Acasă Blog Pagina 63

Pensia de 11.000 de lei e mică” – declarația șefei CSM care a aprins spiritele într-o Românie cu pensia medie de 2.700 lei

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a stârnit controverse printr-o declarație făcută la Digi24, în care a susținut că pensia de 70% din salariul net – adică aproximativ 11.000 de lei pentru un judecător de tribunal – este mică. Asta în contextul în care pensia medie în România este de 2.759 de lei, potrivit datelor oficiale din aprilie 2025.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat recent reforma sistemului de pensii speciale. Una dintre cele mai importante măsuri este reducerea cuantumului pensiei magistraților de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net. Măsura vine în contextul unei presiuni publice uriașe, având în vedere dezechilibrele majore între pensiile speciale și cele obișnuite.

La finalul lunii aprilie, pensia medie în România era de 2.759 lei, iar pentru cei cu stagiu complet de cotizare, pensia medie era de 3.219 lei. Comparativ, pensiile speciale ale magistraților ajung deseori la peste 20.000 lei.

Elenei Costache „Ar trebui să fac un calcul mic, dar înergia publică mă obligă să răspund direct: da, mi se pare puțină o pensie de 11.000 de lei. Haideți să vedem salariile nete: judecător Curte de Apel – 20.346 lei, Tribunal – 17.948 lei, Judecătorie – 16.157 lei. 70% înseamnă 11.309 lei pentru Tribunal”, a declarat președinta CSM.

Aceasta a ținut să sublinieze că magistrații sunt unici în arhitectura statului român, făcând parte din una dintre cele trei puteri: executivă, legislativă, judecătorească. „Nu putem pune semnul egalității între un magistrat și alte categorii sociale. Examenele pe care le-am trecut, munca depusă, responsabilitățile, toate ne diferențiază. Nu avem voie, ca alți funci func\u021ionari, să ne angajăm după pensionare în alte profesii juridice. Este un sacrificiu social.”

Declarația a fost rapid criticată pe rețelele sociale și în spațiul public. Mulți cetățeni consideră afirmațiile „insensibile”, „arogante” și „deconectate de realitatea economică din România”. „Pentru cineva care trăiește cu 2.000 lei pe lună, a auzi că 11.000 lei e o pensie mică e insultă directă”, a scris un utilizator de Facebook.

Sindicalistul Vasile Marica a declarat: „Este inadmisibil. Nu contest importanța magistraților, dar echitatea socială trebuie să existe. Nu putem accepta pensii de zece ori mai mari decât media națională”.

Potrivit proiectului de reformă, pensiile magistraților nu vor mai putea depăși salariul net în plată, iar baza de calcul nu va mai include sporurile nepermanente. Mai mult, vârsta minimă de pensionare va fi crescută la 65 de ani, pentru a limita retragerile premature cu pensii generoase.

„Obiectivul este echilibrarea bugetară și crearea unui sistem just. Nu putem susține pe termen lung un sistem de pensii dezechilibrat, într-o economie cu deficit bugetar”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

  • 4.800 de magistrați beneficiază în prezent de pensii speciale; — Media pensiilor speciale pentru magistrați este de peste 21.000 lei; — 98% dintre aceștia se pensionează la 49-52 de ani; — 82% dintre români consideră că pensiile speciale trebuie eliminate (sondaj INSCOP, 2024).

Deși magistrații susțin că pensiile speciale sunt justificate prin statutul lor, reformele propuse de Guvern par să aibă sprijin public larg. Parlamentul urmează să voteze pachetul legislativ în septembrie.

Declarațiile președintei CSM readuc în atenție falia tot mai mare dintre elitele instituțiilor statului și cetățeanul obișnuit. În timp ce marea majoritate a pensionarilor din România trăiesc cu mai puțin de 3.000 lei pe lună, „excepțiile” par să devină normă la vârful aparatului de stat. Reforma pensiilor speciale va fi testul care va arăta dacă echitatea mai contează în România anului 2025.

Sursă: G4Media

CNSAS, instituția cu privilegii de sute de mii de euro, în ciuda apelurilor la austeritate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), instituție publică cu misiunea de a verifica legăturile fostelor cadre cu Securitatea regimului comunist, s-a transformat într-un adevărat bastion al sinecurilor politice.

În ciuda declarațiilor guvernamentale privind reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor publice, CNSAS menține un aparat de conducere compus din 13 membri, cu rang de secretar de stat, remunerați generos din bani publici.

CNSAS este instituția responsabilă cu gestionarea și studierea arhivelor fostei Securități și verificarea persoanelor care ocupă sau candidează pentru funcții publice. Legea inițială prevedea un Colegiu de 11 membri, dar în 2023, Parlamentul a aprobat extinderea acestuia la 13 membri, printr-o decizie controversată și netransparentă. Cei doi membri adăugați sunt Laura Cornea (PSD) și Adrian Cioflâncă (reprezentant al minorităților).

Conform site-ului oficial CNSAS, fiecare dintre cei 13 membri primește lunar între 16.000 și 22.000 de lei brut, echivalentul a peste 226.000 lei pe lună pentru tot Colegiul. Acest lucru echivalează cu 2.720.640 lei anual, adică peste 540.000 euro pe an doar pentru conducerea instituției.

