România primește un nou avertisment sever din partea Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, pentru progresele extrem de slabe în implementarea recomandărilor anticorupție.

În raportul de conformitate publicat pe 5 august 2025, GRECO arată că din cele 26 de recomandări formulate în runda a cincea de evaluare, țara noastră a reușit să implementeze complet doar două. Restul: 22 au fost aplicate doar parțial, iar două nu au fost puse în practică deloc.

Raportul, adoptat la cea de-a 100-a reuniune plenară (3–6 iunie, Strasbourg), vizează prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central — funcții executive de conducere — și în instituțiile de aplicare a legii.

GRECO subliniază că progresele României sunt „foarte limitate”. În privința funcțiilor executive de conducere, adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii guvernului, este considerată un pas important, dar insuficient.

„Intrarea în vigoare a acestei legi trebuie completată cu îndrumări clare, sesiuni de instruire, consiliere confidențială și mecanisme reale de monitorizare și aplicare”, notează raportul.

Una dintre cele mai grave lacune identificate este lipsa unor reguli de conduită pentru Președinte. Deși Administrația Prezidențială a adoptat un cod de conduită intern, acesta nu este complet și nu include sesiuni de instruire sau ghiduri detaliate.

„Reguli specifice pentru Președinte lipsesc, chiar dacă acesta este supus unor prevederi legale generale. Nu există obligația de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, așa cum se cere altor funcții executive”, avertizează GRECO.

În plus:

• Interacțiunile cu lobbyiștii și terții nu sunt dezvăluite public.

• Cancelaria prim-ministrului și ministerele nu publică registrul cadourilor, spre deosebire de Administrația Prezidențială.

• Nu există transparență completă în legătură cu contactele și influențele externe asupra deciziilor.

GRECO recunoaște unele progrese tehnice: DNA a dezvoltat o platformă care poate genera alerte prin verificări automate ale declarațiilor de avere și interese. Cu toate acestea, organismul european subliniază că lipsesc:

• Verificări eficiente ale integrității pentru persoanele din funcții executive.

• Revizuirea cadrului de integritate.

• Un mecanism independent de monitorizare a aplicării legislației privind accesul la informații.

• Limitarea abuzului de ordonanțe de urgență.

• Introducerea unor restricții clare pentru funcțiile post-mandat.

• Consultări publice reale și transparente înainte de adoptarea unor măsuri legislative.

În privința instituțiilor de aplicare a legii, GRECO notează câteva îmbunătățiri:

• Jandarmeria publică pe site toate donațiile primite.

• Este aproape finalizat un cod de etică comun pentru Poliție și Jandarmerie.

• A fost elaborată o programă națională de instruire în integritate.

• Există un portal centralizat pentru recrutări, menit să asigure transparența concursurilor.

Dar, în același timp, raportul subliniază probleme grave:

• Numirile prin împuternicire rămân regula pentru funcțiile de conducere, ceea ce favorizează numirile politice sau pe criterii clientelare.

• Rotația funcțiilor nu este corelată cu zonele cu risc ridicat de corupție.

• Nu există reguli clare privind dezvăluirea și gestionarea conflictelor de interese în Jandarmerie.

• Reprezentarea femeilor la nivel decizional este scăzută.

Raportul menționează că verificările de integritate sunt efectuate doar la recrutare. Sunt în discuție propuneri pentru verificări regulate în timpul carierei, dar nu au fost adoptate încă. În plus:

• S-a făcut un studiu despre activitățile post-angajare ale foștilor ofițeri, cu recomandări pentru prevenirea conflictelor de interese.

• Procedurile de protecție a avertizorilor au fost aliniate la legislația națională, însă aplicarea lor rămâne neclară.

GRECO cere autorităților române să transmită până la 31 decembrie 2026 un raport detaliat cu măsurile luate pentru implementarea recomandărilor restante. Printre acestea:

1. Introducerea de reguli clare de conduită pentru Președinte.

2. Obligația de dezvăluire publică a conflictelor de interese ad-hoc pentru toate funcțiile executive.

3. Transparență completă privind interacțiunile cu lobbyiștii și terții.

4. Eliminarea practicii împuternicirilor pentru posturile-cheie din Poliție și Jandarmerie.

5. Creșterea reprezentării femeilor în funcțiile de comandă.

6. Crearea unui mecanism independent de monitorizare a aplicării normelor de integritate.

Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei format din 46 de state membre, plus Kazahstan și SUA. Rolul său este să monitorizeze implementarea standardelor anticorupție și să ajute statele să corecteze deficiențele legislative și instituționale. Recomandările sale nu sunt doar orientative: neimplementarea lor poate afecta imaginea țării și chiar accesul la fonduri europene.

