Acasă Blog Pagina 60

Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Redacția Normedia
-
0
Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) anunță deschiderea înscrierilor pentru cursul de calificare „Agent de Turism”, un program complet dedicat celor care doresc să își construiască o carieră în domeniul turismului.

Cursul se adresează tuturor celor care au absolvit învățământul general obligatoriu și își doresc să dobândească competențele necesare pentru a lucra într-o agenție de turism, indiferent dacă sunt la început de drum sau vor să își reconvertească profesional cariera.

Detalii despre curs:

  • Nivel de calificare: 3
  • Durată: 720 ore (240 ore teorie + 480 ore practică)
  • Format: componenta teoretică poate fi urmată fizic sau online (Zoom)
  • Practica: se desfășoară în agenții de turism partenere CNIT
  • Condiții de acces: învățământ general obligatoriu
  • Acte necesare: copie CI, certificat de naștere, certificat de căsătorie (dacă este cazul), diplomă de studii

Participanții vor dobândi cunoștințe despre legislația turistică, tehnici de vânzări, utilizarea sistemelor de rezervări, geografia turismului, comunicare profesională (inclusiv în limba engleză), precum și gestionarea documentelor și ofertarea pachetelor turistice.

La final, absolvenții susțin un examen teoretic și practic, obținând un certificat de calificare profesională recunoscut la nivel național și internațional, eliberat de Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Cursul va începe imediat ce grupa este completă. Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac în ordinea depunerii dosarelor.

Pentru informații și înscrieri:

  • Telefon: 0769.651.104
  • Email: cursuri@cnit.ro

Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

Redacția Normedia
-
0
Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

De peste 25 de ani, Piața 16 Februarie din nordul Capitalei a fost controlată de rețele politice, afaceri controversate și contracte păguboase pentru bugetul public. În centrul acestui scandal se află Nicolae Cristescu, fost finanțator al Rapidului, mason și inculpat într-un dosar DIICOT pentru constituire de grup infracțional și șantaj.

Deși contractul de concesiune cu Primăria Sectorului 1 a expirat în august 2024, Cristescu refuză să predea piața. Zeci de comercianți sunt ținuți într-un cort construit ilegal pe domeniul public, în zonă protejată, fără autorizație, iar autoritățile amână măsurile.

În 1999, Primăria Sectorului 1 a concesionat Piața 16 Februarie pentru 25 de ani, pe o sumă derizorie, către o firmă controlată la acea vreme de Omar Hayssam, condamnat ulterior pentru terorism.

Contractul prevedea ca primăria să primească 26,4% din profitul net, dar nu mai puțin de 1.800 de dolari lunar. Timp de 25 de ani, procentul nu a fost renegociat, iar încasările către buget au scăzut dramatic după 2016.

În 2006, controlul asupra pieței a ajuns la Teomod Style Trading SRL, iar în 2007, firma a fost cumpărată de Nicolae Cristescu cu 1,27 milioane de euro.

La scurt timp după preluarea pieței, Cristescu a ridicat un cort de 950 mp din lemn și plastic, fără autorizație, pe domeniu public, în cadrul Parcelării Bazilescu, zonă protejată aflată pe lista monumentelor istorice.

Majoritatea comercianților au fost mutați în acest cort, ceea ce a redus încasările Primăriei Sectorului 1, deoarece chiriașii din construcții provizorii nu erau supuși acelorași obligații ca în piața propriu-zisă.

Specialiștii în urbanism atrag atenția că structura este „un pericol de incendiu permanent”, cu doar trei ieșiri de urgență înguste, insuficiente pentru fluxul de clienți din weekend.

Potrivit fostului primar Clotilde Armand, construcția ilegală a fost semnalată încă din 2016, pe vremea când era consilier local. Totuși, abia în 2024 Poliția Locală a constatat lipsa autorizației și a amendat firma lui Cristescu.

Ulterior, controale ale Serviciului Desființări Construcții Ilegale (PMB) au identificat nu doar cortul, ci și alte construcții fără autorizație: o magazie de 22 mp, tarabe pe 180 mp și trei pavilioane însumând 125 mp, dintre care unele ocupă trotuarul.

Deși Poliția Capitalei a propus demolarea prin dispoziția primarului general, aceasta nu a fost emisă nici până azi.

Pe 6 august 2024, la o zi după expirarea contractului, o echipă de 40 de funcționari, însoțită de Poliția Locală, a încercat preluarea pieței. Cristescu a refuzat să semneze procesul-verbal și le-ar fi spus polițiștilor că „îi are la mână pe toți”.

Fostul viceprimar USR, Oliver Păiuși, afirmă că accesul a fost blocat fizic, iar conducerea Poliției Locale nu a intervenit. Cristescu susține însă că era „cel mai bun partener al primăriei” și că autoritățile aveau obligația să renegocieze concesiunea.

Atât Clotilde Armand (USR), cât și actualul primar George Tuță (PNL) au promis în campanie că vor moderniza Piața 16 Februarie și o vor readuce în administrarea Primăriei.

Armand spune că PSD și PNL au exercitat presiuni pentru prelungirea contractului în mandatul său, dar s-a opus. Tuță afirmă că a obținut abia recent mandatul Consiliului Local pentru reziliere și că „situația este abuzivă”.

Datele oficiale arată că între 2009 și 2024, Primăria Sectorului 1 a încasat 5,92 milioane lei (aprox. 1,53 milioane dolari) din cota de 26,4% prevăzută în contract. Restul de 73,6% – adică 22,43 milioane lei (4,5 milioane euro) – a rămas firmei lui Cristescu.

După expirarea contractului, până în iunie 2025, primăria a mai primit doar 78.143 lei, deși Cristescu continuă să încaseze chirii – 650 lei/lună de la fiecare comerciant din cort.

