Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) se află în centrul unui scandal financiar de proporții, după ce Curtea de Conturi a României a publicat un raport de audit care acuză instituția că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 8 milioane de lei.

Documentul ridică semne de întrebare serioase privind modul de gestionare a fondurilor și respectarea legislației în vigoare.

Conform raportului oficial, în 2023, AACR a refuzat să vireze către bugetul de stat 7,8 milioane de lei, reprezentând jumătate din profitul net obținut în anul precedent.

Potrivit legislației și normelor în vigoare la acea dată, toate companiile de stat și regiile autonome erau obligate să vireze aceste sume către buget, ca parte a politicii de redistribuire a profitului din sectorul public.

Prin nerespectarea acestei obligații, Curtea de Conturi susține că AACR a încălcat prevederi legale explicite, privând astfel bugetul de resurse importante.

Pe lângă refuzul de a vira banii către stat, auditorii au descoperit o altă situație gravă: AACR a plătit aproape un milion de lei unui fost angajat.

Cazul a ajuns în instanță, iar judecătorii au stabilit că respectivul angajat fusese hărțuit la locul de muncă și concediat ilegal. Ca urmare, Autoritatea a fost obligată să îi plătească despăgubiri consistente.

Acest episod ridică întrebări legate nu doar de managementul resurselor financiare, ci și de climatul organizațional și modul în care conducerea tratează propriii salariați.

Din 2021, instituția este condusă de Nicolae Stoica, director general cu o experiență vastă în domeniul aviației civile. Mandatul său a fost marcat de mai multe inițiative în zona de reglementare și control, dar și de controverse legate de eficiența administrativă.

În contextul actual, conducerea AACR este pusă sub presiune publică și instituțională pentru a oferi explicații clare cu privire la constatările Curții de Conturi și la modul în care se vor remedia aceste probleme.

AACR este instituția responsabilă cu reglementarea, supravegherea și controlul aviației civile din România. Printre atribuțiile sale principale se numără:

• certificarea și autorizarea operatorilor aerieni;

• verificarea standardelor de siguranță aeronautică;

• supravegherea infrastructurii aeroportuare;

• implementarea reglementărilor internaționale în domeniul aviației.

Deși funcționează ca o instituție publică cu venituri proprii, AACR este obligată să respecte normele fiscale și legale privind gestionarea profitului și transferul unei părți din acesta către bugetul de stat.

Refuzul AACR de a vira cei 7,8 milioane de lei către buget nu este doar o chestiune administrativă, ci are efecte directe asupra finanțelor publice.

Într-un context economic marcat de nevoi bugetare crescute – pentru infrastructură, sănătate, educație și siguranță – astfel de sume ar fi putut susține proiecte majore sau acoperi cheltuieli urgente.

De asemenea, despăgubirea de aproape 1 milion de lei plătită fostului angajat reprezintă o pierdere directă pentru instituție, care ar fi putut fi evitată printr-o gestionare corectă a relațiilor de muncă.

Până în acest moment, AACR nu a emis un comunicat oficial cu privire la acuzațiile formulate în raport. Totuși, surse din mediul juridic și economic consideră că:

• Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia funcționează AACR, ar putea cere explicații și măsuri disciplinare;

• ANAF ar putea demara proceduri pentru recuperarea sumelor datorate bugetului;

• În caz de suspiciuni privind fapte penale, dosarul ar putea fi transmis către Parchet sau DNA.

În plus, imaginea publică a instituției riscă să fie grav afectată, mai ales într-un sector precum aviația, unde reputația și încrederea sunt esențiale.

Specialiștii în finanțe publice atrag atenția că refuzul de a vira profitul către buget nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, mai multe companii de stat au fost sancționate de Curtea de Conturi pentru practici similare.

„Este o problemă de cultură organizațională și de percepție a banilor publici. Mulți manageri din instituții de stat consideră că profitul aparține exclusiv entității pe care o conduc, uitând că acesta trebuie împărțit cu bugetul de stat, conform legii”, explică un expert în audit public.

Potrivit reglementărilor în vigoare la momentul analizat, companiile de stat și regiile autonome sunt obligate să vireze la bugetul de stat cel puțin 50% din profitul net obținut anual.

Această regulă are scopul de a asigura o sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile publice și de a preveni acumularea de rezerve financiare care nu sunt reinvestite în proiecte prioritare.

