partidului, însă până la momentul publicării materialului nu a fost oferit niciun răspuns.

Această tăcere alimentează suspiciuni privind lipsa de control a conducerii PNL asupra propriilor aleși locali și ridică întrebări cu privire la coerența mesajului de austeritate promovat de Guvern.

Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor acestor practici:

  • Imaginea administrației publice are de suferit atunci când banii cetățenilor sunt direcționați către evenimente de divertisment, în loc de investiții necesare.

  • Cheltuielile cu spectacolele de acest tip nu generează valoare economică pe termen lung și nici nu rezolvă problemele comunității.

  • În plin context de austeritate bugetară, asemenea decizii pot fi percepute ca o sfidare la adresa cetățenilor care se confruntă cu facturi mai mari, taxe noi și servicii publice insuficiente.

Prezența lui Dani Mocanu la evenimentul din Lunca Ilvei este, de asemenea, controversată. Artistul a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri și procese penale.

În 2024, el a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 5 luni de închisoare, într-un dosar instrumentat de DIICOT, pentru proxenetism și spălare de bani. Mai târziu, a fost achitat pe baza unei decizii a Curții Constituționale privind prescripția faptelor.

Totuși, în paralel, artistul s-a aflat în atenția publicului pentru acuzații de tentativă de omor și pentru un videoclip care a fost sancționat pentru incitare la ură și discriminare.

Faptul că un primar din România a ales să îi ofere o diplomă de excelență pentru cultură generează polemici aprinse în spațiul public.

Cazul comunei Lunca Ilvei ridică o întrebare esențială: cine plătește cu adevărat prețul austerității?

În timp ce Guvernul le cere cetățenilor și administrațiilor locale să reducă cheltuielile și să prioritizeze investițiile esențiale, există primării care direcționează sume colosale către divertisment, ignorând nevoile reale ale comunității.

Cele 60.000 de euro cheltuiți pe un spectacol cu maneliști într-o singură zi echivalează, de exemplu, cu:

  • modernizarea unei școli de sat,

  • extinderea rețelei de apă și canalizare,

  • sau subvenționarea transportului public pentru localnici timp de un an.

Fără măsuri clare de responsabilizare a primarilor și de transparentizare a cheltuielilor publice, riscul este ca austeritatea să devină doar un slogan gol, aplicat selectiv, în timp ce banii publici continuă să fie irosiți pe petreceri de o zi.

Sursă: Digi24

Doctorate la indigo: Cum a obținut Cătălin Țone, fost șef Antidrog, două titluri academice aproape identice în 2011

Redacția Normedia
-
0
Doctorate la indigo: Cum a obținut Cătălin Țone, fost șef Antidrog, două titluri academice aproape identice în 2011

Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei și actual expert media în problematica drogurilor, a obținut două doctorate la distanță de doar 36 de zile, la două universități diferite.

Investigația PressOne arată că tezele sunt identice în proporție de peste 40% și plagiate masiv din alte surse. Cazul ridică întrebări grave despre integritatea academică și complicitatea instituțiilor de învățământ militar.

În vara anului 2011, Cătălin Țone, pe atunci comisar-șef și șef al Serviciului Antidrog din Poliția Capitalei, a reușit performanța controversată de a susține două teze de doctorat la distanță de doar o lună. Prima lucrare, susținută pe 14 iunie la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, are ca titlu Livrarea supravegheată – metodă specială în activitatea de combatere a traficului de droguri. Cea de-a doua, susținută pe 20 iulie la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), se intitulează Influența traficului și consumului ilicit de droguri asupra securității naționale.

Ambele teze au aceeași temă centrală: traficul și consumul de droguri – domeniu în care Țone activa profesional de aproape două decenii. Diferența dintre ele? Doar titlul și împărțirea pe capitole. În rest, analiza comparativă arată că peste 40% din conținut este identic.

Investigația arată că cele două teze nu doar că se suprapun pe sute de pagini, dar și că peste 70% din fiecare lucrare este plagiat din alte surse, fără citare corectă. Printre elementele descoperite:

  • 139 din cele 327 de pagini ale tezei de la Academia de Poliție se regăsesc aproape integral în lucrarea de la UNAP;

  • cele două lucrări au inclus chiar și aceleași greșeli de redactare, precum scrierea cuvântului „expertiză” ca „exxpertiză”;

  • în anumite pasaje, Țone a modificat doar anul din datele statistice pentru a crea aparența unui conținut diferit.