Înainte de expirarea contractului, Cristescu a dat în judecată primăria, cerând prelungirea pentru încă 24 de ani, invocând „investiții majore” de 500.000 de euro, peste obligațiile contractuale.

Surse din Primărie spun însă că modernizările se rezumă la „gresie și câteva aparate de aer condiționat”, iar piața a fost „lăsată de izbeliște”.

În mai 2025, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză parțial, obligând Consiliul Local să analizeze cererea de prelungire.

Nicolae Cristescu (68 de ani) este cunoscut ca fost acționar al Rapidului (2013-2016), membru al masoneriei și apropiat al unor politicieni influenți.

În 2021, a fost ridicat de DIICOT într-un dosar cu Petre Geamănu și Eugen Preda, lideri ai unor clanuri interlope, fiind acuzat că a încercat să stoarcă 600.000 de euro de la un dezvoltator imobiliar. Dosarul este în prezent în primă instanță la Tribunalul București.

Cristescu a fost decorat în 2019 de premierul Viorica Dăncilă, deși nu figurează oficial ca inventator al produsului pentru care a primit medalia.

De-a lungul anilor, clădirea de lângă piață a fost folosită pentru campaniile electorale ale PNL, PSD, AUR, APP și PUSL. În 2021, PSD a instalat un cort în piață pentru strângerea de semnături împotriva lui Clotilde Armand.

În ianuarie 2025, Cristescu apărea public alături de Călin Georgescu, promovând boicotul supermarketurilor – o acțiune regizată, potrivit Digi24.

Piața 16 Februarie este exemplul clasic de cum un spațiu public poate fi „privatizat” prin contracte pe termen lung, redevențe simbolice și lipsă de control din partea autorităților.

După 25 de ani, bilanțul arată o piață degradată, ocupată ilegal, în timp ce concesionarul încasează chirii și invocă procese pentru a bloca eliberarea spațiului.

Între timp, locuitorii din Sectorul 1 și comercianții își desfășoară activitatea în condiții precare, într-un cort ilegal, sub ochii unei administrații locale și generale care pasează responsabilitatea.

Articol integral pe SNOOP

S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Redacția Normedia
-
0
S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Scena de la „Luminaria“, primul festival din Dobrogea dedicat baloanelor cu aer cald, devine neîncăpătoare încă de la prima ediție. Gândit inițial cu un număr restrâns de artiști și trupe, line-up-ul festivalului care va avea loc între 22 și 24 august la Corbu, s-a dublat la doar o lună de la anunțul oficial.

Dacă la început au fost invitați să urce pe scenă pentru a ne încânta cu muzica lor The Urs, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și Dan Helciug cu al său concert tribut „My Queen“, acum lista este completată de alte câteva nume foarte apreciate în rândul festivalierilor din România.

Potrivit noului line-up, startul distracției va fi dat vineri, 22 august, de The Citybreakers, care va urca pe scenă pentru a completa alături de The Urs prima seară de Luminaria, una dedicată dragostei și sentimentelor la înălțime.

Sâmbătă, autenticul, tradiția și muzica noului val de artiști din România se vor împleti într-un spectacol total de lumină, sunet și culoare. Iar responsabili de acest lucru vor fi, în ordine, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și nou intrații în line-up David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca, care promit să facă din noaptea de 23 august una cu adevărat memorabilia. Atmosfera multisenzorială va fi completată de cel mai spectaculos show laser care a fost pus în scenă până acum pe litoralul românesc, care promite să umple cerul de lumină și culoare.

Duminică, 24 august, în ultima zi de festival, nimeni nu își face planuri de plecare decât după ce ia parte la un mic dejun la lumina lunii pe muzica celor de la The Moonlight Breakfast și Dan Helciug.

Pentru că la Luminaria baloanele cu aer cald sunt vedetele, pe toată durata festivalului șase baloane uriașe vor fi puse la dispoziția participanților, care vor avea astfel ocazia de a privi lumea de la înălțime și de a trăi senzații tari.

Și cum distracția la „Luminaria“ se ține de la primele ore ale dimineții până târziu în noapte, a crescut și numărul activităților de pe timpul zilei dedicate familiilor. Astfel, de la cei mai mici festivalieri, până la seniorii care îi au de cele mai multe ori în grijă, cu toții vor putea lua parte la atelierele tematice, se vor putea delecta cu bunătăți din zona de food court sau direct de la ceaun ori vor putea încerca experiențe off-road la bordul unor mașini de teren.

Accesul la Luminaria se va face pe bază de bilet, care poate fi achiziționat de pe site-ul luminariafestival.ro, de pe platforma online iabilet.ro sau direct de la intrarea în festival.

Important: zborurile cu balonul nu sunt incluse în prețul biletului și se rezervă separat, în funcție de disponibilitate.

Vino să trăiești magia!

„Luminaria“ nu este doar un festival, este o reîntoarcere la simplitate, o invitatie la visare, o sărbătoare a luminii, muzicii și zborului.

„Luminaria” este clipa ta libertate!

„Luminaria – Festivalul Baloanelor cu Aer Cald“, un eveniment susținut de ROMPETROL

  • Realizat cu sprijinul OMD Județul Constanța, în calitate de partener strategic;
  • Partener de mobilitate – Automobile Bavaria – Ineos Grenadier;
  • Parteneri – OMD Mamaia – Constanța, Primăria Corbu;
  • Parteneri media – Kiss FM, Rock FM & Magic FM;
  • Sponsori – Alezzi Beach Resort, Caraiman, Crama Navigo, Aperol, La Fântâna.

MARELE JAF: Cum au ajuns microbuzele electrice de 90.000 € să fie vândute cu 200.000 € bucata. Afacere de 135 milioane € pentru o singură firmă

Redacția Normedia
-
0
MARELE JAF: Cum au ajuns microbuzele electrice de 90.000 € să fie vândute cu 200.000 € bucata. Afacere de 135 milioane € pentru o singură firmă

România a reușit performanța de a cumpăra la dublu preț microbuze electrice finanțate prin PNRR. Deși Comisia Europeană estimase că 250 milioane de euro ajung pentru 3.200 de microbuze școlare, țara noastră a achiziționat doar 1.300, cu un cost mediu de 200.000 de euro/bucata.