În plus, cei mai bine plătiți membri, conform declarațiilor de avere pentru 2025, sunt:

  • Constantin Buchet (PSD), președinte CNSAS: 172.127 lei net anual
  • Cătălin Precul (PSD), secretar: 156.322 lei net anual
  • Ladislau Csendes (UDMR): 144.523 lei net anual
  • Germina Nagâț (USR): 142.430 lei net anual
  • Mădălin Hodor (PNL), vicepreședinte: 122.540 lei net anual

Pe lângă salarii, mai mulți membri beneficiază de mașini de serviciu, șoferi și decontări de chirii. Potrivit surselor interne, pachetul total de beneficii poate ridica valoarea reală a costului pentru fiecare membru la zeci de mii de lei lunar. Prezentul contrastul major cu salariile angajaților de rând, care încep de la 2.700 lei net pe lună.

În 2024, CNSAS a fost implicat într-un scandal legat de modificarea procedurilor interne, care permit ocolirea verificărilor pentru anumiți candidați la funcții publice, inclusiv foștilor colaboratori ai Securității. În plus, a fost restrâns accesul publicului la documentele din sala de lectură, făcând dificilă contestarea deciziilor CNSAS, cum a fost cazul politicianului Crin Antonescu.

Mai mulți membri CNSAS nu și-au publicat declarațiile de avere pentru 2025, cum este cazul lui Adrian Cioflâncă, iar comunicarea cu presa este deficitară. Răspunsurile la cererile formulate în baza Legii 544/2001 sunt evazive, invocând confidențialitatea.

Deși au rang de secretar de stat și numeroase beneficii, responsabilitățile membrilor CNSAS sunt neclare și greu cuantificabile. Surse interne au declarat pentru Libertatea că o parte dintre aceștia nu participă activ la ședințele săptămânale, iar implicarea lor este redusă.

Situația CNSAS vine în contradicție directă cu mesajele publice ale premierului Ilie Bolojan, care a anunțat o serie de măsuri de austeritate și reducere a cheltuielilor publice. În timp ce unele instituții își reduc personalul și taie beneficii, CNSAS își menține structura extinsă și cheltuielile ridicate, în ciuda unui volum de activitate relativ constant.

CNSAS a devenit un simbol al contradicției între retorica de reformă și realitatea din instituțiile de stat. Cu un buget generos alocat membrilor Colegiului, privilegii și puțină transparență, instituția pare să fi deviat de la scopul său inițial. Este esențial ca promisiunile guvernamentale privind reforma administrației publice să se aplice și în acest caz, prin transparentizarea activității CNSAS și ajustarea cheltuielilor la nevoile reale ale instituției.

Cheltuielile publice trebuie să fie justificate, mai ales când sunt suportate de contribuabili. CNSAS nu poate fi excepția de la regulă.

Sursă: Libertatea

Explozia numărului de pensii de handicap în România: aproape un milion de beneficiari în 2024

Numărul beneficiarilor de pensii de handicap din România a crescut spectaculos în ultimii 30 de ani, ajungând de la 74.053 în 1992 la 966.637 în 2024.

Datele furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități indică o creștere constantă, dar care ridică tot mai multe semne de întrebare, inclusiv din partea autorităților.

Statistica anuală arată o triplare a numărului de beneficiari în primii ani de după Revoluție. Spre exemplu, în 1993 erau deja 225.232 de beneficiari, iar în 1994 numărul a urcat la peste 370.000. Până în anul 2000, s-a menținut în jurul pragului de 400.000, iar în următorul deceniu, cifra a crescut progresiv, depășind 680.000 în 2009.

În perioada 2010-2020, numărul a oscilat în jurul valorii de 700.000 – 860.000. Din 2021 până în 2024, creșterea a fost din nou accelerată, de la 865.573 la 966.637 de persoane.

Premierul Ilie Bolojan a comentat această evoluție într-un interviu pentru G4Media, catalogând situația drept o „problemă sistemică”. Acesta a declarat: „Este un număr foarte mare, iar o parte din cei care beneficiază de aceste drepturi sunt persoane care le-au obținut într-o manieră discutabilă”.

Bolojan a subliniat că fenomenul nu doar creează presiune bugetară, ci și afectează direct persoanele care chiar au nevoie de aceste drepturi. „Ei afectează și drepturile celor care sunt într-o situație obiectivă”, a spus premierul.

Posibile cauze ale creșterii Creșterea numărului de beneficiari poate fi pusă pe seama mai multor factori:

  • Modernizarea sistemului de diagnosticare și accesibilitatea crescută la servicii medicale;
  • Mecanismele de protecție socială mai dezvoltate;
  • Lipsa unui control riguros asupra eliberării certificatelor de handicap;
  • Posibile fraude și abuzuri în unele regiuni.

Premierul a arătat că Ministerul Muncii lucrează la reforme prin care să combată obținerea ilegală a certificatelor de handicap, dar și să sanc!oneze cadrele medicale sau autoritățile implicate în eliberarea acestora.

În funcție de gradul de handicap, beneficiarii primesc următoarele drepturi:

  • Handicap grav: 529 lei indemnizație + 199 lei buget complementar + pîste 2.000 lei pentru însoțitor;
  • Handicap accentuat: 350 lei + 146 lei buget complementar;
  • Handicap mediu: doar buget complementar de aproximativ 80 lei lunar.