Raportul GRECO 2025 arată că România continuă să aibă o problemă structurală cu corupția la nivel înalt. Deși există inițiative punctuale — platforme tehnice, coduri de etică, transparență parțială — lipsa unei voințe politice reale și perpetuarea mecanismelor clientelare blochează progresul.

Faptul că după mai bine de șase ani de monitorizare, doar două recomandări au fost implementate integral este un semnal de alarmă. Dacă nu se acționează rapid, România riscă nu doar pierderea credibilității internaționale, ci și sancțiuni sau condiționări suplimentare în relația cu organismele europene.

Sursă: Mediafax

România se confruntă cu un nou scandal financiar care poate duce la pierderea a zeci de milioane de euro din bani europeni.

Lucrările de modernizare a Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, începute în mai 2023 și aflate acum în faza de finalizare, sunt investigate de Parchetul European (EPPO) și DNA, după ce Curtea de Conturi a constatat folosirea unor documente false în licitația câștigată de o asociere româno-turcă.

Proiectul de dezvoltare a terminalului, turnului de control și parcării Aeroportului Mihail Kogălniceanu a fost atribuit în 2023 unei asocieri formate din:

• SSAB-AG SA (Bacău) – 91% execuție lucrări

• ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – 5% proiectare și asistență tehnică

• Atelier Unbuilt SRL (București) – 4% proiectare

Valoarea inițială a contractului a fost de 202 milioane de lei fără TVA (circa 46 milioane de euro), din care peste 160 milioane lei proveneau din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Ulterior, valoarea totală a contractului a urcat la 278 milioane lei (55,9 milioane euro).

Firma ACER Proje Inșaat AȘ a fost cooptată pentru a demonstra experiența tehnică necesară unei lucrări de asemenea anvergură. Însă Curtea de Conturi a descoperit că documentele depuse pentru a dovedi experiența erau false sau neconforme.

Printre proiectele invocate de compania turcă se numărau:

• Extinderea Aeroportului Adana Șakirpașa (48,8 milioane lei)

• Lucrări la baza aeriană Incirlik (58,3 milioane lei)

• Construirea unui stadion în Istanbul (92,9 milioane lei)

Auditorii au constatat lipsa unor date de identificare clare, ștampile ilizibile și lipsa documentelor de recepție finală. În cazul aeroportului din Adana, certificatul de finalizare nu făcea referire la lucrările prevăzute în contract, iar pentru baza Incirlik, valoarea reală a lucrărilor era de doar 10.000 de dolari, nu 14 milioane.

În februarie 2025, Plenul Curții de Conturi a decis sesizarea EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru suspiciuni de:

• fals intelectual

• fals în înscrisuri sub semnătură privată

• uz de fals

• înșelăciune

Raportul instituției a subliniat că oferta câștigătoare era inacceptabilă, întrucât nu îndeplinea criteriile de calificare privind experiența similară. Membrii comisiei de evaluare sunt acuzați că și-au îndeplinit defectuos atribuțiile.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat pentru presă că există anchete în derulare și că, dacă se confirmă fraudele, România va trebui să returneze cele 32 de milioane de euro din fonduri UE alocate proiectului.

„Pare că este vorba despre documente false folosite în licitații. În funcție de rezultatul anchetei vom vedea dacă trebuie recuperate sume”, a declarat ministrul.

Investigații jurnalistice anterioare au arătat că aceeași firmă din Turcia a depus documente controversate și la alte licitații din România, inclusiv pentru modernizarea Aeroportului din Maramureș și pentru un proiect la Spitalul din Lugoj. În ambele cazuri, existau neconcordanțe între actele depuse și realitatea din teren.

Potrivit directorului Aeroportului Mihail Kogălniceanu, Bogdan Artagea, terminalul a fost finalizat și se află în faza testelor. În decembrie 2024, conducerea aeroportului a depus o plângere penală la DNA împotriva SSAB-AG și ACER Proje Inșaat. Dosarul a fost transferat între DNA București, DNA Constanța și, ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Conform răspunsului oficial transmis pe 4 august 2025, nu există încă concluzii finale din partea organelor de cercetare penală.