În centrul scandalului: Aveuro Internațional din Prahova, firmă care a câștigat peste jumătate din contractele naționale și a încasat 135 milioane de euro.

Conform Ghidului Solicitantului PNRR, bugetul total de 250 milioane € trebuia să asigure 3.200 de microbuze, cu un preț mediu estimat la 78.125 €/unitate. În realitate, costurile s-au dublat sau chiar triplat în unele județe.

La Iași, de exemplu, Consiliul Județean a cumpărat 26 de microbuze la 202.800 € fiecare (fără TVA). În județul Olt, recordul a fost de 262.000 € bucata.

Aveuro Internațional, companie controlată de Vlad Papuc – fiul Rodicăi Papuc, lider PNL Prahova și apropiată a baronului liberal Iulian Dumitrescu – a câștigat licitațiile în peste 60% dintre județe.

Microbuzele livrate sunt, în majoritate, Ford E-Transit, model cu preț de catalog de 64.500 €. Cu toate opționalele incluse, prețul ajunge la 70.000 €. Carosarea completă – scaune, aer condiționat, lift pentru persoane cu dizabilități – costă în medie 15.000-20.000 € pe piața românească.

Cost total real: între 90.000 și 100.000 €.
Preț vândut statului: 200.000 € sau mai mult.
Profit estimat: ~100.000 € per unitate.

Comparativ cu județul Brașov, unde prețul a fost de 743.000 lei/microbuz (aprox. 148.000 €), Iașiul a plătit 1.014.000 lei pe unitate. Diferența de 54.000 € pe microbuz înseamnă că, la același buget, județul ar fi putut cumpăra 35 de microbuze în loc de 26 – adică echivalentul unui bloc întreg de apartamente pierdut din cauza prețului umflat.

Un element-cheie al licitației: lungimea maximă a vehiculului a fost limitată la 6,8 metri la Iași. Multe modele concurente (6,9 – 7,5 m) au fost automat eliminate. Ford E-Transit livrat de Aveuro are 6.704 mm, încadrându-se perfect în limită.

Aceeași restricție apare și într-o licitație recentă pentru alte trei microbuze, contestată de firma Pacific Electric Bus, care a acuzat „restrângerea artificială a concurenței”.

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Octavian Moise de la Cem Bus Confort Galați a confirmat că o carosare completă (16+1 locuri, aer condiționat, lift pentru dizabilități, omologare inclusă) costă între 14.500 și 20.000 €.

Stelian Porojnicu, asociat Pacific Electric Bus, susține aceeași marjă: „O carosare standard nu depășește 20.000 €.”

Analiza achizițiilor din SEAP arată că în 90% din proceduri a existat o singură ofertă admisă, de cele mai multe ori a firmei Aveuro. În restul cazurilor, concurența a fost respinsă ca „neconformă” sau „inacceptabilă”.

Lista contractelor arată valori enorme:

  • Iași – 26 microbuze – 26,3 milioane lei

  • Constanța – 25 microbuze – 24,1 milioane lei

  • Buzău – 61 microbuze – 51,8 milioane lei

  • Olt – 1 microbuz – 1,313 milioane lei (record național)

Întrebat despre adaosul de peste 100.000 € pe unitate, patronul Vlad Papuc a răspuns scurt:

„A fost un business foarte bun. Doamne ajută! Nu comentez prețul.”

El a invocat costuri cu omologările și certificările, însă a recunoscut că echipările au fost identice în toate județele.

Contractele PNRR au propulsat Aveuro Internațional: cifra de afaceri a crescut de 6,7 ori, iar profitul de 15 ori în doar doi ani. Totalul contractelor din 2024-2025: 676 milioane lei (aprox. 135 milioane €).

Schema este simplă și eficientă:

  1. Restricții tehnice în caietele de sarcini pentru eliminarea concurenței.

  2. Achiziție a unui produs sub 100.000 € și vânzare la peste 200.000 €.

  3. Lipsă de control real din partea autorităților.

Rezultatul: România a cumpărat de două ori mai scump și a pierdut peste 1.900 de microbuze față de planul inițial al Comisiei Europene.

Articol integral pe ReporterIs.ro

Școala Naționale pentru Democrație, Ediția a IX-a „Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINEri”

Redacția Normedia
-
0
Școala Naționale pentru Democrație, Ediția a IX-a „Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINEri”

Asociația Pro Democrația cu sprijinul Fundației Hanns Seidel România, în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București, anunță lansarea celei de-a IX-a ediții a Școlii Naționale pentru Democrație (SND), ce se va desfășura în perioada 27 – 30 august 2025.

Astfel, la finalul lunii august Bucureștiul devine capitala educației pentru democrație. Obiectivul SND 2025 este pregătirea unei noi generații de lideri civici capabili să înțeleagă și să apere valorile democratice, într-o perioadă în care România se confruntă cu dezinformare, polarizare și scăderea încrederii publice.

Programul se adresează tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, pasionați de implicare civică și interesați să înțeleagă în profunzime mecanismele unei societăți democratice.

Astfel, 20 de tineri selectați vor lua parte la sesiuni interactive și dezbateri pe teme esențiale pentru funcționarea statului de drept, precum:

  • sisteme politice și ideologii,
  • diferența dintre politică și politici publice,
  • participare civică și implicare în comunitate,
  • etică, transparență și responsabilitate publică,
  • combaterea dezinformării, extremismului și polarizării.

 De ce ”Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINE?”

