Acasă Blog Pagina 66

De la nunta cu dar record la dosar DNA: Afacerile cu Primăria București, cheia succesului directorului comercial al ELCEN

Redacția Normedia
-
0
De la nunta cu dar record la dosar DNA: Afacerile cu Primăria București, cheia succesului directorului comercial al ELCEN

Andrei Cristian Cornel Zamfiroi, director comercial al ELCEN și trezorier PNL Sector 4, a trecut de la o nuntă cu dar record la un dosar DNA pentru mită de 1,5 milioane de euro. Afacerile cu Primăria București și firmele de familie l-au propulsat în vârful politicii și afacerilor.

Andrei Cristian Cornel Zamfiroi este un nume puțin cunoscut publicului larg, dar bine poziționat în cercurile politice și administrative.
La 35 de ani, acesta a bifat mai multe funcții-cheie:

  • trezorier PNL Sector 4 și membru al Biroului Permanent;

  • administrator special la Compania Municipală Managementul Transportului SA în 2023;

  • director comercial la ELCEN în 2025;

  • și, cel mai recent, inculpat într-un dosar DNA de corupție.

În 2024, Zamfiroi a organizat o nuntă fastuoasă, eveniment care i-a adus venituri impresionante, declarate oficial:

  • 375.000 lei în numerar,

  • 82.150 de euro și

  • 22.800 de dolari.

Din 2018 până în mai 2024, Zamfiroi a fost acționar la Spectrum NDT SRL, firmă specializată în activități de testare și analize tehnice.

Datele financiare arată o companie prosperă:

  • 11,3 milioane lei cifră de afaceri în 2023;

  • profit net de 1,46 milioane lei;

  • 16 angajați.

În mai 2024, Zamfiroi și-a cedat acțiunile către tatăl său, Gică Zamfiroi, un pensionar din Roman.

Interesant este că, din august 2023, Spectrum NDT a început să câștige contracte consistente cu Termoenergetica SA, compania municipală responsabilă de apa caldă și încălzirea Bucureștiului.

Printre contracte:

  • lucrări de înlocuire conducte – 10,3 milioane lei (iunie 2025);

  • reparații și renovări – 4,8 milioane lei;

  • mentenanță boilere pentru compania primăriei.

Astfel, firma familiei Zamfiroi a devenit un furnizor privilegiat al primăriei conduse de Nicușor Dan, ironic fiind că directorul ELCEN – compania aflată în rivalitate permanentă cu Termoenergetica – provenea exact din acest ecosistem.

Declarațiile de avere și datele publice arată o rețea de firme controlate direct sau indirect de familia Zamfiroi:

  • ZMF International Strategic Consulting Group – deținută până în mai 2024 de Zamfiroi, trecută ulterior pe numele tatălui și administrată de soția sa.

    • Dividende în 2023: 310.000 lei.

  • Inspect NDT SRL (fostă Zamfi Testyng NDT) – firmă cu obiect de activitate identic, cedată în 2024 către un asociat.

    • Profit 2023: 700.000 lei;

    • Dividende pentru Zamfiroi: 213.000 lei.

  • ADR Media Hub SRL – firmă de tipărire din Neamț, administrată de soția sa.

    • Dividende încasate de familie: 220.000 lei.

În paralel, Spectrum NDT i-a adus lui Zamfiroi dividende de 204.000 lei în 2023.

Cumulat, familia Zamfiroi a obținut venituri de sute de mii de euro anual din rețeaua de companii.

În declarația de avere din 2022, Zamfiroi menționa ceasuri în valoare de 35.000 de euro. Un an mai târziu, aceste bunuri au dispărut din documente, fără explicații.

Această discrepanță ridică întrebări despre transparența reală a averii sale.

În iulie 2025, DNA a deschis un dosar de corupție care vizează conducerea ELCEN.