Cine sunt firmele implicate

• SSAB-AG SA (Bacău) – companie fondată în anii ’90, cu trei asociați români: Corneliu Saftiuc, Gabriel Nistor și Mihai Iulian Slic. Experiență declarată: peste 30 de ani în construcții.

• Atelier Unbuilt SRL (București) – firmă deținută integral de Aurelia Stan.

• ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – compania care trebuia să asigure expertiza tehnică, dar care, potrivit Curții de Conturi, nu a participat efectiv la lucrările din România.

Surse din proiect afirmă că SSAB-AG a rupt colaborarea cu firma turcă și a continuat lucrările fără implicarea acesteia.

Cazul ridică semne de întrebare asupra modului în care se derulează licitațiile publice în România, mai ales când sunt implicate fonduri europene. Acceptarea fără verificare a unor documente dubioase nu doar că poate aduce pierderi financiare directe, dar afectează și credibilitatea României în fața Comisiei Europene.

Sursă: SNOOP

Fotografie principală: CT100% (CT100.ro) / Inquam Photos – Mălina Norocea, Inquam Photos – Octav Ganea

Curtea de Apel București a decis reluarea de la zero a dosarului de delapidare al fostului manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, după aproape 8 ani de procese. Instanța a desființat condamnarea inițială de 11 ani de închisoare, dispusă în noiembrie 2024, trimițând dosarul spre rejudecare la Tribunalul București.

Dosarul penal nr. 3252/3/2018, care a fost judecat vreme de aproape un deceniu, este un simbol al ineficienței sistemului juridic românesc. Decizia instanței superioare vine după ce completul de la Tribunalul București a amânat de 22 de ori pronunțarea sentinței între decembrie 2023 și noiembrie 2024.

Florin Secureanu a fost acuzat că a delapidat spitalul pe care îl conducea, extrăgând zilnic bani cash din casieria unității medicale. Zilnic, sume echivalente a sute de euro dispăreau din fondurile publice.

Una dintre cele mai scandaloase acuzații vizează modul în care Secureanu masca plățile către iubita sa, Eugenia Chiriac, alias „Vrăbi”. Bijuteriile primite de aceasta erau decontate prin contracte fictive cu o firmă de bijuterii care figura ca prestator de servicii de sterilizare a instrumentarului medical din secția de neonatologie.

Ancheta jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor – actualul site Snoop.ro – a relevat că ștampila firmei-fantomă era ținută într-un sertar al spitalului, iar facturile erau fabricate la cerere.

Secureanu a fost reținut în decembrie 2016 de către DNA, fiind ținut în arest preventiv pentru mai bine de 6 luni. Ulterior, dosarul a fost disjuns: 7 dintre inculpați și-au recunoscut vina și au primit condamnări totale de peste 15 ani.

Secureanu și alți trei inculpați au negat faptele și au fost judecați separat, cazul lor fiind cel retrimis acum la instanța de fond.

În mai 2023, Secureanu a fost condamnat definitiv la 3 ani și 8 luni într-un alt dosar, unde s-a dovedit că a folosit resursele spitalului pentru a-și construi o vilă în nordul Capitalei și pentru a plăti operații medicale ale rudelor la clinici private.

A încercat să atace decizia prin contestație în anulare, dar Curtea de Apel i-a respins cererea pe 10 ianuarie 2024.

Spitalul Malaxa este subordonat Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), aflată la rândul ei sub autoritatea Primăriei Capitalei. Cazul Secureanu a atras atenția asupra corupției instituționale din spitalele publice din București.

Investigația jurnalistică realizată în 2016 a stat la baza deschiderii dosarului penal. Echipa Snoop.ro a publicat documente, facturi, fotografii și declarații care au scos la lumină o schemă de delapidare bine pusă la punct.

Reluarea procesului de la zero implică reluarea tuturor etapelor judiciare: audierea martorilor, reanalizarea probelor, expertize noi. Astfel, un proces care a durat deja aproape un deceniu se poate prelungi cu alți ani buni, timp în care Florin Secureanu este liber.

Dosarul va fi rejudecat la Tribunalul București, Secția I Penală. Avocații apărării au salutat decizia, considerând-o o “victorie procedurală”. De cealaltă parte, opinia publică rămâne indignată de faptul că fapte dovedite de jurnaliști și recunoscute de alți inculpați rămân nesancționate din cauza viciilor de procedură.