Refuzul de a respecta această obligație poate atrage:

• sancțiuni financiare;

• măsuri de recuperare a prejudiciilor;

• răspundere disciplinară sau chiar penală pentru conducere.

După publicarea raportului, următorii pași ar putea include:

1. Clarificarea poziției oficiale a AACR printr-un comunicat public;

2. Recuperarea sumelor datorate bugetului de stat, fie voluntar, fie prin executare silită;

3. Evaluarea responsabilității manageriale în cazul plății despăgubirii către fostul angajat;

4. Eventual, modificarea procedurilor interne pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Cazul Autorității Aeronautice Civile Române este mai mult decât un episod punctual. Este un test al modului în care instituțiile publice gestionează banii statului și respectă obligațiile legale.

Într-o perioadă în care eficiența cheltuirii fondurilor publice este esențială, orice abatere de la lege – fie că vorbim de refuzul de a vira profitul, fie de plăți controversate – subminează încrederea cetățenilor și afectează direct bugetul național.

Sursă: G4Media

Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Curtea de Conturi a României a publicat un raport detaliat privind activitatea financiară a autorităților locale din județul Ilfov pentru anul 2023.

Documentul dezvăluie deficiențe grave în gestionarea banilor publici, achiziții ilegale, cheltuieli nejustificate și prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro.

Conform analizei, instituțiile și societățile publice subordonate consiliilor locale au comis abateri financiare majore, iar în unele cazuri au încălcat flagrant legislația privind achizițiile publice și utilizarea fondurilor.

Raportul relevă un tablou îngrijorător al administrației publice din Ilfov, cu abateri repetate în aproape toate localitățile verificate. Prejudiciile și neregulile financiare identificate depășesc 200 de milioane de euro, iar în unele cazuri faptele pot intra în sfera penală.

Una dintre problemele majore constatate este managementul defectuos al banilor publici – fie prin atribuirea de contracte fără respectarea legii, fie prin cheltuirea banilor pe servicii inexistente sau nejustificate.

Exemplele din raport sunt grăitoare:

• Primăria Snagov a plătit 153.000 de euro pentru servicii juridice fără justificare corespunzătoare.

• Consiliul Județean Ilfov a achitat 40.000 de euro pentru ajustări de preț nelegale la contracte de lucrări.

• În comuna Berceni, s-au făcut cheltuieli de aproape 4.000 de euro pentru o bază sportivă utilizată de o entitate privată fără contract, prejudiciind bugetul local.

Aceste exemple arată o lipsă de control intern și o abordare superficială a banilor publici, cu riscuri majore pentru sustenabilitatea bugetară.

Raportul Curții de Conturi nu se limitează doar la primării și consilii locale. Instituțiile din domeniul sănătății și protecției sociale au fost, de asemenea, vizate.

• Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea a fost găsit cu nereguli privind contractele de muncă și procedurile de atribuire a achizițiilor.

• DGASPC Ilfov a efectuat plăți de aproape 125.000 de euro fără un angajament legal valabil.

Aceste abateri nu doar că încalcă legislația, dar pot afecta direct calitatea serviciilor medicale și sociale oferite cetățenilor.

Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului vizează serviciile de salubrizare. În mai multe localități – Popești-Leordeni, Dobroești, Otopeni și Ștefăneștii de Jos – s-au plătit peste 200.000 de euro pentru servicii neefectuate.

În plus, SC Ecosal Serv Dobroești SRL a primit o evaluare „cu rezerve” din partea auditorilor, fiind acuzată de tarife neconforme și de necalcularea penalităților pentru facturile neplătite.

Conform raportului, veniturile suplimentare neîncasate în Ilfov se ridică la aproximativ 380.000 de euro. Cea mai mare parte a prejudiciilor provine din:

• Bunuri și servicii – 56% din total;

• Cheltuieli de personal – 21% din total.

Aceste cifre indică nu doar lipsa unei strategii eficiente de colectare a veniturilor, ci și probleme în planificarea și executarea bugetară.

Otopeni

În cazul orașului Otopeni, auditorii au descoperit subevaluarea terenurilor și construcțiilor în valoare de peste 20 milioane de euro. Mai mult, autoritățile locale au închiriat bunuri publice fără a organiza licitații, încălcând principiile de transparență și concurență liberă.