Practic, două doctorate au fost obținute prin copy-paste, fără cercetare originală, încălcând flagrant regulile fundamentale ale învățământului superior.

Un aspect și mai controversat este componența comisiilor care au validat lucrările.

  • La Academia de Poliție, referenții proveneau din domeniul dreptului și al fraudelor, fără expertiză reală în problematica drogurilor.

  • La UNAP, comisia era formată în principal din istorici și profesori fără legătură cu domeniul cercetat.

Astfel, două instituții militare au acordat aproape simultan titluri academice unui funcționar de stat, fără să observe (sau fără să vrea să observe) suprapunerile evidente.

După ce s-a pensionat la doar 48 de ani, în 2023, Cătălin Țone a început o carieră de „expert antidrog” în media. Este prezent permanent la televiziuni, posturi de radio și conferințe, fiind prezentat adesea ca „profesor universitar” sau „specialist academic”, titluri legitimizate tocmai prin cele două doctorate controversate.

Mai mult, Țone este acum consilier superior la Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), post retribuit cu aproape 80.000 de lei anual, la care se adaugă pensia specială de peste 140.000 de lei pe an.

Contactat pentru un punct de vedere, Cătălin Țone a refuzat să răspundă acuzațiilor de plagiat și autoplagiat, susținând în schimb că investigația ar fi „inițiată de promotori ai legalizării canabisului”. El a amenințat redacția PressOne cu procese dacă în articolele publicate sunt folosiți termeni precum „fraudă academică” sau „plagiat”.

Profesorul Marian Popescu, specialist în etică universitară, consideră cazul Țone drept unul dintre cele mai grave exemple de intenție de a înșela sistemul.

„Un plagiat în teza doctorală nu e doar un plagiat. El ascunde corupția academică și complicitatea instituțională. Două titluri de doctor, obținute la un interval atât de scurt, arată clar o înțelegere între coordonatori și universități”, explică acesta.

Cazul lui Cătălin Țone nu este singular. Investigațiile jurnalistice din ultimul deceniu au scos la iveală sute de teze plagiate la Academia de Poliție și la Universitatea Națională de Apărare.

În perioada 2011-2016, peste 70% dintre lucrările susținute în domeniul „Ordine publică și siguranță națională” la Academia de Poliție erau suspecte de plagiat.

Ca urmare a scandalurilor, școlile doctorale din Academia de Poliție au fost desființate în 2021.

Cazul Țone ilustrează un fenomen cu efecte profunde: inflația de titluri academice obținute fraudulos în rândul polițiștilor și militarilor.

Aceste doctorate nu sunt doar simbolice – ele aduc sporuri salariale, prestigiu public și influență politică. În același timp, decredibilizează întregul sistem universitar românesc și afectează încrederea în instituții.

Cazul lui Cătălin Țone ridică întrebări esențiale:

  • Cum au putut două universități să valideze teze aproape identice, la un interval de 36 de zile?

  • Ce responsabilitate au coordonatorii și comisiile de evaluare?

  • Cum pot fi sancționate fraudele academice la peste un deceniu de la producerea lor?

Până la răspunsuri, Cătălin Țone continuă să fie invitat ca „expert” în spațiul public, legitimat de două titluri de doctor despre care probele arată că sunt, în mare parte, plagiate și autoplagiate.

Articol integral pe Pressone

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

O firmă din Grupul Țiriac a primit 18,4 milioane de euro ajutor de la stat la doar patru luni de la înființare

Redacția Normedia
-
0
O firmă din Grupul Țiriac a primit 18,4 milioane de euro ajutor de la stat la doar patru luni de la înființare

Un nou scandal legat de ajutoarele de stat aprobate de Guvernul României ridică semne de întrebare privind modul în care se distribuie resursele publice.

Printre primele nouă companii selectate să primească finanțare masivă în baza Hotărârii de Guvern nr. 300/2024, se află și T&T Agrifarm SRL, o firmă abia înființată în mai 2024, parte din Grupul Țiriac.

Societatea, fără activitate și fără punct de lucru la momentul depunerii cererii, a obținut un ajutor de stat de 92 milioane de lei (18,4 milioane de euro), echivalentul a aproape 10% din miliardul de lei distribuit în prima tranșă a schemei.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma T&T Agrifarm a fost înființată pe 22 mai 2024, la doar câteva săptămâni după ce Ministerul Finanțelor a publicat ghidul solicitantului pentru schema de ajutor de stat.