  • Pe 10 iulie 2025, directorul general Claudiu Crețu ar fi pretins, prin Zamfiroi, suma de 1.565.000 euro de la administratorul unei societăți comerciale, în schimbul facilitării unei tranzacții cu terenuri.

  • Pe 30 iulie 2025, Zamfiroi ar fi cerut direct 50.000 lei de la o firmă aflată în contract cu ELCEN, pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu.

DNA i-a pus sub control judiciar, cu interdicția de a-și exercita funcția, iar ancheta continuă pentru luare de mită în formă agravată.

Ascensiunea lui Zamfiroi nu poate fi înțeleasă fără contextul politic:

  • PNL Sector 4 l-a promovat în funcții de partid și l-a susținut în instituții publice.

  • Afacerile cu Primăria București au adus firmelor familiei contracte de milioane.

  • Soția, tatăl și rudele apropiate au preluat companiile exact în momentul în care Zamfiroi intra în administrația de stat.

Această schemă arată o clasică interconectare între politică, business și resurse publice, un fenomen prezent la nivelul multor companii municipale sau naționale.

În doar doi ani, Andrei Cristian Cornel Zamfiroi a trecut de la o nuntă cu dar record și dividende de milioane, la un dosar DNA care îi poate încheia cariera.

Cazul său arată cum contractele cu statul și pozițiile politice pot transforma rapid un tânăr antreprenor într-un „baron” local al energiei și infrastructurii, dar și cât de subțire este linia dintre succes și acuzații de corupție.

Pentru opinia publică, povestea ridică o întrebare esențială:

Câți alți „Zamfiroi” se ascund în spatele firmelor abonate la contracte publice și în declarațiile de avere cosmetizate ale politicienilor?

Sursă: PressHub

Firma care produce țigările Carpați și Snagov, cu 4 angajați și 3 mașini în leasing, a acumulat datorii la ANAF de 649 milioane de lei și a intrat în concordat preventiv

Redacția Normedia
-
0
Firma care produce țigările Carpați și Snagov, cu 4 angajați și 3 mașini în leasing, a acumulat datorii la ANAF de 649 milioane de lei și a intrat în concordat preventiv

Retail Plus Services, firma care produce țigările Carpați și Snagov și băuturile Unirea și Sankt Petersburg, a acumulat datorii uriașe la ANAF – 649 milioane lei. Deși are doar 4 angajați și 3 mașini în leasing, compania a evitat executarea ani de zile prin eșalonări la plată. Acum a intrat în concordat preventiv.

O companie cu doar 4 angajați și trei autoturisme în leasing a reușit să acumuleze datorii colosale la bugetul statului: 649 milioane de lei. Retail Plus Services, firma care produce în Germania și Bulgaria celebrele mărci românești de țigări Carpați și Snagov, dar și băuturile alcoolice Unirea și Sankt Petersburg, a intrat în concordat preventiv, după șapte ani în care a evitat executarea prin zeci de eșalonări la plată.

Potrivit datelor obținute de Profit.ro, istoria datoriilor firmei Retail Plus Services începe în mai 2018, când compania a primit prima decizie de eșalonare la plată, cu suspendarea executării silite.

De atunci și până în 2025, firma a beneficiat de zeci de decizii de eșalonare și modificare a termenelor, profitând de legislația generoasă, mai ales în perioada pandemiei, când Guvernul a permis restructurarea datoriilor fiscale în condiții extrem de avantajoase.

În 2021, obligațiile principale erau de 14,7 milioane lei, iar dobânzile și penalitățile depășeau 3,2 milioane lei. În doar câțiva ani, însă, suma a explodat, ajungând la sute de milioane.

Cea mai mare parte a datoriilor vine din accizele neplătite pentru țigări și băuturi alcoolice.

  • În 2024, ANAF calcula obligații de 326 milioane lei doar din accize restante.

  • În decembrie 2024, Retail Plus Services a încercat din nou să obțină modificarea eșalonărilor, dar cererea a fost respinsă, pentru că legislația permite o singură solicitare pe an.