În Voluntari, s-au constatat probleme precum:

• Neaplicarea penalităților pentru chirii restante;

• Neîncasarea redevențelor de la două firme, în valoare de 55.192 de euro;

• Evidențierea eronată a unor obiecte de inventar, estimate la 516.790 de euro.

Aceste nereguli afectează direct bugetul local și creează un precedent periculos pentru alte administrații.

Un paradox evidențiat de Curtea de Conturi este faptul că Ilfovul are bani, dar îi folosește prost. Bilanțul financiar pe 2023 arată:

• Excedent total: 112,6 milioane lei;

• Excedent la orașe: 108,4 milioane lei;

• Excedent la comune: 22,3 milioane lei;

• Deficit doar la Consiliul Județean Ilfov: -18 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane euro).

Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea primarilor și președintelui CJ Ilfov de a transforma excedentele în investiții utile pentru comunitate.

Deși raportul conține detalii concrete despre sumele pierdute și ilegalitățile comise, responsabilitatea sancționării aparține altor instituții – de la ANAF, pentru recuperarea prejudiciilor, până la Parchet și DNA, în cazurile cu suspiciuni penale.

Specialiștii în administrație publică atrag atenția că repetarea anuală a acelorași nereguli demonstrează o lipsă de reformă reală în modul în care se gestionează banul public.

În timp ce drumurile, școlile și serviciile publice din unele localități lasă de dorit, zeci de milioane de euro fie se pierd, fie rămân nefolosiți în conturi.

„Avem situația absurdă în care primăriile raportează excedente, dar oamenii nu văd îmbunătățiri reale. În loc să se investească în infrastructură, sănătate și educație, banii zac în conturi sau se cheltuiesc prost”, comentează un expert local în finanțe publice.

Raportul Curții de Conturi pentru 2023 arată clar: problema nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt gestionați. Cu peste 200 de milioane de euro în nereguli și prejudicii, Ilfov devine un caz emblematic al risipirii banului public în România.

Fără reforme administrative reale, transparență în achiziții și responsabilitate la nivelul conducerii locale, județul riscă să repete acest scenariu an de an – în detrimentul cetățenilor.

Sursă: Buletin de București

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declanșat un val de reacții pe rețelele sociale după ce a acuzat un „jaf generalizat” pe Aeroportul Otopeni, unde prețurile produselor de bază au ajuns la cote absurde.

Liberalul critică vehement lipsa de concurență reală și complicitatea directorilor din companiile de stat care administrează spațiile comerciale, considerând că „hoția se facturează legal”.

Alin Tișe a publicat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile alimentelor vândute la Otopeni: un sandwich costă cât o zi de muncă, o cafea ajunge la prețul unei jumătăți de pensii, iar o felie de pizza este listată la 39 de lei. Tișe subliniază că aceste sume nu sunt rodul pieței libere, ci rezultatul unui sistem corupt și protejat politic.

„Aeroportul nu m-a întâmpinat cu fața României, ci cu fața unei tălhării oficializate. Un sistem în care hoția se facturează legal și se servește cu zâmbetul pe buze”, a scris Tișe. El consideră că adevărații vinovați nu sunt comercianții mici, ci conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și membrii consiliilor de administrație, care percep chirii uriașe și gestionează netransparent spațiile.

Tișe critică dur directorii CNAB și membrii consiliilor de administrație: „Vinovații sunt cei cocoțați în funcții, care și-au transformat birourile în feude personale. Ei iau dividende, noi plătim diferența. Nu e capitalism, e jaf organizat”.

Consiliul Concurenței a redeschis în 2023 o investigație privind o posibilă restricționare a concurenței în interiorul aeroportului, deoarece CNAB nu a organizat o licitație pentru spațiile comerciale, deși contractele cu firmele Millenium Pro Design și Dnata Catering erau expirate din decembrie 2022. Aceste firme sunt implicate într-un dosar penal privind mită în aeroport.

Lipsa licitațiilor favorizează o piață viciată, unde doar câteva firme dictează prețurile. Această situație transformă aeroportul într-un paradis pentru sinecuri și monopoluri comerciale. Costurile uriașe pentru spațiile comerciale sunt transferate asupra consumatorului final.

„Mergeți acasă, domnilor încărcați de privilegii! Dați-vă salarii de zei în afaceri private, nu pe spinarea statului”, a scris Tișe. El cere demisii și reforme reale în administrarea aeroporturilor.