Dosarul Florin Secureanu reflectă deficiențele grave ale sistemului judiciar: tergiversarea proceselor, lipsa fermității instanțelor, manipularea actelor contabile și lipsa unui control eficient din partea instituțiilor statului. Un dosar cu probe evidente este împotmolit în birocrație, iar fostul manager de spital rămâne încă liber.

Sursă: Hotnews

Statul român a pierdut o primă confruntare esențială dintr-un proces financiar de sute de milioane de euro cu frații Ioan și Viorel Micula, cunoscuți oameni de afaceri și patroni ai grupului European Drinks & Food.

Instanțele din Oradea au anulat deciziile prin care Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor impusese sechestre asupra bunurilor celor doi, pe motiv de erori materiale și lipsă de motivație clară a actelor administrative.

Hotărârile de anulare a deciziilor privind sechestrele au fost pronunțate la Curtea de Apel Oradea pe 26 mai 2025 (pentru Ioan Micula) și 5 iunie 2025 (pentru Viorel Micula). Autoritățile fiscale au anunțat că vor contesta aceste decizii la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar până la soluționarea definitivă, sechestrele rămân anulate.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Cluj-Napoca și AJFP Bihor estimaseră că trebuie recuperate sume de peste 1,29 miliarde de lei (aproximativ 260 de milioane de euro), reprezentând ajutoare de stat considerate ilegale de Uniunea Europeană, plus accesorii.

Funcționarii fiscali motivaseră sechestrul prin riscul ca frații Micula să încerce să évadeze financiar, ascunzând sau risipind patrimoniul, ceea ce ar fi încurcat colectarea sumelor respective.

Scandalul dintre frații Micula și statul român a început în 2005, când guvernul a încheiat un program de facilități fiscale pentru zone defavorizate – măsură cerută de Comisia Europeană în procesul de aderare la UE. Micula a dat statul în judecată la Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale (ICSID) și a câștigat în 2013: 178 milioane de euro, despăgubiri.

Cu penalități și dobânzi, suma a urcat la 395 milioane de euro. O parte din bani, 912 milioane de lei, a fost plătită în decembrie 2019 de guvernul Orban, după ce frații Micula blocaseră conturile unor companii de stat.

În ianuarie 2022, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că despăgubirile reprezintă ajutor de stat ilegal și a obligat statul român să recupereze banii. La 2 octombrie 2024, Tribunalul UE a confirmat: statul trebuie să execute silit frații Micula și companiile lor.

AJFP Bihor a emis decizii de sechestru pe 31 martie 2025, dar una din deciziile anterioare, din 24 martie, conținea erori grave: suma era de peste 2 miliarde de lei, fără justificare clară, iar bunurile vizate nu erau precis individualizate. Pe 15 aprilie, instituția a emis o corectare, scăzând suma totală la circa 1,29 miliarde de lei.

Curtea de Apel Oradea a constatat lipsa motivării adecvate, menționarea greșită a titlului de creanță și neidentificarea exactă a bunurilor sechestrate. Pentru instanță, aceste erori administrative reprezintă temei pentru anularea sechestrului.

Judecătorii au precizat că „motivarea este decisivă pentru a delimita actul legal de excesul de putere”. Mai mult, diferența de 800 de milioane de lei între suma inițială și cea corectată a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la seriozitatea și profesionalismul autorității fiscale.

Ulterior anulării, Ioan și Viorel Micula au cerut oficial AJFP Bihor să ridice sechestrele, dar instituția a refuzat, invocând că hotărârile nu sunt definitive. Cei doi au dat din nou statul în judecată, cerând nu doar ridicarea sechestrului, ci și penalități de 20% din salariul minim pentru fiecare zi de întârziere.

Ambele cereri au fost respinse la Curtea de Apel Oradea, dar deciziile au fost contestate la ICCJ.

Frații Micula, cetățeni suedezi, contestă și legalitatea procesului de executare silită. Un dosar în acest sens se află la Tribunalul Satu Mare, dar este suspendat până când CJUE va decide definitiv asupra legalității deciziei Comisiei Europene din martie 2015.

Comisia susține că despăgubirile acordate încalcă legislația privind ajutorul de stat. Statul român a informat că deja a compensat parțial sumele, incluzând 337 de milioane de lei (76 milioane de euro) prin scăderea unor taxe datorate de European Food.