Într-un context marcat de alegeri succesive (2024 și 2025), confuzie și polarizare, tinerii au fost printre cei mai expuși manipulării și neîncrederii în sistemul democratic. Școala Națională pentru Democrație vine ca răspuns la această realitate, oferind un cadru sigur de învățare, dialog și dezvoltare a gândirii critice.

Participanții vor interacționa direct cu experți, activiști, jurnaliști și lideri ai societății civile care cred în democrație și în rolul educației politice ca instrument de consolidare a unei societăți sănătoase și reziliente.

De fiecare dată susținem că ”Tinerii sunt aici, sunt acum ”, iar implicarea lor este esențială pentru construirea unei societăți sănătoase, reziliente și echilibrate. Organizăm această școală de vară, pentru că educația democratică nu poate aștepta.

Tinerii interesați se pot înscrie până la 16 august 2025, ora 23:59, completând formularul disponibil aici: https://forms.gle/iUQEH1KaU2cZCTGw6.

Agenda, invitații și temele abordate de către aceștia pot fi urmărite pe pagina evenimentului: https://shorturl.at/yz2qj.

Pentru informații suplimentare: persoana de contact este Iuliana Iliescu, Manager programe în cadrul Asociației Pro Democrația, e-mail: iuliana.iliescu@apd.ro, sau la numărul de telefon 0751194718.

Laurian Diaconescu, fiul unui fost judecător, scapă de procesul de corupție prin prescripție. Dublu condamnat pentru înșelăciune, dar liber în dosarul de trafic de influență

Redacția Normedia
-
0
Laurian Diaconescu, fiul unui fost judecător, scapă de procesul de corupție prin prescripție. Dublu condamnat pentru înșelăciune, dar liber în dosarul de trafic de influență

Fiul fostului judecător timișorean Dănuț Diaconescu, Laurian Diaconescu, fost avocat în Baroul Timiș, a scăpat de acuzațiile de trafic de influență într-un dosar DNA, după ce Curtea de Apel Timișoara a constatat prescrierea faptelor. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte.

Cazul ridică întrebări legate de durata anchetelor penale, întârzierea administrării probelor și modul în care termenele de prescripție ajung să „șteargă” răspunderea penală, chiar și pentru persoane cu antecedente penale grave.

Dosarul a fost deschis la DNA Timișoara în decembrie 2020, după un denunț ce viza fapte comise în decembrie 2016 și ianuarie 2017. Potrivit denunțătorului, Diaconescu i-ar fi cerut 3.000 de euro pentru a-i remite unui judecător de la Judecătoria Timișoara, care judeca o contestație la executare.

Ulterior, în ianuarie 2017, fostul avocat ar fi cerut 40.000 de euro pentru a „cumpăra” un alt judecător, cu scopul de a anula două contracte de împrumut în valoare de peste 80.000 de euro, considerate mască pentru o activitate de cămătărie.

Înregistrările depuse de denunțător la DNA arată cum Diaconescu ar fi afirmat că a discutat cu un magistrat:

„Avem posibilitatea să-i anulăm contractul și scăpați de tot, doar că judele o zis fără patru zeci nu pot s-o fac. Și nu mai dați nimic la nimeni. În două luni e rezolvată problema.”

Pentru a câștiga încrederea clientului, fostul avocat s-ar fi oferit chiar să îi dea garanții scrise privind câștigarea procesului – un gest cu potențiale consecințe penale dacă ar fi fost real.

Conform denunțătorului, a existat o negociere pentru plata în două tranșe: 20.000 înainte de proces și restul după rezolvare. Discuțiile surprinse în înregistrări arată modul în care Diaconescu încerca să justifice cererea:

„Să nu fie sub jumătate, că o să zică ăsta că-mi bat joc de el. Ei trebuie să-și asigure liniștea, să se dea și la procuror dacă vine CSM-ul peste ei.”

În final, mita a rămas la stadiul de promisiune, Diaconescu neprezentându-se să primească banii.

Deși denunțul a fost depus în decembrie 2020, o mare parte din activitatea de anchetă a avut loc abia în 2023.

  • Înregistrările primite în decembrie 2020 au fost transcrise în februarie 2023.

  • Alte înregistrări depuse în 2021 au fost transcrise tot în 2023, la câteva luni de trimiterea în judecată.

Abia în iulie 2023, Diaconescu a fost pus oficial sub acuzare, iar în septembrie 2023 DNA l-a trimis în judecată.

Procesul a început efectiv în octombrie 2024, iar în timpul judecății Laurian Diaconescu a cerut constatarea prescripției, susținând că termenul s-a împlinit în ianuarie 2022.

Curtea de Apel Timișoara a decis că termenul este de 8 ani, nu de 5, însă chiar și așa, acesta s-a împlinit în martie 2025, ținând cont de perioada stării de urgență.

„Termenul general de prescripție a răspunderii penale, de 8 ani, a început în ianuarie 2017 și s-a împlinit în martie 2025”, se arată în decizia instanței.

Astfel, procesul penal a fost încetat.

Fostul avocat nu este la primul contact cu legea penală. În 2020 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în două dosare de înșelăciune:

  1. Înșelăciune în dauna unui cetățean italian – a perceput onorarii și taxe judiciare fără să demareze acțiunile în instanță, falsificând ulterior documente pentru a simula câștigarea procesului. Prejudiciu: aproximativ 200.000 de euro.

  2. Înșelăciune în relația cu o firmă – a solicitat bani pentru taxe de timbru, fără a le plăti, ducând la anularea acțiunilor. A mințit că procesele au fost câștigate.

A intrat în penitenciar în octombrie 2020 și a fost eliberat condiționat în martie 2023. Potrivit caracterizării penitenciarului, a avut „conduită adecvată” și a fost recompensat de 7 ori.

Procurorii susțin că declarațiile inculpatului privind nevinovăția sunt contrazise de probele administrate, inclusiv înregistrări și mărturii. Totuși, prescripția a făcut imposibilă continuarea procesului.