La 9 septembrie 2024, compania a depus cererea de finanțare – chiar în ultima zi în care se puteau depune solicitări. Mai puțin de patru luni mai târziu, societatea fără activitate și fără punct de lucru figura deja pe lista câștigătorilor.

În baza proiectului aprobat, T&T Agrifarm va construi un combinat de nutrețuri pentru animale de fermă în județul Teleorman, investiție estimată la 155 milioane lei. Statul va acoperi 92 milioane lei, iar compania va contribui cu restul de 63 milioane lei.

La momentul aprobării finanțării, firma nu raportase venituri, nu avea angajați și nici punct de lucru. Ministerul Finanțelor a confirmat oficial aceste date pentru Fanatik, precizând însă că schema de ajutor permite acordarea banilor și companiilor nou-înființate, cu condiția îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

Potrivit instituției, T&T Agrifarm a obținut 121,14 puncte în evaluare, punctaj suficient pentru a intra în analiza detaliată și, ulterior, pentru a primi finanțarea.

Deși T&T Agrifarm figurează ca o entitate separată, datele oficiale arată clar apartenența la Grupul Țiriac.

  • Firma este controlată prin offshore-ul cipriot Orobian Holdings Limited, vehicul folosit în mai multe afaceri ale lui Ion Țiriac.

  • Administrator este Cătălin Pană, director de proiecte în cadrul Grupului Țiriac, potrivit profilului său LinkedIn.

  • Reprezentantul offshore-ului este Ayhan Chemal, Chief Investment Officer al Grupului Țiriac.

  • Sediul social al T&T Agrifarm se află pe Șoseaua Nordului nr. 24–26, București, în aceeași clădire cu sediul central al Grupului Țiriac.

Aceste detalii confirmă că, deși Ion Țiriac evită să figureze direct ca acționar în firmele din România, structura de control și rețeaua de manageri indică o implicare directă a grupului.

Investiția de 155 milioane lei vizează construirea unei unități moderne de producție pentru nutrețuri combinate, în comuna Mereni, județul Teleorman.

  • Perioada de implementare: 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2027

  • Grad de automatizare: 68,46%

  • Obligații: menținerea investiției timp de minimum 5 ani după finalizare, atingerea indicatorilor de performanță (cifră de afaceri, rentabilitate) și respectarea planului de investiții.

Ministerul a avertizat că, în cazul în care obligațiile nu sunt respectate, ajutorul de stat poate fi recuperat integral sau proporțional.

Schema de ajutor de stat instituită prin HG 300/2024 are un buget total de 2,3 miliarde de lei, destinat sprijinirii marilor companii care dezvoltă unități de producție în România până în 2032.

Primul miliard a fost distribuit la nouă companii:

  • Chimcomplex Borzești – 232 milioane lei

  • Pirelli Tyres România – 116 milioane lei

  • Saint-Gobain Glass România – 171 milioane lei

  • Omnia Europe – 150 milioane lei

  • Universal Alloy Corporation Europe – 116 milioane lei

  • Messer România Gaz – 77 milioane lei

  • DAW Bența România – 26 milioane lei

  • Rosavis Prod SRL – 32 milioane lei

  • T&T Agrifarm – 92 milioane lei

Dintre toate, T&T Agrifarm este singura companie fără activitate anterioară, ceea ce o face un caz unic și controversat.

Criticii schemei de ajutor de stat ridică mai multe întrebări:

  1. Eligibilitatea companiilor nou-înființate – este corect ca firme fără activitate să primească sume masive, în condițiile în care alte companii cu istoric solid au fost respinse?

  2. Transparența – modul rapid în care a fost aprobată cererea ridică semne de întrebare privind procesul de evaluare.

  3. Raportul contribuție stat – contribuție firmă – în cazul T&T Agrifarm, aproape 60% din proiect este finanțat din bani publici.

  4. Legăturile cu Grupul Țiriac – deși legal, asocierea cu una dintre cele mai influente rețele de afaceri din România ridică suspiciuni privind favoritismul.

Ministerul Finanțelor susține că T&T Agrifarm a respectat toate criteriile și că ajutorul a fost acordat în baza unui punctaj obiectiv.

„Pot fi eligibile pentru a primi ajutor de stat atât întreprinderile în activitate, cât și cele nou-înființate, atâta timp cât îndeplinesc criteriile de eligibilitate. T&T Agrifarm a obținut 121,14 puncte”, precizează instituția.

Cu toate acestea, lipsa unor răspunsuri oficiale din partea companiei alimentează speculațiile și neîncrederea.