  • În ianuarie 2025, ANAF a declarat pierdute valabilitățile eșalonărilor pentru datorii de 351,5 milioane lei, plus dobânzi și penalități de alte 23 milioane lei.

Deși compania a încercat din nou să obțină reîncadrarea în mecanism, noile modificări legislative au exclus accizele de la posibilitatea eșalonării. Astfel, peste 305 milioane lei nu mai puteau fi restructurați.

Pe 27 iunie 2025, Tribunalul București a decis deschiderea procedurii de concordat preventiv pentru Retail Plus Services.

Aceasta înseamnă că, timp de patru luni, compania este protejată de executări silite, în timp ce trebuie să prezinte un plan de restructurare.

În primele șapte luni din 2025, firma a mai acumulat datorii suplimentare de circa 200 milioane lei, în special accize. Totalul a ajuns la 649,3 milioane lei, o sumă greu de imaginat pentru o companie cu doar patru salariați.

Paradoxal, în 2024, Retail Plus Services a raportat:

  • cifră de afaceri de 360 milioane lei, în creștere cu 45% față de anul anterior;

  • pierdere netă de 28 milioane lei, cu 8% mai mare decât în 2023;

  • număr mediu de angajați: doar 4 persoane.

Producția nu se face în România, ci prin intermediul unor fabrici partenere din Germania și Bulgaria, care livrează țigările Carpați și Snagov, respectiv băuturile Unirea și Sankt Petersburg, pe piața românească.

ANAF a verificat situația patrimonială a firmei prin bazele de date ale ANCPI și DRPCIV. Concluziile sunt șocante:

  • compania nu deține imobile sau terenuri;

  • singurele active identificate sunt trei autoturisme, toate în leasing;

  • nu există alte bunuri mobile sau garanții semnificative care să acopere măcar parțial datoriile.

Cu alte cuvinte, ANAF are de recuperat aproape 650 milioane lei de la o companie care, în mod real, nu deține active importante.

Potrivit Termene.ro, acționarul și administratorul Retail Plus Services este Stelian Găvruș.

În ultimii ani, compania s-a ocupat de reintroducerea pe piața românească a mărcilor Carpați și Snagov, dar și de producția băuturilor spirtoase prin terți. În paralel, a folosit la maximum mecanismele legale de amânare și eșalonare a plăților fiscale.

Experții fiscali consultați de Profit.ro susțin că acest caz scoate la iveală vulnerabilitățile legislației fiscale:

  • prin eșalonări succesive, o companie a putut amâna plata unor datorii uriașe timp de șapte ani;

  • lipsa de active face aproape imposibilă recuperarea banilor de către stat;

  • mecanismul de concordat preventiv oferă din nou protecție temporară companiei, deși datoriile depășesc cu mult capacitatea reală de plată.

Retail Plus Services trebuie să prezinte un plan de restructurare aprobat de creditori și instanță. Dacă planul va fi respins, compania riscă intrarea în insolvență și ulterior faliment.

Pentru stat, însă, șansele de a recupera cele aproape 650 milioane lei sunt extrem de reduse. În lipsa unor active și cu doar 4 angajați, compania pare să fi funcționat ca un vehicul comercial, fără patrimoniu propriu.

Cazul Retail Plus Services, producătorul care a readus pe piață țigările Carpați și Snagov, este unul dintre cele mai controversate din ultimii ani.

O companie cu active aproape inexistente și doar câțiva angajați a reușit să acumuleze datorii uriașe, să le amâne ani de zile și să se pună la adăpost prin concordat preventiv.

Întrebarea care rămâne este: cum a permis statul român ca sute de milioane de lei din accize și TVA să nu fie încasate ani la rând?

Pentru contribuabilii corecți, povestea ridică serioase semne de întrebare asupra eficienței ANAF și a mecanismelor de control fiscal.