Postarea sa a generat mii de reacții și comentarii, majoritatea susținând poziția fermă a liderului liberal. Utilizatorii au relatat experiențe similare din alte aeroporturi sau din infrastructura controlată de companii de stat.

Cazul ridicat de Alin Tișe nu este singular, ci reflectă o problemă sistemică: gestionarea ineficientă și coruptă a spațiilor publice. Lipsa de transparență, monopolurile comerciale și prețurile abuzive sunt simptome ale unui stat captiv intereselor de partid și personale. Reformarea CNAB și eliminarea sinecurilor din companiile de stat devin urgente pentru recâștigarea încă o dată a încăderii încă unui spațu public esențial pentru imaginea României.

Sursă: G4Media

Un apropiat al premierului Marcel Ciolacu, Mirel Alexandru Marcu, s-a bucurat de sinecuri generoase din partea statului român, fiind numit în consiliile de administrație ale TAROM și CNAIR, fără să aibă legătură cu domeniul transporturilor.

Mai mult, acesta a fost condamnat definitiv pentru conducere sub influența alcoolului, dar cu amânarea executării pedepsei. Prietenia cu liderul PSD, investițiile financiare în partid și lipsa de transparență în numirile publice ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt administrate companiile de stat.

Mirel Alexandru Marcu, absolvent al Facultății de Construcții Civile din București, și-a petrecut cariera în companii de construcții, precum Rotary Construcții, firmă cu contracte consistente cu statul. Deși nu are nicio competență în domeniul aviației sau infrastructurii rutiere, a fost numit în 2022 în CA-ul TAROM și apoi în CA-ul CNAIR.

Prima sinecură la stat a venit încă din 2018, când Marcu a fost numit în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. A urmat o pauză, dar revenirea sa pe scena publică a coincis cu o investiție strategică în PSD: în noiembrie 2020, Marcu împrumuta partidul cu 445.000 de lei.

Ulterior, Mirel Alexandru Marcu a fost numit în consiliile de administrație ale celor două companii strategice: TAROM și CNAIR. Potrivit declarației sale de avere din 2024, el a încasat 89.600 de lei anual de la fiecare dintre cele două companii, totalizând 179.200 de lei (peste 36.000 de euro).

Pe lângă această sumă, Marcu a mai primit 300.000 lei anual (aproximativ 60.000 de euro) din funcția de director la Rotary Construcții. Soția sa, Cătălina Gabriela Marcu, lucrează ca economist la Exim Bank, unde câștigă 90.000 de lei anual.

În februarie 2024, Marcu a fost trimis în judecată pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Pe 23 mai, Judecătoria Buzău l-a condamnat la un an și trei luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei și cu un termen de supraveghere de doi ani.

Pe lângă supravegherea obligatorie, Marcu trebuie să execute 60 de zile de muncă în folosul comunității, la Primăria Sector 1 sau Sector 6 din București.

Contactat de jurnaliștii de la DeFapt.ro, Marcu a recunoscut condamnarea, dar a minimalizat fapta:

„E o condamnare cu amânare. Da, este definitivă. Am mutat mașina 800 de metri de la un restaurant la o pensiune… Băusem două-trei pahare de vin. Veneam după mai multe operații, ficatul meu era praf.”

În privința numirii în consiliile de administrație, Marcu susține că a aplicat online:

„Sunt prieten cu Marcel Ciolacu de 15 ani. Dar nu m-a susținut el. Sunt aplicații pe internet, mi-am depus dosarul.”

Numele lui Marcu este strâns legat de Rotary Construcții, firmă controlată de familia Rotaru, al cărei membri au împrumutat la rândul lor PSD-ul cu sume identice: 445.000 de lei.

Numirea lui Marcu în CA-ul TAROM a fost făcută în iunie 2024, la doar o lună după ce fusese condamnat pentru infracțiune rutieră. Această numire ridică mari semne de întrebare privind verificările de integritate efectuate de autorități.

Cazul lui Mirel Alexandru Marcu ilustrează modul în care influența politică, donațiile către partide și prieteniile personale pot determina accederea în funcții-cheie din companiile de stat, indiferent de competențele reale. Condamnarea penală, coroborată cu lipsa de experiență în domeniu, conturează portretul unui sinecurist plasat strategic pe o poziție remunerată din bani publici, într-un context politic lipsit de transparență și responsabilitate.

Sursă: Defapt