Cazul T&T Agrifarm scoate la lumină dilemele legate de modul în care statul român acordă sprijin financiar companiilor private.

Deși schema de ajutor de stat are ca scop dezvoltarea economică și atragerea de investiții, faptul că o firmă fără activitate și creată special pentru a accesa bani publici primește 18,4 milioane de euro ridică serioase întrebări de oportunitate și transparență.

Dacă proiectul se va concretiza într-o investiție reală, modernă și profitabilă, atunci statul își va fi atins obiectivul. Dacă însă combinatul din Teleorman va rămâne doar pe hârtie, scandalul T&T Agrifarm ar putea deveni un nou simbol al modului în care resursele publice sunt deturnate prin firme „de casă” ale marilor grupuri de influență.

Sursă: Fanatik

Parcurile „de lux” ale Capitalei: Întreținerea costă de trei ori mai mult ca în 2022. Licitație câștigată de o firmă acuzată de lucrări fictive

Redacția Normedia
-
0
Parcurile „de lux” ale Capitalei: Întreținerea costă de trei ori mai mult ca în 2022. Licitație câștigată de o firmă acuzată de lucrări fictive

Îngrijirea spațiilor verzi din București a devenit o afacere de zeci de milioane de euro. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) a finalizat, după aproape șase luni de proceduri, o licitație uriașă pentru întreținerea vegetației și curățeniei în marile parcuri ale Capitalei.

Miza: peste 53 de milioane de euro în următorii doi ani. Costurile aprobate sunt de 3,3 ori mai mari decât în 2022, iar contractul a fost câștigat de aceeași asociere de firme care gestionează și acum spațiile verzi – grup condus de o companie acuzată de decontări fictive în alte contracte publice.

Pe 1 august 2025, ALPAB a notificat firmele participante la licitație cu privire la rezultatul final.

Volumul lucrărilor, împărțit în 5 loturi, acoperă zonele verzi din:

  • Parcurile Cișmigiu, Izvor, Carol și Tineretului,

  • Herăstrău, Băneasa și Satul Francez,

  • Floreasca, Bordei, Verdi și Circul de Stat,

  • aliniamente stradale de la Piața Unirii, Piața Constituției și Axa Nord–Sud,

  • spațiile verzi din jurul Sălii Palatului, Grădina Mariana Nicolescu și Piața Tricolorului.

În total, vorbim de peste 2,7 milioane metri pătrați de spații verzi ce trebuie întreținute.

Valoarea totală a lucrărilor aprobate pentru perioada 2025–2027 este de 295,2 milioane lei (peste 59 milioane euro).

Comparativ, în 2022 ALPAB a cheltuit doar 88,3 milioane lei pentru servicii similare.

Creșterea spectaculoasă – de peste 330% – ridică semne de întrebare privind modul în care sunt stabilite tarifele și cât de justificată este explozia costurilor.

Licitația a fost câștigată de aceeași asociere de firme care gestionează spațiile verzi din Capitală și din 2022:

  • Ro-Verde Landscaping SRL (lider de asociere),

  • Garden Center Group SRL,

  • Geva Construct Ambient SRL,

  • Cris Garden SRL,

  • Geca Impex P.M.

Companiile aparțin unor oameni de afaceri cu influență, conectați de-a lungul timpului la administrații locale sau personaje politice.

Ro-Verde Landscaping și Garden Center Group sunt controlate de Ion Olteanu, un nume cunoscut în domeniul afacerilor cu spații verzi.

În februarie 2025, DNA l-a acuzat pe Olteanu că, împreună cu generalul Cătălin Zisu, ar fi decontat lucrări fictive la extinderea Cimitirului Ghencea.

Deși ancheta este în desfășurare, firmele lui Olteanu continuă să câștige contracte cu statul – inclusiv această licitație de peste 53 milioane euro.

Pe lângă ALPAB, firmele câștigătoare au derulat contracte cu:

  • Primăria Sectorului 2, pentru lucrări de reamenajare a Parcului Plumbuita (peste 29 milioane lei),

  • Senatul României, pentru întreținerea grădinilor (58.000 lei),

  • Primăria Turda, pentru fasonarea arborilor,

  • ADP Sector 6, pentru livrare de material săditor și sisteme de irigații.

Asocierile din jurul lui Ion Olteanu au devenit, practic, „furnizorii tradiționali” de servicii de spații verzi pentru stat.