Alte facilități includ:

  • Transport gratuit: tren, autobuz, metrou;
  • Carburant decontat (până la 1.500 lei/an);
  • Scutiri de impozit (venit, clădire, teren);
  • Dispozitive medicale gratuite/subvenționate;
  • Educație, burse, cazare gratuită în sanatorii sau stațiuni balneare;
  • Asistență medicală completă.

Numărul mare de beneficiari afectează sustenabilitatea sistemului de protecție socială. Totodată, reduce semnificativ resursele ce ar putea fi alocate dezvoltării serviciilor dedicate celor cu nevoi reale. Bolojan a atras atenția asupra zonelor „cu ponderi neobișnuit de mari” de certificate emise, indicând posibile rețele informale de influență sau corupție.

Guvernul pregătește un nou sistem digital de evaluare și verificare, alături de reevaluarea cazurilor vechi. De asemenea, sunt avute în vedere:

  • Unificarea criteriilor de evaluare;
  • Control mai strict al medicilor evaluatori;
  • Crearea unei baze de date naționale interconectate;
  • Auditarea centrelor medicale ce eliberează certificate.

România are, în 2024, aproape un milion de beneficiari de pensii de handicap. Deși o parte dintre aceștia au drepturi legitime, datele statistice sugerează că fenomenul este amplificat artificial de lipsa controalelor și posibile fraude. Guvernul a promis măsuri ferme pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului.

Subiectul rămâne de actualitate, iar reforma sistemului de pensii de handicap este esențială pentru a proteja cu adevărat persoanele aflate în nevoie reală, fără a permite abuzuri sau privilegii nemeritate.

Sursă: G4Media

Scandal de proporții în Cisnădie: 500 de telefoane mobile de 850.000 de euro pentru doar 100 de angajați ai Primăriei

Un nou scandal zguduie administrația locală din Cisnădie, județul Sibiu: actualul primar, Mircea Orlățan, a anunțat existența a cinci dosare penale legate de achiziții suspecte în mandatul fostei conduceri.

Printre cele mai controversate achiziții se numără un contract pentru 500 de telefoane mobile și servicii de telefonie în valoare de peste 850.000 de euro. Totul, pentru o instituție cu doar 100 de angajați.

Potrivit actualei administrații, contractul semnat în timpul mandatului fostului primar Gheorghe Huja includea achiziția a 500 de telefoane mobile, alături de abonamente la servicii de telefonie mobilă. Costul total: 858.000 de euro. Raportat la numărul angajaților instituției (aproximativ 100), rezultă cinci telefoane de persoană, o cifră care contravine oricărei logici administrative.

Mircea Orlățan a prezentat în fața Consiliului Local un raport amplu privind gestionarea bugetului în mandatul anterior. Acesta include:

  • plăți umflate pentru echipamente: stâlpi de iluminat cumpărați cu 5.500 de lei bucata, deși prețul real era de aproximativ 800 de lei;
  • facturi nedeclarate, care ar fi fost ascunse în sertarele departamentului economic;
  • lipsa oricărei justificări privind utilitatea celor 500 de telefoane mobile.

Primarul Orlățan a transmis că inițial, ancheta DNA l-a vizat pe fostul director economic al Primăriei. Ulterior, pe baza documentelor depuse de actuala conducere („mii de pagini”, conform edilului), procurorii au extins cercetările și asupra fostului primar Gheorghe Huja, fostului viceprimar Dănuț Filip și secretarului general Ciprian Constantin Rusu. Toți trei sunt acuzați de implicare directă în fraudarea bugetului local.

Fostul primar Gheorghe Huja a intervenit scurt în cadrul ședinței de Consiliu Local pentru a-și susține nevinovăția. „Cum să fiu implicat, când eu am fost cel care a mers la Poliție și a depus sesizarea? Un mincinos care nu are alt scop decât să îmi facă mie dosare”, a declarat Huja, înainte de a părăsi sala.

Declarațiile contradictorii ale celor doi primari ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care funcționează administrația locală. Dacă fostul primar susține că el a sesizat procurorii, de ce nu au fost anulate contractele dubioase? De ce nu a existat o reacție publică în acel moment?

Nu este pentru prima dată când administrația din Cisnădie este acuzată de cheltuieli nejustificate. Achiziții precum bănci stradale de 9.000 de lei sau sisteme de iluminat public supraevaluate au mai fost semnalate de-a lungul anilor de presa locală.

Pe lângă contractul cu telefoanele mobile, patru alte cazuri au fost sesizate organelor de cercetare penală, toate vizând plăți dubioase din fonduri publice. DNA Sibiu a confirmat existența dosarelor și derularea cercetărilor in rem.

Dacă ancheta va demonstra vinovăția celor implicați, consecințele pot fi dure: suspendări din funcție, interdicții de a mai ocupa funcții publice, dar și eventuale daune materiale ce vor trebui recuperate. De asemenea, cazul poate deveni emblematic pentru modul în care achizițiile publice sunt folosite pentru deturnarea banilor contribuabililor.