Chiar dacă Diaconescu are antecedente, instanța a subliniat că acestea nu atrag recidiva, deoarece faptele de trafic de influență au fost comise înainte de condamnările definitive pentru înșelăciune.

Cazul Laurian Diaconescu evidențiază o problemă recurentă în justiția românească:

  • Durata excesivă a anchetelor, care întârzie trimiterea în judecată.

  • Administrarea lentă a probelor, precum transcrierea înregistrărilor după 2-3 ani.

  • Posibilitatea ca inculpații să scape de răspundere penală fără a se ajunge la o hotărâre pe fond.

Laurian Diaconescu, fiul unui fost magistrat și fost avocat cu două condamnări la activ, a reușit să evite un nou verdict prin simpla scurgere a timpului. Decizia Curții de Apel Timișoara poate fi atacată, dar cazul arată clar vulnerabilitățile sistemului de justiție penală în România, unde prescripția devine adesea „cea mai bună apărare” pentru inculpați cu dosare grele.

Sursă: Libertatea

Agențiile antidrog și antidoping din România – politizate, ineficiente și conduse de sinecuriști PSD și PNL

Redacția Normedia
-
0
Agențiile antidrog și antidoping din România – politizate, ineficiente și conduse de sinecuriști PSD și PNL

Sub umbrela Secretariatului General al Guvernului (SGG) funcționează două instituții-cheie în combaterea consumului de substanțe interzise: Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

Deși finanțate consistent de la bugetul de stat, ambele agenții sunt criticate pentru ineficiență, lipsă de viziune și conducere politizată. La vârf se află persoane fărăA pregătire în domeniu, dar cu conexiuni politice puternice, interesate mai mult de păstrarea sinecurilor decât de rezultate concrete.

În fruntea ANPCDDA se află Rareș Petru Achiriloaie, absolvent de SNSPA cu specializare în comunicare și relații publice, dar fără experiență în politici publice antidrog. Cariera sa la stat a început în 2018, cu un internship de trei luni la Ministerul Tineretului și Sportului, urmat de funcții de consilier la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Camera Deputaților și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Din 2023, Achiriloaie a ocupat funcții cu rang de secretar de stat, fiind președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), înainte de a prelua conducerea ANPCDDA, cu sprijinul PSD și al Nataliei Intotero.

Potrivit declarației de avere, în 2023 a cumulat patru salarii de la stat, totalizând peste 78.000 de lei. În ciuda lipsei de expertiză, a fost numit în martie 2025 în fruntea ANPCDDA, instituție creată prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog, care nu reușise să reducă fenomenul consumului de droguri în România.

În mai 2025, premierul interimar Cătălin Predoiu a suplimentat bugetul agenției cu 3,5 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului. Din această sumă, aproape 2,9 milioane au fost direcționate către salarii. În ciuda finanțării, ANPCDDA nu are nici măcar un site oficial sau date de contact publice.

Prima acțiune vizibilă a agenției a fost participarea la festivalul „Beach, Please!”, unde s-a creat o „zonă sigură” pentru tineri. Achiriloaie a declarat ulterior că nu a observat „hoarde” de consumatori de droguri, contrazicând informațiile vehiculate în spațiul public.

Funcția de vicepreședinte al ANPCDDA este ocupată de Luciana Elena Buliga, consilier județean PNL la Botoșani și farmacist de profesie. Deși are o oarecare legătură cu domeniul substanțelor interzise prin activitatea sa profesională, nu există dovezi că ar avea experiență relevantă în politici publice antidrog. Buliga a candidat fără succes la alegerile parlamentare, dar a reușit să obțină funcția de conducere la București prin sprijin politic.

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), responsabilă cu prevenirea și combaterea dopajului în sport, este condusă din 2022 de Ștefan Rohnean, fost director al Complexului Sportiv Lia Manoliu. Rohnean nu are pregătire în domeniul antidoping, fiind licențiat în economie și științe juridice la universități private.

În trecut, a administrat o firmă de construcții cu contracte cu statul, iar în prezent conduce o instituție cu 50 de angajați și un buget de 16,8 milioane de lei, o treime din sumă fiind alocată salariilor.

Rohnean a fost criticat dur în cazul Simona Halep, după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a indicat că ANAD a transmis probe neconforme, afectând reputația sportivei. O petiție publică a cerut demiterea sa, iar presa sportivă a semnalat implicarea agenției în deciziile Comisiei de Audiere, considerată independentă.

În 2022, Rohnean și-a acordat o primă de 15.000 de lei pentru Jocurile Olimpice, iar în 2024 s-a autopremiat cu aproape 40.000 de lei pentru participarea la Olimpiada de la Paris.

Vicepreședintele ANAD, Eugen Coifan, are un parcurs neobișnuit: fost învățător și jurnalist, a devenit viceprimar al Orșovei și apoi a ocupat mai multe funcții în administrația centrală, inclusiv la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Coifan, sprijinit de rețeaua PNL și de fostul deputat Viorel Coifan, a fost asociat în numeroase firme, unele cu contracte publice, și a ocupat poziții în consilii de administrație ale unor companii strategice. Ca vicepreședinte ANAD primește peste 109.000 lei anual, la care se adaugă o pensie de peste 73.000 lei.

În 2024, la fel ca șeful său, a primit o primă de aproape 40.000 lei pentru Jocurile Olimpice.

Cazurile Achiriloaie, Buliga, Rohnean și Coifan ilustrează perfect modelul de numiri politice în instituții cu rol strategic în combaterea drogurilor și dopajului. Lipsa de expertiză, combinată cu salarii și beneficii generoase, transformă aceste agenții în locuri de parcare pentru cadre de partid.

Consecința directă: politicile publice în domeniu rămân ineficiente, iar consumul de droguri și cazurile de dopaj nu înregistrează scăderi semnificative.