Două asocieri de firme au contestat licitația, acuzând ALPAB de lipsă de transparență și de acceptarea unor prețuri nerealist de mici din partea câștigătorilor.

Printre contestatari:

  • Maksan Techno Grup (condusă de cetățeanul turc Onur Yavuz),

  • Eco Garden Construct SRL (Cluj),

  • Smart Energy Business SRL (condusă de Victor Daniel Papală, cu trecut legat de dosare penale),

  • Construcții General Mediterranea SRL (deținută de italianul Giuseppe Fontana) și Amazon Unique Garden SRL (Baia Mare).

Reprezentanții acestora susțin că ofertele câștigătoare acoperă doar 55–56% din costul real al lucrărilor, ceea ce ar putea duce ulterior la contracte suplimentare și cheltuieli ascunse.

În contestații, firmele reclamă și modul în care au fost tratate de ALPAB: acces restricționat la documente, lipsă de transparență, chiar și comportamente neprofesioniste din partea funcționarilor.

Astfel de detalii întăresc suspiciunile că licitația ar fi fost favorabilă „furnizorilor tradiționali” și nu ar fi respectat principiul concurenței loiale.

În spatele firmelor participante se află o rețea complexă de afaceri și influențe:

  • Ro-Verde și Garden Center – controlate de Ion Olteanu, acuzat de DNA, dar activ pe piața contractelor publice,

  • Geva Construct Ambient – cu contracte directe de la Sectorul 3, pe vremea primarului Robert Negoiță,

  • Cris Garden SRL – companie asociată de-a lungul timpului cu apropiați ai lui Omar Hayssam,

  • Geca Impex P.M. – condusă de familia Palamaru, cu conexiuni politice în Suceava.

Această concentrare a contractelor ridică întrebări despre dependența administrației bucureștene de aceiași furnizori și despre riscul de monopol pe piața spațiilor verzi.

Chiar dacă licitația va fi validată, provocarea rămâne finanțarea lucrărilor.

Primăria Municipiului București se confruntă deja cu dificultăți bugetare: în multe parcuri nu există pază, deși licitațiile au fost finalizate, pentru simplul motiv că nu există bani pentru a plăti serviciile contractate.

În acest context, rămâne de văzut dacă PMB va putea susține un contract de întreținere a spațiilor verzi de aproape 300 milioane lei.

Întreținerea parcurilor din Capitală a ajuns să coste de trei ori mai mult decât acum doi ani, în condițiile în care licitația a fost câștigată de firme aflate sub acuzații penale și cu istoric de contracte controversate cu administrațiile locale.

Contestațiile depuse arată că procedura a fost departe de a fi transparentă, iar suspiciunile de prețuri subevaluate și „aranjamente de culise” planează asupra întregului proces.

Cine va controla „verdele Capitalei” pentru următorii doi ani? Răspunsul va veni, cel mai probabil, în instanță. Cert este că miza depășește 53 milioane de euro, iar bucureștenii au dreptul să știe dacă plătesc pentru întreținerea reală a parcurilor sau pentru un nou episod de afaceri dubioase pe bani publici.

Articol integral pe Spotmedia.ro

 

Mesajul ministrului Dragoş Pîslaru pentru părinți: Banii de pe cardurile educaţionale pot fi folosiți doar până la 31 august. Ce trebuie să știe beneficiarii programului

Redacția Normedia
-
0
Mesajul ministrului Dragoş Pîslaru pentru părinți: Banii de pe cardurile educaţionale pot fi folosiți doar până la 31 august. Ce trebuie să știe beneficiarii programului

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis un mesaj important pentru părinții care beneficiază de programul cardurilor educaționale: fondurile de 500 de lei alocate pentru anul școlar 2024–2025 mai pot fi cheltuite doar până la 31 august 2025.

După această dată, sumele rămase neutilizate vor fi retrase automat și nu vor mai putea fi folosite. În total, peste 670.000 de copii din familii vulnerabile au primit acest sprijin, însă aproximativ 10% dintre beneficiari nu au utilizat încă banii, ceea ce înseamnă o sumă de peste 33 milioane lei rămasă pe carduri.

Cardurile educaționale sunt un program finanțat din fonduri europene, prin care copiii proveniți din familii vulnerabile primesc anual câte 500 de lei. Banii pot fi utilizați exclusiv pentru achiziția de rechizite, materiale educaționale, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru școală sau grădiniță.