Cazul Cisnădie scoate din nou la lumină practicile netransparente și risipa banului public din administrațiile locale. Indiferent cine are dreptate, investigațiile trebuie duse până la capăt, iar cei responsabili trași la răspundere. Pentru o comunitate de 20.000 de locuitori, 500 de telefoane achiziționate pentru doar 100 de angajați reprezintă o absurditate greu de justificat, iar cei vinovați trebuie să răspundă nu doar penal, ci și moral, în fața cetățenilor.

Sursă: G4Media

Ministrul Sănătății cere demisia șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca: „Aroganța și indolența nu au ce căuta în sistemul medical”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un apel public categoric pentru demisia imediată a șefului Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca din București. Acesta este acuzat de iresponsabilitate crasă și lipsă de empatie față de pacienți și colegii din echipa medicală.

Declarațiile vin în contextul unui scandal public major, declanșat de cazul Alinei, o pacientă care a fost tratată necorespunzător și transferată în afara țarii pentru a primi îngrjiri adecvate.

Ministrul a subliniat că, în ciuda gravitații situației, șeful Centrului de Arși și-a prelungit concediul și nu a avut nicio reacție publică sau internă. „Fără nicio declarație sau poziție, fără explicații, fără empatie. Nu este loc de sugestii sau politețuri: cer public demisia imediată a acestui șef de secție!”, a scris Rogobete pe pagina sa de Facebook.

Critica vizează atât lipsa de reacție în fața unui caz tragic, cât și comportamentul lipsit de responsabilitate care a agravat criza. în lipsa conducerii directe, intervențiile esențiale au venit prea târziu sau la presiunea opiniei publice.

Candida auris, curățenie defectuoasă și infrastructură inadecvată Ministerul Sănătății a efectuat un control la Centrul de Arși prin Corpul de Control și Inspecția Sanitară de Stat. Rezultatele au fost alarmante:

  • Confirmarea prezenței ciupercii Candida auris, o infecție fungică periculoasă;
  • Amenzi de 30.000 lei pentru firma de curățenie;
  • Amendă de 30.000 lei pentru spital, din cauza lipsei ventilației conforme;
  • Suspendarea internării de noi pacienți;
  • Măsuri de dezinfecție intensificate și înlocuirea filtrelor de apă.

Răspunsul tardiv al conducerii centrului a permis agravarea stării de sănătate a pacienților, care, potrivit ministrului, meritau empatie, grijă și profesionalism, nu ignoranță birocratică.

„Aroganța și indolența sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar”, a punctat Rogobete. Această afirmație face referire directă la practica toxică în sistemul medical românesc, unde statutul academic este folosit adesea ca scut împreotriva asumării responsabilității.

Pacienții nu pot fi victimele culturii organizaționale defectuoase, iar ministerul intenționează să introducă schimbări legislative semnificative în acest sens.

Ministrul Sănătății a anunțat că se lucrează la un pachet de modificări legislative care să includă:

  • Sancțiuni severe pentru lipsa de implicare a conducerii medicale în cazuri de urgență;
  • Reglementări stricte privind prezența obligatorie a liderilor de secții în situații de criză;
  • Obligații de transparență față de pacienți și aparținători;
  • Posibilitatea suspendării din funcție în urma unor controale negative;
  • Evaluări anuale obiective ale conducerii secțiilor.

Rogobete a punctat clar că sistemul sanitar nu mai poate tolera lipsa de empatie. „Pacienții au nevoie de tratament, dar și de respect. Nu poți să conduci o secție de arși fără să fii lângă echipa ta, fără să comunici, fără să-ți pese”, a transmis ministrul.

Cazul a generat un val de reacții în spațiul public și pe rețelele sociale. Organizații non-guvernamentale, activiști și jurnaliști au cerut intervenții urgente și reforme reale. Transferul Alinei în afara țarii s-a făcut doar în urma unei mobilizări masive din partea societății, nu ca rezultat al unui mecanism eficient instituit de conducerea centrului.

Situația de la Centrul de Arși Grav de la Spitalul Floreasca este un simptom al unui sistem bolnav de lipsă de responsabilitate, transparență și umanitate. Apelul ferm al ministrului Alexandru Rogobete marchează un moment de cotitură: nu mai este timp pentru tăceri convenabile și protejarea incompetentei. Este timpul ca responsabilitatea, empatia și profesionalismul să redevină criterii esențiale în conducerea actului medical.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Semnal de alarmă în industria de apărare: Sindicatele cer intervenția Guvernului după ani de subfinanțare și blocaje

O scrisoare deschisă transmisă de Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică și Navală (ASIAAN) către Președintele României, Prim-ministru și miniștrii de resort trage un puternic semnal de alarmă privind degradarea accelerată a industriei naționale de apărare.

Documentul, semnat de liderii sindicali din 26 de societăți, dezvăluie o realitate ignorată de ani de zile: lipsa investițiilor, subfinanțarea, decizii politice incompetente și marginalizarea producătorilor români de tehnică militară.

Spre deosebire de alte state membre NATO, România nu a condiționat achizițiile externe de transferuri tehnologice către industria locală. Deși au fost semnate contracte de miliarde de euro, acestea nu s-au concretizat în investiții directe, dezvoltare sau modernizare a capacitaților proprii de producție. Sindicaliștii subliniază că lipsa unei strategii coerente a dus la colapsul unor unități esențiale, precum în Polonia, unde astfel de politici au dus la revitalizarea sectorului.