Deși criticile din partea ONG-urilor, presei și opiniei publice sunt constante, schimbările la vârful acestor agenții se produc rar. În septembrie 2024, 11 organizații din domeniul protecției copilului au cerut demiterea lui Achiriloaie din funcția de la ANPDCA, fără succes.

În cazul ANAD, scandalul Halep nu a produs demisii sau restructurări majore, deși prejudiciul de imagine pentru România a fost considerabil.

Agențiile antidrog și antidoping din România, finanțate de la bugetul de stat și aflate sub coordonarea SGG, sunt simboluri ale politizării și ineficienței. În loc să fie conduse de experți în domeniu, ele devin refugii pentru politicieni și apropiați ai acestora, cu salarii mari și responsabilități pe care nu le îndeplinesc la standardele necesare.

Reforma acestor instituții nu poate avea loc fără depolitizare reală, criterii clare de competență profesională și mecanisme de evaluare a performanței. Până atunci, drogurile și dopajul vor rămâne probleme majore, tratate mai degrabă prin declarații politice decât prin acțiuni eficiente.

Sursă: Libertatea

Rețeaua care subminează sistemul de sănătate din interior: manageri de spitale publice cu mame-patroni la privat

Redacția Normedia
-
0
Rețeaua care subminează sistemul de sănătate din interior: manageri de spitale publice cu mame-patroni la privat

O anchetă realizată de Pacient în România și Digi24.ro scoate la iveală o rețea controversată din județul Vâlcea, formată din doi manageri de spitale publice plătiți cu peste 5.000 de euro lunar, care, prin intermediul mamelor lor, sunt implicați în administrarea unui spital privat.

Practica ridică semne de întrebare legate de moralitate, integritate și respectarea legislației în vigoare, mai ales în contextul crizei acute de personal din sănătatea publică.

Pentru a evita incompatibilitățile prevăzute de lege, managerii Marius Lumineanu (Spitalul de Pneumoftiziologie Vâlcea) și Edward Stanca (Spitalul de Psihiatrie Drăgoești) au plasat mamele lor – Ioana Stan și Mirela Stanca – în acționariatul companiei care administrează spitalul privat „Medical Expert”.

Deși oficial nu recunosc implicarea directă, declarațiile și indiciile din anchetă sugerează că amândoi au un interes personal în dezvoltarea unității private, construită în localitatea Vlăduceni.

Marius Lumineanu, manager plătit cu peste 5.000 de euro/lună, are, conform propriei mame, „un punct stabil” pregătit pentru cazul în care ar pleca din funcția de conducere a spitalului public. Edward Stanca, aflat în funcție din 2005, are un salariu mai mare decât managerul Spitalului „Obregia” din București și evită să răspundă concret la întrebările legate de parteneriatul mamei sale cu unul dintre subalternii săi direcți.

Un alt personaj central este Ionuț Chiriță, asistent-șef la Spitalul de Psihiatrie Drăgoești și acționar oficial în spitalul privat. El este cel care răspunde la telefon pentru anunțurile de angajare și se ocupă de recrutarea personalului. Chiriță confirmă că managerii „nu apar în acte” și că implicarea lor este doar la nivel de sfaturi. Totuși, conexiunile dintre funcțiile publice și afacerea privată sunt evidente.

În prezent, spitalul privat are angajați inclusiv din sistemul public, care lucrează part-time sau în timpul liber. Într-un context în care spitalele de stat se confruntă cu deficit de personal, această practică ridică semne de întrebare privind etica profesională și protecția interesului public.

Proiectul a prins contur între 2018 și 2019, când compania a concesionat terenul de peste 10.000 mp de la Primăria Păușești-Măglași și a obținut autorizația de construire pentru un spital de boli cronice cu 42 de paturi. În 2025, Direcția de Sănătate Publică Vâlcea a emis autorizația de funcționare.

Potrivit bilanțului financiar pe 2024, spitalul privat are active de 2,4 milioane lei, datorii de 3 milioane lei și a încheiat anul pe pierdere. Anunțurile de angajare au început să fie publicate în 2025, marcând startul extinderii.

O fostă angajată a Spitalului de Psihiatrie Drăgoești susține că la construcția unității private ar fi lucrat și angajați ai spitalului public, în timpul programului sau compensat ulterior prin zile libere. Managerul Edward Stanca respinge acuzațiile: „Nu am trimis pe nimeni. Aveți informații greșite.”

Chiriță, în schimb, argumentează că personalul privat nu trebuie demonizat, pentru că „și spitalele private au nevoie de oameni”.

Atât Lumineanu, cât și Stanca încasează salarii de peste 5.000 de euro pe lună, semnificativ mai mari decât ale unor manageri din Capitală. Conform Legii privind managementul spitalelor, funcția de manager este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții de conducere într-o unitate spitalicească, fie ea publică sau privată.

Chiar dacă în acte mamele apar ca acționari, existența unor legături directe prin subalterni și declarațiile rudelor indică posibile încălcări ale spiritului legii.

Consiliul Județean Vâlcea, prin administratorul public Adrian Mihăilă, a anunțat că va solicita celor doi manageri suspendarea din funcție până la finalizarea anchetei interne. „Nu există toleranță pentru astfel de situații. Dacă se confirmă, putem ajunge la demisia sau demiterea lor.”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adoptat o poziție fermă: „Odată cu finalizarea anchetei, pentru persoanele implicate se va solicita desfacerea contractului de muncă. Sunt împotriva transferului pacienților și personalului de la public la privat.”

Cazul din Vâlcea nu este singular. Specialiștii atrag atenția că în mai multe județe din România există situații similare, în care funcții publice bine plătite sunt dublate de implicări mascate în afaceri private din același domeniu. Această practică, chiar dacă uneori acoperită legal, afectează grav funcționarea sistemului de sănătate publică, deja subfinanțat și lipsit de personal.