Scopul programului este dublu:

  1. să reducă abandonul școlar prin sprijinirea familiilor cu venituri reduse;

  2. să asigure condiții minime pentru participarea copiilor la educație în mod decent.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, acest sprijin s-a dovedit esențial în ultimii ani, mai ales în mediile rurale și în comunitățile sărace, unde costurile de început de an școlar sunt o povară uriașă pentru părinți.

Într-o postare publicată pe Facebook, ministrul Dragoș Pîslaru a transmis un apel direct către părinți:

„Fondurile de 500 de lei virate pe cardurile educaţionale pentru anul şcolar 2024–2025 mai pot fi utilizate doar până la 31 august 2025. Fac un apel către părinţi să valorifice aceste resurse în următoarele două săptămâni, astfel încât banii respectivi să nu se piardă.”

Pîslaru a subliniat că banii necheltuiți după termenul limită vor fi retrași automat și nu vor putea fi reportați pentru anul viitor.

Datele prezentate de minister arată că peste 67.000 de familii (aproximativ 10% dintre beneficiari) nu au cheltuit încă sumele alocate. Motivele pot fi diverse: lipsa de informare, dificultăți logistice, magazine care nu acceptă cardurile sau pur și simplu amânarea cumpărăturilor.

În total, este vorba de 33 milioane de lei care riscă să fie pierduți, deși sunt destinați exclusiv copiilor vulnerabili.

Conform regulamentului programului, fondurile de pe card pot fi cheltuite doar pentru:

  • rechizite (caiete, pixuri, ghiozdane, penare etc.);

  • manuale auxiliare și materiale educaționale;

  • îmbrăcăminte și încălțăminte pentru școală și grădiniță;

  • echipamente sportive necesare activităților școlare;

  • articole de papetărie și consumabile pentru activitățile educaționale.

Utilizarea banilor în alte scopuri este interzisă, iar comercianții parteneri sunt verificați periodic pentru a preveni fraudele.

Ministrul a anunțat că programul cardurilor educaționale va fi prelungit și în anul școlar viitor.

Sumele de 500 de lei per copil vor fi virate în perioada septembrie–octombrie 2025, pentru ca părinții să aibă resursele necesare la început de an școlar.

„Este un sprijin pe care vrem să îl consolidăm. România are nevoie să reducă decalajele educaționale, iar investiția în copii este cea mai bună investiție în viitorul nostru”, a declarat Dragoș Pîslaru.

România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2024, peste 15% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au părăsit școala înainte de finalizarea învățământului obligatoriu.

În mediul rural, procentul este chiar mai mare, depășind 20%.

Cardurile educaționale încearcă să combată această realitate, oferind familiilor vulnerabile un sprijin financiar concret, astfel încât copiii să aibă șansa de a continua școala în condiții decente.

Reacțiile părinților sunt împărțite. Mulți recunosc că banii de pe carduri i-au ajutat enorm la început de an școlar.

„Fără acești bani nu aș fi putut să-i cumpăr băiatului meu ghiozdan și pantofi sport. Este o gură de oxigen pentru familiile ca a noastră”, povestește Maria, o mamă din județul Vaslui.

Pe de altă parte, profesorii atrag atenția că valoarea de 500 de lei acoperă doar parțial nevoile reale ale unui elev. Costurile totale pentru rechizite, manuale auxiliare și uniformă pot depăși ușor 1.000 de lei per copil.

Deși programul este binevenit, există și critici:

  • Unele magazine nu acceptă cardurile educaționale, ceea ce limitează opțiunile părinților.

  • Procedura birocratică pentru emiterea cardurilor a generat întârzieri în anii anteriori.

  • Valoarea de 500 de lei nu a fost ajustată semnificativ în raport cu inflația, deși prețurile rechizitelor și uniformelor au crescut.

Experții în politici publice susțin că, pentru a fi eficient pe termen lung, programul ar trebui dublat de măsuri de sprijin educațional, precum programe de afterschool, mese calde la școală și burse sociale.

Mesajul transmis de ministrul Dragoș Pîslaru este clar: părinții trebuie să folosească banii de pe cardurile educaționale până la 31 august 2025. În caz contrar, sumele se pierd, iar sprijinul acordat copiilor rămâne nevalorificat.

Programul va continua și în anul școlar 2025–2026, dar pentru familiile care nu au cheltuit banii alocați acum, termenul limită este crucial.

Într-o țară în care sărăcia și abandonul școlar afectează sute de mii de copii, aceste resurse sunt vitale și nu ar trebui irosite.

Sursă: Digi24

1...575859...540Pagina 58 din 540