Probleme majore semnalate Printre problemele detaliate în scrisoare se numără:

  • Lipsa comenzilor directe din partea MApN, MAI și altor instituții, ceea ce a provocat dezechilibre financiare majore în companiile din domeniu;
  • Degradarea infrastructurii din lipsa investițiilor: hale, laboratoare, poligoane;
  • Lipsa unui program coerent de reabilitare a obiectivelor strategice;
  • Dispariția planurilor de mobilizare și incapacitatea de a răspunde în caz de criză;
  • Numiri politice în funcții de conducere, fără expertiză;
  • Terenuri excedentare blocate de statutul juridic incert, ce nu pot fi valorificate;
  • Credite care împovărează companiile, cum este cazul UM Orăștie, cu o datorie de peste 60 milioane euro.

Documentul detaliază situații specifice din companii aflate în dificultate:

  • Electromecanica Ploiești: blocaje cauzate de decizii ale Ministerului Agriculturii;
  • Fabricile de muniție: lipsă de pulberi, capsule, bandă tablă;
  • Șantierul Naval Mangalia: fără contracte directe, riscă pierderea specialiștilor;
  • Romaero: blocaj total din cauza intereselor imobiliare;
  • Baza de Reparații Navală Brăila: risc de desființare, deși are importanță strategică.

ASIAAN acuză conducerea Ministerului Economiei și a Ministerului Apărării de lipsă de coordonare și dezinteres față de acest sector esențial. Deși 2025 este în plină derulare, majoritatea societăților nu au bugete aprobate. Nu se fac investiții, nu se negociază contracte colective de muncă, nu se angajează personal, iar lipsa unor comenzi face imposibilă angajarea de noi lucrători.

Sindicaliștii reclamă nefinalizarea următoarelor programe strategice de interes național:

  • Transportorul blindat 8×8 flotabil;
  • Arma de asalt 5,56 mm NATO;
  • Avionul multirol românesc.

De asemenea, sunt necesare acțiuni pentru revitalizarea tancului TR-85 M1 Bizon, re-motorizarea transportoarelor TAB, și finalizarea rachetei cu bătaie de 42 km.

Cereri clare către Guvern ASIAAN solicită:

  • Numirea a 109 directori și membri ai CA doar pe criterii de competență;
  • Salarizare corelată cu performanța;
  • Dialog instituțional real cu ministrul Economiei;
  • Acordarea de comenzi și contracte directe pentru relansarea producției.

Liderii sindicali condamnă lipsa de dialog a ministrului Radu Miruță, pe care îl consideră nepregătit și neimplicat. Ei cer premierului Ilie Bolojan să organizeze de urgență o întrevedere cu reprezentanții ASIAAN pentru a dezbate situația critică și a adopta măsuri imediate de redresare.

Industria românească de apărare se află într-un punct critic. Fără comenzi directe, fără investiții și fără o strategie coerentă, riscă să dispară. Sindicatele avertizează că ignorarea acestor semnale va duce la pierderea unui sector strategic național, cu efecte majore împotriva siguranței și suveranității României.

Misterioasa doamnă Fulger din Voluntari: cum a ajuns o fostă economistă să conducă trei aeroporturi din România

Aurelia Fulger, o femeie cu un trecut profesional discret, dar cu o influență remarcabilă, conduce simultan consiliile de administrație a trei aeroporturi românești: Iași, Satu Mare și Tulcea.

Deși pușini au auzit de ea, Fulger deține o firmă de consultanță care a obținut contracte profitabile cu aeroporturi publice, iar averea ei a crescut considerabil în ultimii ani.

Un CV modest, o influență surprinzătoare Originară din Voluntari, județul Ilfov, Aurelia Fulger a lucrat ca economist la Ȟantierul Naval Oltenița, iar apoi, începând din 1990, a activat la Tarom timp de 15 ani. De atunci, a înființat firma de consultanță Reliance Travel, specializată în servicii de business pentru aeroporturi și companii din domeniul aeronautic.

Conform propriului CV, Fulger a colaborat, de-a lungul timpului, cu instituții precum Tarom, Romatsa, Autoritatea Aeronautică Civilă și diverse aeroporturi locale (Tuzla, Craiova, Arad).

Trei aeroporturi, un singur nume: Fulger Declarația de interese din 2024 arată că Aurelia Fulger face parte din Consiliul de Administrație al trei aeroporturi din România. La Satu Mare, deține chiar funcția de președinte al CA. De asemenea, face parte din structura decizională de la aeroporturile din Iași și Tulcea.

Două dintre aceste aeroporturi sunt printre cele mai puțin frecventate din țară. În luna iunie 2025, doar 45 de pasageri au aterizat la Tulcea, iar Satu Mare a avut 9.005 pasageri, fiind al treilea cel mai puțin folosit aeroport din România. Prin comparație, aeroportul din Iași a gestionat peste 211.000 de pasageri doar în aceeasi perioadă.

Contracte publice și dividende generoase Declarația sa de interese pentru anul 2024 menționează contracte de consultanță cu aeroporturile din Cluj-Napoca și Oradea. În Cluj, Fulger a primit 178.000 de lei pentru o analiză de business plan și revenue management al parcărilor AIAIC. La Oradea, firma sa a încasat 260.000 de lei pentru servicii de consultanță.