Sursă: Profit.ro

Ministrul Mediului: „La Apele Române, din 9.000 de angajaţi, doar 130 sunt inspectori pe teren”. Diana Buzoianu acuză politizarea și decimarea controlului

Redacția Normedia
-
0
Ministrul Mediului: „La Apele Române, din 9.000 de angajaţi, doar 130 sunt inspectori pe teren”. Diana Buzoianu acuză politizarea și decimarea controlului

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, atrage atenția că la Apele Române, din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac control pe teren. Oficialul acuză politizarea instituției și reorganizările care au umflat organigramele la centru, în timp ce funcțiile de control au fost decimate.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat într-o emisiune televizată că Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este o instituție aflată într-o situație critică: din 9.000 de angajați, doar 130 sunt inspectori de teren, în timp ce majoritatea posturilor sunt concentrate în birouri și funcții de conducere. Oficialul afirmă că această structură dezechilibrată este rezultatul unor reorganizări succesive, dictate politic, care au avut ca scop decimarea funcției de control și transformarea instituției într-un „instrument de partid”.

Buzoianu a explicat cum arată în prezent mecanismele de numire în funcții de conducere la Apele Române:

„Există astăzi inspectori-șefi care sunt puși pe 30 de zile. După cele 30 de zile, trebuie să meargă din nou la directorul general ca să primească încă o prelungire. Dacă a făcut ceva care nu convine în acea perioadă, e dat afară. Așa arată politizarea.”

Acest sistem de rotație rapidă a conducerii, spune ministrul, slăbește stabilitatea instituțională și face imposibilă derularea unor controale reale, întrucât cei aflați în funcție sunt permanent vulnerabili politic.

Cifra anunțată de Buzoianu este îngrijorătoare: doar 130 de inspectori de control pe teren la nivel național. Aceasta înseamnă un inspector la peste 69.000 de hectare de teren administrat, având în vedere suprafața fondului forestier și a resurselor de apă monitorizate de ANAR.

În contrast, instituția are aproape 9.000 de angajați, dintre care marea majoritate lucrează în birouri, în posturi administrative sau în funcții de conducere.

Ministrul a analizat organigramele înainte și după ultima reorganizare din ianuarie 2025:

  • La structurile centrale, s-au adăugat 10, 12 sau chiar 15 posturi de conducere noi, create special pentru a oferi funcții politice.

  • În schimb, numărul inspectorilor de teren a rămas neschimbat sau chiar a scăzut.

„Picătură cu picătură, au lucrat sistematic pentru a decima funcția de control. Instituția s-a umflat la centru, dar în teritoriu oamenii muncesc pe salarii mici, fără resurse și cu volum uriaș de muncă”, a declarat Buzoianu.

Un alt aspect semnalat este discrepanța între salariile mici ale inspectorilor și indemnizațiile mari ale șefilor numiți politic. Mulți dintre cei care lucrează în teren se confruntă cu lipsa resurselor de bază: mașini, echipamente sau combustibil pentru deplasări.

În schimb, la nivel central și în conducerile județene, posturile sunt ocupate temporar de persoane numite pe criterii politice, care beneficiază de salarii consistente și stabilitate profesională asigurată prin influențe de partid.

Diana Buzoianu a dat și exemple concrete de cum această slăbiciune instituțională a permis abuzuri și contracte păguboase:

  • concesionări controversate pe plajele românești, unde s-au semnalat „toate șmecheriile posibile”;

  • contracte încheiate în lipsa unor controale reale asupra mediului și respectării normelor.

Ministra a promis verificări suplimentare:

„Am văzut inclusiv în presă situații dubioase și vom demara controale pentru a face ordine.”

Concluzia trasă de Buzoianu este că Apele Române reprezintă imaginea unei instituții în colaps:

  • politizată, prin numiri temporare dictate de partid;

  • ineficientă, cu doar 130 de inspectori pentru întreaga țară;

  • dezechilibrată, cu o organigramă umflată la centru și lipsuri în teren;

  • vulnerabilă, prin salarii mici și resurse insuficiente pentru cei care fac muncă reală de control.