În 2008, afacerile fraților depășeau 2,5 miliarde de lei. Până în 2024, cifra de afaceri scăzuse la aproximativ 500 de milioane de lei. Chiar și așa, litigiul cu statul rămâne o miză financiară uriașă.

Acest caz scoate în evidență disfuncționalitățile grave din administrația fiscală românească. Lipsa de precizie, greșelile materiale și lipsa de transparență a funcționarilor permit anularea unor sechestre de sute de milioane de euro. În același timp, frații Micula continuă lupta juridică la toate nivelurile, inclusiv la Curtea de Justiție a UE.

Sursă: Libertatea

Foto: Agerpres

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a stârnit controverse printr-o declarație făcută la Digi24, în care a susținut că pensia de 70% din salariul net – adică aproximativ 11.000 de lei pentru un judecător de tribunal – este mică. Asta în contextul în care pensia medie în România este de 2.759 de lei, potrivit datelor oficiale din aprilie 2025.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat recent reforma sistemului de pensii speciale. Una dintre cele mai importante măsuri este reducerea cuantumului pensiei magistraților de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net. Măsura vine în contextul unei presiuni publice uriașe, având în vedere dezechilibrele majore între pensiile speciale și cele obișnuite.

La finalul lunii aprilie, pensia medie în România era de 2.759 lei, iar pentru cei cu stagiu complet de cotizare, pensia medie era de 3.219 lei. Comparativ, pensiile speciale ale magistraților ajung deseori la peste 20.000 lei.

Elenei Costache „Ar trebui să fac un calcul mic, dar înergia publică mă obligă să răspund direct: da, mi se pare puțină o pensie de 11.000 de lei. Haideți să vedem salariile nete: judecător Curte de Apel – 20.346 lei, Tribunal – 17.948 lei, Judecătorie – 16.157 lei. 70% înseamnă 11.309 lei pentru Tribunal”, a declarat președinta CSM.

Aceasta a ținut să sublinieze că magistrații sunt unici în arhitectura statului român, făcând parte din una dintre cele trei puteri: executivă, legislativă, judecătorească. „Nu putem pune semnul egalității între un magistrat și alte categorii sociale. Examenele pe care le-am trecut, munca depusă, responsabilitățile, toate ne diferențiază. Nu avem voie, ca alți funci func\u021ionari, să ne angajăm după pensionare în alte profesii juridice. Este un sacrificiu social.”

Declarația a fost rapid criticată pe rețelele sociale și în spațiul public. Mulți cetățeni consideră afirmațiile „insensibile”, „arogante” și „deconectate de realitatea economică din România”. „Pentru cineva care trăiește cu 2.000 lei pe lună, a auzi că 11.000 lei e o pensie mică e insultă directă”, a scris un utilizator de Facebook.

Sindicalistul Vasile Marica a declarat: „Este inadmisibil. Nu contest importanța magistraților, dar echitatea socială trebuie să existe. Nu putem accepta pensii de zece ori mai mari decât media națională”.

Potrivit proiectului de reformă, pensiile magistraților nu vor mai putea depăși salariul net în plată, iar baza de calcul nu va mai include sporurile nepermanente. Mai mult, vârsta minimă de pensionare va fi crescută la 65 de ani, pentru a limita retragerile premature cu pensii generoase.

„Obiectivul este echilibrarea bugetară și crearea unui sistem just. Nu putem susține pe termen lung un sistem de pensii dezechilibrat, într-o economie cu deficit bugetar”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

• 4.800 de magistrați beneficiază în prezent de pensii speciale; — Media pensiilor speciale pentru magistrați este de peste 21.000 lei; — 98% dintre aceștia se pensionează la 49-52 de ani; — 82% dintre români consideră că pensiile speciale trebuie eliminate (sondaj INSCOP, 2024).

Deși magistrații susțin că pensiile speciale sunt justificate prin statutul lor, reformele propuse de Guvern par să aibă sprijin public larg. Parlamentul urmează să voteze pachetul legislativ în septembrie.

Declarațiile președintei CSM readuc în atenție falia tot mai mare dintre elitele instituțiilor statului și cetățeanul obișnuit. În timp ce marea majoritate a pensionarilor din România trăiesc cu mai puțin de 3.000 lei pe lună, „excepțiile” par să devină normă la vârful aparatului de stat. Reforma pensiilor speciale va fi testul care va arăta dacă echitatea mai contează în România anului 2025.

Sursă: G4Media