Potrivit declarației de avere, Fulger a câștigat 110.000 de lei din indemnizațiile celor trei consilii de administrație din care face parte. Cu toate acestea, grosul veniturilor a venit din dividendele companiilor pe care le controlează: peste 560.000 de lei într-un singur an.

Averea personală Aurelia Fulger deține o casă de 260 mp în Voluntari și declară bijuterii și obiecte de artă în valoare totală de 110.000 de euro. Averea sa este, într-adevăr, remarcabilă pentru cineva care provine dintr-o carieră tehnică modestă și a activat, cel puțin oficial, doar în domeniul public și consultanței de stat.

Probleme de etică și transparență Faptul că aceeasi persoană face parte din structura de conducere a mai multor aeroporturi și, în paralel, oferă consultanță altora din același domeniu, ridică serioase semne de întrebare privind conflictul de interese. De asemenea, experiența anterioară a Aureliei Fulger nu justifică neapărat expertiza necesară pentru astfel de funcții strategice.

Tot mai des, numiri în consilii de administrație ale instituțiilor publice se fac în baza unor relații personale sau politice, fără a fi urmate de selecții transparente. Cazul Fulger pare să urmeze același tipar, iar opacitatea cu care sunt acordate aceste contracte de consultanță adâncește suspiciunile.

Povestea Aureliei Fulger scoate la iveală o realitate incomodă: rețelele de influență din administrația publică românească se pot construi discret, dar cu efecte semnificative. De la un fost economist la conducerea a trei aeroporturi și contracte de sute de mii de lei, traseul doamnei Fulger ilustrează cum lipsa de transparență permite acumularea de putere și resurse financiare considerabile într-un cerc restrâns.

Transparența nu trebuie să fie opțională, iar criteriile de competență ar trebui să prevaleze în ocuparea unor poziții de decizie strategică. Cazuri ca cel al Aureliei Fulger trebuie investigate și reglementate pentru a preveni repetarea lor în viitor.

Sursă: Defapt

Salarii de lux și prime în carne la Monetăria Statului: directorul general câștigă dublu față de președintele României

În 2024, Monetăria Statului a înregistrat o explozie a cheltuielilor cu salariile, depășind 36 de milioane de lei. Instituția aflată în subordinea Băncii Naționale a României este condusă, de aproape 15 ani, de Octavian Schen, fost electrician devenit director general.

În timp ce angajații primesc „avantaje în natură” sub formă de carne de porc și curcan, conducerea beneficiază de indemnizații și prime care eclipsează chiar și salariul președintelui țării.

Cine este Octavian Schen Octavian Schen a început în 1998 ca electrician la Monetăria Statului. După absolvirea ASE, a trecut prin mai multe funcții: contabil, șef al Resurselor Umane, secretar al consiliului de administrație, contabil-șef. Din 2010, este director general. În CV-ul său, Schen se descrie drept „persoană cu discernământ, persoană de amănunt”.

Evoluția explozivă a salariilor Cheltuielile totale cu salariile în 2024 s-au ridicat la 36.949.639 lei, față de 26.880.592 lei în 2023, conform bilanțului financiar publicat de instituție. Cu peste 230 de angajați, creșterea este semnificativă și pune presiune pe bugetul regiei autonome.

Remunerația directorului general a crescut și ea de la 431.491 lei în 2023 la 681.450 lei în 2024. Cu alte cuvinte, Octavian Schen încasează lunar aproximativ 56.787 lei, dublu față de salariul președintelui României, care este de 26.730 lei.

Prime generoase pentru angajați Pe lângă salarii, angajații Monetăriei Statului au primit în 2024:

  • Prime în valoare de 640.000 lei
  • Tichete de masă și cadou în valoare de 2,7 milioane lei
  • „Avantaje în natură” constând în carne de curcan și porc în valoare totală de peste 148.000 lei

Practica distribuirii cărnii drept beneficiu extrasalarial amintește de perioada comunistă, însă este perfect legală în cadrul regiei autonome.

Indemnizații și beneficii pentru membrii CA Indemnizațiile pentru membrii Consiliului de Administrație au explodat: de la 500.717 lei în 2023 la 1.309.484 lei în 2024. De asemenea, colaboratorii Monetăriei au primit peste 1,99 milioane lei în același an, față de 932.209 lei în anul precedent.

Pensionările, premiate regește Salariații care s-au pensionat au primit prime echivalente cu patru salarii de bază. Valoarea totală a acestor prime a fost de 1.935.357 lei la finalul lui 2024.

Context și impact Monetăria Statului este singura instituție din România care produce monedă, pașapoarte, medalii, decorații, documente cu elemente de siguranță și alte instrumente financiare. Cu un statut special și o poziție-cheie în economie, transparența și eficiența cheltuielilor devin esențiale.

Totuși, nivelul ridicat al remunerațiilor ridică întrebări privind criteriile de performanță, managementul resurselor publice și supravegherea exercitată de BNR. Într-o perioadă în care alte instituții publice sunt nevoite să își restrângă cheltuielile, Monetăria pare o enclavă de privilegii.