Declarațiile vin după ani de scandaluri care au vizat Administrația „Apele Române”:

  • Angajări controversate, unde persoane fără experiență au fost preferate în fața specialiștilor (cazuri documentate de presă încă din 2021);

  • Raport disproporționat între personal: aproape 3 șoferi la un singur inspector de teren, conform investigațiilor G4Media;

  • Plângeri sindicale legate de siguranța locurilor de muncă și de reorganizările frecvente;

  • Acuzarea instituției că a fost folosită ca „monedă politică” de către partide la guvernare.

Ministrul Buzoianu a subliniat necesitatea unei depolitizări rapide a ANAR:

  1. Numiri pe bază de concurs, nu prin mandate de 30 de zile;

  2. Creșterea numărului de inspectori de teren, cu resurse financiare și logistice adecvate;

  3. Reducerea aparatului central și redistribuirea resurselor către teritoriu;

  4. Transparență în contractele publice și audit extern al procedurilor de control.

Specialiști în politici de mediu susțin afirmațiile ministrei:

  • România are nevoie de un sistem de control eficient pentru a respecta directivele europene privind apă și biodiversitate;

  • Lipsa inspectorilor duce la degradarea apelor și pădurilor și la pierderi economice prin contracte păguboase;

  • Politizarea excesivă a distrus credibilitatea instituției, afectând colaborarea cu partenerii internaționali.

Declarațiile Dianei Buzoianu scot la iveală dimensiunea reală a crizei de la Administrația Națională „Apele Române”: din aproape 9.000 de angajați, doar 130 fac muncă efectivă de control pe teren.

Politizarea și reorganizările artificiale au transformat instituția într-o structură greoaie și ineficientă, cu efecte directe asupra protejării mediului și resurselor naturale ale României.

Rămâne de văzut dacă actualul Minister al Mediului va reuși să impună depolitizarea și reformarea instituției, astfel încât Apele Române să devină un instrument real de protecție a resurselor naturale și nu o simplă „fabrică de posturi politice”.

Sursă: G4Media

Vouchere de 250 lei pentru alimente și tichete sociale de 500 lei pentru elevii defavorizați, acordate până la finalul anului. Finanțarea provine din fonduri europene

Redacția Normedia
-
0
Vouchere de 250 lei pentru alimente și tichete sociale de 500 lei pentru elevii defavorizați, acordate până la finalul anului. Finanțarea provine din fonduri europene

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se acordă vouchere de 250 lei pentru alimente persoanelor vulnerabile și tichete sociale de 500 lei pentru elevii defavorizați, finanțate din fonduri europene nerambursabile. Măsura vizează peste 2 milioane de beneficiari și se implementează prin programe de incluziune socială.

Peste 2 milioane de români vor beneficia, până la finalul lui 2025, de ajutoare sociale finanțate din fonduri europene nerambursabile. Guvernul a aprobat, joi, o ordonanță de urgență care prevede acordarea a două tipuri de sprijin:

  • Vouchere de 250 lei pentru alimente, distribuite persoanelor vulnerabile în două tranșe;

  • Tichete sociale de 500 lei pentru elevii defavorizați, destinate achiziției de rechizite, îmbrăcăminte și materiale școlare.

Măsurile sunt incluse în Programul „Sprijin pentru România” și se derulează prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) și POIDS – Prioritatea 10 – Incluziune socială.

Conform comunicatului oficial al Guvernului, 1.352.780 de persoane vor primi, până la sfârșitul anului, tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde. Valoarea sprijinului este de 250 lei per beneficiar, acordată în două tranșe egale de câte 125 lei.

Cine beneficiază de vouchere:

  1. Pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani care primesc indemnizația socială;

  2. Copiii și adulții cu handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri lunare proprii mai mici sau egale cu 2.000 lei;

  3. Familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (VMI) – adică 313 lei/lună/membru de familie sau 456 lei/lună pentru persoanele singure cu cel puțin 65 de ani.