Spitalul privat din Vlăduceni nu are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că pacienții trebuie să plătească integral serviciile. Costurile, potrivit administratorilor, includ un tarif de bază plus cheltuieli suplimentare „în funcție de recomandarea medicului curant”.

Această diferențiere economică între public și privat, dublată de migrarea personalului, riscă să accentueze inegalitatea de acces la servicii medicale.

„Afacerea Medical Expert” din Vâlcea expune vulnerabilități majore în reglementarea incompatibilităților din sănătate și arată cum relațiile de familie pot fi folosite pentru a ocoli legea. În timp ce oficialii vorbesc despre „reformă” și „toleranță zero”, realitatea arată că sistemul public pierde personal calificat în favoarea unor afaceri private create de oamenii care ar trebui să îl conducă și să îl protejeze.

Cazul rămâne un test major pentru integritatea autorităților locale și centrale, iar rezultatul anchetei ar putea stabili un precedent important pentru viitoarele situații similare.

Sursă: Digi24

 

Târg de adopții în București: 10 câini și 5 pisici își caută familii iubitoare pe 10 august

Redacția Normedia
-
0
Târg de adopții în București: 10 câini și 5 pisici își caută familii iubitoare pe 10 august

Protecția Animalelor CJ Ilfov, în parteneriat cu Maxi Pet România, organizează duminică, 10 august 2025, un eveniment dedicat adopției responsabile de animale de companie. În cadrul acțiunii, 10 câini din adăpostul Brănești și 5 pisici vor fi prezenți la magazinul Maxi Pet de pe Șoseaua Mihai Bravu, așteptând să își găsească un cămin permanent.

Evenimentul se desfășoară între orele 10:00 și 20:00, iar adopția este gratuită. În plus, toți cei care aleg să ofere o șansă unui animal vor primi cadouri din partea sponsorilor.

Pe lângă posibilitatea de a adopta, participanții vor putea asista la un seminar special dedicat adopției responsabile, susținut de dr. Carmen Totolici, medic veterinar cunoscut și apreciat pentru implicarea în protecția animalelor.

Subiectele abordate în seminar vor include:

  • pregătirea casei pentru un nou animal;

  • adaptarea câinelui sau pisicii la noul mediu;

  • îngrijirea zilnică, alimentația și igiena;

  • responsabilitățile financiare și logistice pe termen lung;

  • prevenirea abandonului prin educație și planificare.

„Scopul nu este să dăm spre adopție repede, ci responsabil. Vrem ca oamenii să înțeleagă că animalele nu sunt obiecte. Trebuie să ne răspundem foarte sincer și asumat: Am timp de un câine? Am spațiu? Bani? Ce fac când plec în vacanță?. Dacă luăm decizia adopției într-un mod responsabil, nu va exista niciun regret. Animalele ne dor doar o singură dată în viață, atunci când mor. Vă încurajăm din tot sufletul să alegeți să adoptați”, declară Raluca Boloșoi, consilier Protecția Animalelor CJ Ilfov.

Animalele prezente la eveniment provin din adăpostul public Brănești, gestionat de CJ Ilfov. Toți câinii și pisicile sunt:

  • sterilizați;

  • microcipați;

  • vaccinați;

  • deparazitați intern și extern.

Astfel, noii stăpâni își pot lua acasă companionul fără grija unor cheltuieli veterinare imediate, concentrându-se pe procesul de adaptare și integrare.

Reprezentanții Protecției Animalelor subliniază multiplele avantaje ale adopției:

  • Salvarea unei vieți – pentru fiecare animal adoptat, se eliberează un loc în adăpost pentru altul aflat în nevoie;

  • Reducerea abandonului – campaniile de adopție responsabilă scad numărul animalelor fără stăpân;

  • Compania și afecțiunea necondiționată – animalele adoptate oferă iubire și loialitate;

  • Costuri reduse – spre deosebire de achiziția din surse comerciale, adopția este gratuită și animalele sunt deja îngrijite medical.

Evenimentul pune accent pe decizia informată. Organizatorii insistă asupra faptului că un animal nu este un cadou sau un moft de moment, ci o responsabilitate pe termen lung, care poate dura peste 10-15 ani.

Dr. Carmen Totolici va răspunde întrebărilor vizitatorilor despre:

  • alegerea animalului potrivit în funcție de stilul de viață;

  • compatibilitatea dintre animalele existente și cel nou;

  • importanța dresajului de bază;

  • gestionarea problemelor de comportament.

La eveniment, adopția se va face pe loc, după completarea unui chestionar de evaluare și semnarea contractului de adopție. Reprezentanții CJ Ilfov vor explica noilor proprietari toate detaliile privind:

  • istoricul medical al animalului;

  • nevoile sale specifice;

  • perioada de adaptare.

Această procedură are rolul de a asigura compatibilitatea dintre animal și viitorul stăpân, pentru a evita abandonul ulterior.

De-a lungul ultimilor ani, Protecția Animalelor CJ Ilfov a organizat numeroase campanii de adopție și sterilizare gratuită, reușind să reducă semnificativ numărul câinilor fără stăpân din județ. Colaborarea cu parteneri privați, precum Maxi Pet România, a permis extinderea acestor acțiuni și în București.

Maxi Pet România, rețea de magazine dedicate animalelor de companie, sprijină constant acțiuni de responsabilizare a proprietarilor și de promovare a adopției. Prin găzduirea evenimentului în magazinul de pe Șoseaua Mihai Bravu, compania oferă vizibilitate crescută animalelor aflate în căutarea unei familii și creează un spațiu prietenos pentru interacțiune.

  • Data: Duminică, 10 august 2025
  • Ora: 10:00 – 20:00
  • Locația: Maxi Pet – Șoseaua Mihai Bravu, București

Participarea este liberă, iar adopția este gratuită.