Comparație cu alte instituții publice Pentru context, iată câteva comparații relevante:

  • Salariul lunar mediu net în România în 2024: ~4.500 lei
  • Indemnizația unui ministru: ~23.000 lei
  • Salariul guvernatorului BNR (estimativ): ~80.000 lei lunar

Astfel, directorul Monetăriei Statului se situează în topul remunerațiilor din sectorul public, deși nu gestionează politicile monetare sau macroeconomice ale țării.

Cazul Monetăriei Statului scoate în evidență o problemă mai largă a reglementării regimului salarizării în entitățile aflate sub umbrela autonomiei financiare. Deși legal, sistemul pare rupt de realitățile economice și sociale. Fără o reformă în modul de acordare a salariilor și beneficiilor, astfel de cazuri vor continua să alimenteze percepția publică despre inegalitate și risipă în sistemul de stat.

Sursă: G4Media

O fostă polițistă și un director AEP: averi cu aur la bursă care ridică semne de întrebare

Două persoane angajate la stat au reușit, în doar câțiva ani, să acumuleze active în aur în valoare totală de peste 36 de milioane de lei.

Este vorba despre o fostă polițistă de frontieră și un director din cadrul Autorității Electorale Permanente (AEP). Informațiile din declarațiile lor de avere nu reușesc să justifice aceste investiții spectaculoase, fapt ce ridică semne de întrebare privind sursa reală a fondurilor.

Context: De ce contează Declarațiile de avere sunt un instrument-cheie în menținerea transparenței și combaterii corupției în sectorul public. Orice discrepanță semnificativă între venituri și active trebuie investigată, mai ales atunci când este vorba despre angajați care au ocupat sau ocupă funcții publice sensibile. În acest caz, aurul tranzacționat prin bursă este un element inedit, dar suficient de concret pentru a atrage atenția.

Cristina Ciuciulete: aur cât pentru o bancă Fosta ofițeră de la Poliția de Frontieră, Cristina Ciuciulete, a declarat în 2022 că deține 111.200 de unități XAU, echivalentul a peste 26,8 milioane de lei la cursul mediu din 2020. XAU este un simbol bursier folosit pentru a reprezenta o uncie troy de aur (31,1 grame) tranzacționată în cadrul unor instrumente financiare precum ETF-uri sau CFD-uri.

Ciuciulete nu a explicat clar cum a reușit să acumuleze această avere. A menționat că fondurile ar proveni dintr-un credit de nevoi personale (40%), misiuni internaționale (40%) și sprijin de la părinți (20%). Însă, declarațiile de avere din perioada 2019-2022 nu menționează astfel de surse semnificative, iar veniturile salariale sunt anonimizate.

Analizând grila de salarizare din 2020, un ofițer specialist putea încasa maximum 8.400 de lei net pe lună, iar un ofițer cu funcție de comandă, până la 12.290 de lei. În același an, Ciuciulete a contractat un credit de 264.000 de lei și a cumpărat un apartament de 42 mp.

Biografia Cristinei Ciuciulete este una comună în structurile de ordine publică: școală de agenți la Oradea în 2007, facultate la Academia de Poliție din 2017, iar până în 2022 a lucrat la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. În prezent, afirmă că locuiește în Varșovia și este înscrisă în programe de formare psihoterapeutică.

Sebastian Domuț: de la consilier juridic la director cu aur Sebastian Domuț, actual director în cadrul AEP și fost consilier juridic al Prefecturii Satu Mare, apare în declarațiile de avere din 2022 cu o achiziție de 35.975 unități XAU. La un preț mediu de 271 lei/unitate, investiția valorează aproximativ 9,75 milioane lei.

Întrebat despre proveniența fondurilor, Domuț a declarat că este vorba despre o interpretare eronată: acea sumă ar reprezenta valoarea de piață a 103 grame de aur XAU, nu un stoc de aproape 36.000 de unități. Totuși, în documentul oficial apare clar cifra de 35.975 XAU, ceea ce corespunde unei cantități de peste 1.100 kilograme de aur.

Discrepanțele nu se opresc aici. În declarația de avere din 2021, Domuț nu mai menționează o casă, un teren și două credite de 280.000 lei, fără a oferi explicații privind dispariția acestora. Între timp, veniturile salariale ale familiei au rămas constante, iar soția sa este profesoară la un liceu din Baia Mare.

Mecanismele de control, depășite Situația celor doi funcționari subliniază limitele actuale ale sistemului de declarare și verificare a averilor. Deși ANAF și ANI au atribuții clare în acest sens, lipsa de transparență și interpretările vagi permit evitarea unor controale riguroase.

XAU, fiind un instrument financiar volatil și adesea listat pe platforme internaționale, permite ascunderea sursei fondurilor și manipularea valorii declarate. Acest aspect ar trebui reglementat mai strict în legislația privind transparența veniturilor publice.

întrebări fără răspuns Până la clarificarea oficială a circumstanțelor acestor achiziții, rămâne întrebarea fundamentală: cum pot doi angajați ai statului român să cumpere aur în valoare de peste 36 de milioane de lei fără să declare venituri proporționale? Răspunsul nu poate fi găsit doar în declarații. El trebuie căutat printr-o investigație oficială care să verifice toate sursele posibile de venit, tranzacțiile și relațiile din jurul acestor persoane.