Efortul bugetar pentru alimentarea cardurilor sociale se ridică la 372 milioane lei, finanțarea provenind atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene nerambursabile.

Aceste vouchere au rolul de a compensa efectele inflației și ale scumpirii alimentelor de bază. Potrivit INS, în 2024–2025, prețurile la alimente au crescut cu aproximativ 15%, iar coșul minim de consum pentru o familie a depășit pragul de 3.000 lei lunar.

Pentru multe dintre persoanele vizate, sprijinul de 250 lei reprezintă echivalentul a 10–15% din venitul lunar, un ajutor considerabil pentru achiziția de produse de bază sau mese calde.

În paralel, Guvernul a decis majorarea bugetului pentru sprijinirea elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat.

Peste 674.000 de elevi din ciclurile preșcolar, primar și gimnazial vor primi, în anul școlar 2024–2025, tichete sociale în valoare de 500 lei/elev.

Tichetele sociale pot fi utilizate pentru:

  • rechizite și manuale;

  • îmbrăcăminte și încălțăminte;

  • alte materiale educaționale necesare integrării școlare.

Măsura este implementată prin POIDS – Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, Prioritatea 10 – Incluziune socială, finanțată integral din fonduri externe nerambursabile.

Guvernul a transmis într-un comunicat:

„Persoanele defavorizate vor beneficia în continuare de sprijin pentru alimente și mese calde, iar elevii aflați în situații vulnerabile vor primi tichete sociale pentru a preveni abandonul școlar. Aceste măsuri sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile și vizează peste două milioane de cetățeni români.”

Surse guvernamentale au adăugat că prioritatea este ca fondurile să fie utilizate eficient și transparent, pentru a răspunde nevoilor reale ale categoriilor vulnerabile.

România beneficiază, în actualul exercițiu financiar, de peste 31 miliarde de euro din fonduri europene, o parte importantă fiind destinată programelor sociale.

Prin PIDS și POIDS, obiectivele majore sunt:

  • reducerea sărăciei și a excluziunii sociale;

  • sprijinirea accesului la educație pentru copii defavorizați;

  • creșterea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri reduse.

Comisia Europeană a subliniat în repetate rânduri că statele membre trebuie să aloce resurse pentru a asigura șanse egale și pentru a preveni abandonul școlar, fenomen care, în România, afectează aproape 16% dintre elevi (media UE: 9,5%).

Deși măsurile sunt bine primite de societatea civilă, există și critici:

  • Impact limitat: sumele acordate nu acoperă integral nevoile lunare ale beneficiarilor;

  • Birocrație: întârzieri în încărcarea cardurilor sau probleme tehnice cu furnizorii de servicii;

  • Transparență: organizațiile neguvernamentale cer mai multă claritate în privința distribuirii fondurilor;

  • Sustenabilitate: sprijinul depinde de fonduri europene, ceea ce ridică întrebări despre continuitatea programului după 2027.

Experții în politici sociale atrag atenția că voucherele și tichetele trebuie însoțite de:

  • programe de formare și integrare profesională pentru adulți;

  • programe after-school și burse sociale pentru elevi;

  • sprijin pentru acces la servicii medicale și consiliere psihologică;

  • monitorizare digitală a distribuirii cardurilor pentru a evita fraudele.

Prin aprobarea voucherelor de 250 lei pentru alimente și a tichetelor sociale de 500 lei pentru elevi, Guvernul încearcă să răspundă unei realități dure: peste 30% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar abandonul școlar rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Măsurile, finanțate din fonduri europene nerambursabile, sunt esențiale pentru peste două milioane de beneficiari direcți. Însă, pentru ca sprijinul să aibă un impact real și sustenabil, este nevoie de politici integrate de educație, ocupare și incluziune socială.