„Fiecare câine și fiecare pisică din adăpost are o poveste. Unele au fost abandonate, altele salvate din situații critice. Dar toate au în comun dorința de a aparține unei familii. Adopția este un gest de iubire și responsabilitate. Vă așteptăm să îi cunoașteți și, poate, să vă găsiți noul prieten pe viață”, transmit reprezentanții CJ Ilfov.

Judecătorul cu 80 de conturi în bănci și „lumea banilor” din justiție: Top 30 cei mai bogați magistrați din Iași

Redacția Normedia
-
0
Judecătorul cu 80 de conturi în bănci și „lumea banilor” din justiție: Top 30 cei mai bogați magistrați din Iași

Declarațiile de avere ale magistraților din Iași pentru 2024 dezvăluie o realitate departe de viața cetățenilor obișnuiți: venituri lunare nete de mii de euro, vile de sute de metri pătrați, terenuri în zone scumpe, colecții de bijuterii și tablouri valoroase, mașini de lux și zeci de conturi bancare.

Un judecător iese în evidență cu un record absolut – 80 de conturi în lei, plus conturi în euro și dolari – în timp ce alți colegi de breaslă au proprietăți evaluate la milioane de lei și depozite bancare de sute de mii de euro.

Aceste informații provin din ultimele declarații de avere publice, completate în 2024. Din 2025, după o decizie a Curții Constituționale a României, aceste date nu mai sunt accesibile publicului.

Potrivit analizei REPORTER DE IAȘI, majoritatea procurorilor și judecătorilor din acest top au:

  • Venituri nete între 4.000 și 8.000 de euro lunar;

  • Proprietăți imobiliare evaluate la aproape 1 milion de euro de familie;

  • Depozite bancare de minimum 150.000 lei, în multe cazuri depășind 1 milion lei;

  • 2-3 autoturisme în gospodărie;

  • Bijuterii și opere de artă în valoare de zeci de mii de euro.

În plus, mulți magistrați au beneficiat de drepturi salariale restante câștigate în instanță – soluții pronunțate adesea de colegi magistrați – care le-au dublat sau chiar triplat veniturile anuale.

Vicepreședinta Curții de Apel Iași, Anda Ciocîntă Crișu, deține:

  • 8 terenuri intravilane în Cozmești, Miroslava, Iași și Bârnova (5.200 mp);

  • 8 terenuri agricole (15 ha);

  • Casă de 600 mp în Iași și apartament de 90 mp;

  • Bijuterii de 22.000 euro.

Are depozite de 2,45 milioane lei și acțiuni în valoare de 10,14 milioane lei – plasamente totale de 12,59 milioane lei. Venitul anual declarat: 342.000 lei. Este căsătorită cu omul de afaceri Cătălin Crișu, activ în domeniul imobiliar.

Judecătorul Andrei Ștefan Popa deține:

  • 80 de conturi în lei, 8 în euro și 1 în dolari, însumând 774.000 lei, 6.900 euro și 4.480 dolari;

  • Un Ford din 2016 și colecție de artă de 29.000 euro;

  • Venit anual: 267.000 lei.

Doar dobânzile obținute din depozite în 2023 au fost de 33.400 lei.

Exemple din topul averilor:

  • Diana Mihaela Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași: terenuri în Iași și Vaslui, două autoturisme, titluri de stat și depozite totalizând peste 900.000 lei și 58.000 euro; venit anual: 370.000 lei.

  • Monica Liliana Cocor: 4 apartamente, casă, depozite de 1,07 milioane lei și 59.000 euro, bijuterii de 6.500 euro; venit anual: 270.000 lei.

  • Maria Daniela Falcan: titluri de stat și depozite totalizând 1,03 milioane lei și 99.500 euro; venit anual: 260.000 lei.

Restanțele salariale au împins veniturile unor procurori la niveluri excepționale:

  • Adina Bocai: 3 terenuri intravilane, casă de 400 mp, 4 clădiri comerciale, Range Rover, depozite de 507.000 lei; venituri totale din salarii și chirii: peste 1,24 milioane lei anual (peste 100.000 lei lunar).

  • Veta Enculescu: apartament, Toyota Auris, conturi de 1,48 milioane lei; venit anual: 465.000 lei.

  • Ștefania Nicoleta Zaharia: două autoturisme, depozite de 155.000 lei; venit total anual: 468.000 lei.

Nu toți magistrații acumulează doar active; mulți au și datorii importante:

  • Elena Raluca Isepciuc: teren, apartament, casă, Mazda; credite totale de 1,98 milioane lei; venit anual: 260.000 lei.

  • Oana Maria Hodorogea: casă de 302 mp, bijuterii și ceasuri de 10.000 euro; credite de 1,43 milioane lei.

Declarațiile prezentate sunt ultimele accesibile publicului. Din 2025, în urma unei decizii CCR, averile magistraților nu mai sunt publice, fiind eliminate din categoria informațiilor accesibile online.

Această schimbare a stârnit critici din partea societății civile, care vede în această decizie o pierdere semnificativă a transparenței și o barieră în calea controlului public asupra integrității celor care aplică legea.

Analiza averilor celor mai bogați 30 de magistrați din Iași arată că:

  • Nivelul de trai al acestora este de 10 ori peste media națională;

  • Mulți dețin active multiple, în mai multe județe, plus plasamente financiare considerabile;

  • Veniturile sunt alimentate atât din salarii, cât și din drepturi salariale restante câștigate în instanță;

  • Pensiile de serviciu vor depăși adesea salariile actuale, iar vârsta de pensionare poate fi chiar 48 de ani.

În timp ce majoritatea românilor se confruntă cu probleme economice, în sistemul judiciar există o categorie restrânsă, dar extrem de privilegiată, care operează într-o realitate financiară complet diferită.

Sursă: ReporterIs.ro

1...596061...540Pagina 60 din 540