Într-un stat de drept, astfel de semnale nu pot fi ignorate. Ele sunt simptomul unui sistem unde integritatea trebuie nu doar clamată, ci și dovedită prin acțiuni clare, transparente și riguroase.

Sursă: Publicrecord

Cum a ajuns Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor condus de un general pensionar și un avocat cu legături PSD: sinecuri, plagiat și tăcere instituțională

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), instituție-cheie aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, ar trebui să fie scutul României împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

În realitate, oficiul este o sinecură politică bine întreținută, condusă astăzi de două personaje cu conexiuni discutabile și cariere ancorate în rețeaua funcțiilor la stat: avocatul Bogdan Stan și generalul în rezervă Ilie Aprodu.

În ultimii ani, ONPCSB nu a fost implicat vizibil în niciun caz răsunător de spălare de bani, deși legislația îi oferă prerogative clare: analiza tranzacțiilor suspecte, sesizarea procurorilor și colaborarea cu SRI în cazuri de risc terorist.

În 2024, numărul „rapoartelor de tranzacții suspecte” a crescut cu 5,62% față de 2023 și cu 40,05% față de 2022, dar fără rezultate notabile în investigarea marilor dosare financiare. Raportul anual al instituției e aproape identic cu cel din anul precedent, semn că activitatea reală e redusă la minimul birocratic.

Bogdan Stan – președintele, cu trecut la ANI și legături PSD

În februarie 2025, Bogdan Stan a fost numit președinte al Oficiului. Jurist de profesie, cu studii la controversata Academie Națională de Informații Mihai Viteazul a SRI, Stan este cunoscut pentru legăturile cu lumea politică. A fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), apoi consilier la Radiodifuziune, membru în consiliile de administrație ale unor companii listate, toate controlate politic.

Cel mai important detaliu? Este asociat în două firme energetice (Energy Sunland și Twoforsun Energy SRL) cu senatorul PSD Sorin Moise, fratele actualului președinte ANI, Florin Ionel Moise. Cu toate acestea, Stan nu și-a declarat aceste afaceri în declarația de interese, o omisiune gravă pentru un funcționar public de rang înalt.

Ilie Aprodu – vicepreședinte, general de armată, pensionar de lux și sinecurist în serie

În funcția de vicepreședinte al ONPCSB, din 2019, se află generalul în rezervă Constantin Ilie Aprodu, un apropiat al lui Gabriel Oprea și pensionar special cu pensie de 141.600 de lei/an.

Cariera sa e o listă lungă de sinecuri:

  • Secretar general la Ministerul Agriculturii (în epoca Năstase)

  • Auditor la Curtea de Conturi

  • Director financiar la Spitalul Carol Davila

  • Membru în consiliile Romsilva și Apele Române

  • Cadru didactic la ASE

  • Membru în comitetul interministerial al EximBank – remunerație: 232.800 lei/an

În 2021, ginerele lui Gabriel Oprea, Alexandru Marius Tudor, a fost angajat în Oficiu ca șef de serviciu, deși fusese dovedit ca plagiator alături de soția sa, Ana Maria Oprea (fiica fostului ministru).

În ciuda bugetului consistent și a importanței strategice, ONPCSB pare mai preocupat de instalarea oamenilor „potriviți” în funcții decât de prevenirea criminalității financiare. De-a lungul timpului, oficiul a fost implicat în scandaluri:

  • În dosarul „Mătușa Tamara”, cel care a declanșat ancheta lui Adrian Năstase

  • Rapoarte critice din partea Consiliului Europei privind eficiența instituției

  • Plângeri interne pentru abuzuri și presiuni din partea lui Aprodu, semnalate inclusiv Ministerului de Finanțe

O sesizare internă transmisă de angajați descria atmosfera toxică din Oficiu, unde Aprodu ar fi folosit „amenințări directe și indirecte” pentru a forța obediența.

Lista de conexiuni și numiri încrucișate arată o rețea consolidată în ani de zile:

  • Bogdan Stan – fost ANI, actual ONPCSB, partener de afaceri cu Sorin Moise (PSD)

  • Florin Moise, fratele lui Sorin, este actualul președinte ANI

  • Ilie Aprodu, numit de guvernul Dăncilă, este legat de Gabriel Oprea și nașul unei fiice a lui Petre Daea

  • Alexandru Tudor, ginerele lui Oprea, e angajat la ONPCSB din 2021

Toate aceste nume conduc o instituție care, în mod ironic, ar trebui să fie imună la rețele clientelare și conflicte de interese.

ONPCSB are capacitatea legală de a:

  • accesa informații bancare, fiscale și patrimoniale

  • analiza fluxuri financiare suspecte

  • sesiza DNA, DIICOT sau Parchetul General

  • colabora cu serviciile de informații și partenerii internaționali

În mâini greșite, o asemenea instituție poate deveni un instrument politic sau, mai grav, un paravan pentru mușamalizări.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care ar trebui să stea în prima linie împotriva corupției și crimei financiare, a fost confiscat de rețele de interese, nepotism și impostură.

Cu un general pensionar preocupat mai mult de consilii de administrație și rudele prietenilor, și cu un avocat SRI-ist cu conexiuni PSD, ONPCSB pare mai interesat de confortul personal decât de urmărirea banilor murdari.

Sursă: Libertatea

Fotografii colaj: Agerpres, ase.ro