România are șansa de a transforma aceste programe din simple „plase de siguranță” în instrumente de dezvoltare socială pe termen lung.

Sursa foto: Unsplash / Karsten Winegeart

Ce s-a întâmplat cu 30 de milioane de euro și cum se dublează potul: Drumul banilor politici în 2025

Redacția Normedia
-
0
Ce s-a întâmplat cu 30 de milioane de euro și cum se dublează potul: Drumul banilor politici în 2025

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru pachete de măsuri fiscale dure, menite să reducă deficitul bugetar. În paralel, subvențiile pentru partidele politice au rămas intacte, ba chiar au crescut. În 2025, peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro) au fost deja virați către opt formațiuni politice, iar dacă trendul continuă, suma totală va depăși 284 milioane lei (aproape 57 milioane de euro) până la finalul anului.

În fiecare lună din 2025, de la bugetul de stat au plecat cel puțin 19 milioane de lei către partide. PSD, ca lider al alegerilor din 2024, a primit cea mai mare cotă, urmat de AUR, PNL, USR, dar și partide mai mici ca SOS, POT, PMP și Forța Dreptei.

Distribuția subvențiilor ianuarie-august 2025:

  • PSD: 51.4 milioane lei (10.2 mil. euro)
  • AUR: 30.4 milioane lei (6 mil. euro)
  • PNL: 28 milioane lei (5.6 mil. euro)
  • USR: 19.8 milioane lei (3.9 mil. euro)
  • SOS: 13.2 milioane lei (2.64 mil. euro)
  • POT: 10.6 milioane lei (2.1 mil. euro)
  • PMP: 700.000 lei
  • Forța Dreptei: 650.000 lei

În lipsa unei rectificări bugetare promise de premier, subvențiile continuă să curgă, fără niciun fel de plafonare sau redistribuire.

Subvențiile pentru septembrie urmează a fi virate în câteva zile. Valorile estimate (fără vreo rectificare bugetară):

  • PSD: 6.3 mil. lei
  • AUR: 3.7 mil. lei
  • PNL: 3.4 mil. lei
  • USR: 2.4 mil. lei
  • SOS: 1.6 mil. lei
  • POT: 1.3 mil. lei
  • PMP: 89.000 lei
  • Forța Dreptei: 84.000 lei

Premierul Ilie Bolojan a promis în iulie o reducere a subvenției la rectificarea bugetară. Până acum, această promisiune nu s-a concretizat. Niciun lider PSD, PNL sau USR nu a răspuns solicitării HotNews privind cuantumul reducerii.

Cea mai mare parte a subvențiilor ajunge la presa de partid și campanii de propagandă, fără transparență. De ani de zile, PSD și PNL refuză să publice contractele sau destinatarii fondurilor.

Cheltuieli pentru presă și propagandă (ianuarie – iulie 2025):

  • PSD: 60.1 mil. lei
  • AUR: 16 mil. lei
  • PNL: 8 mil. lei
  • USR: 4.7 mil. lei
  • POT: 38.500 lei
  • SOS: 12.500 lei

Situația PSD este cea mai controversată: a cheltuit mai mult decât a încasat. Numai într-o singură lună (ianuarie), plățile către presă au depășit 34.6 mil. lei.

Sursa principală a propagandei PSD pare a fi firma AMMA Print, către care partidul plătește 1.5 mil. lei lunar ca rată pentru campaniile din 2024. În total, datoriile PSD către această firmă depășesc 25 milioane de euro, conform investigațiilor Snoop.ro.

PNL folosește subvenția pentru a plăti rate lunare de 1.3 milioane lei către RAAPPS, pentru sedii. În lipsa unor mecanisme clare de control al acestor cheltuieli, banii publici se duc fără trasabilitate clară.

Coaliția a decis reducerea subvențiilor abia din 2026, cu 40%, raportat la 2024. Practic, bugetul preconizat pentru 2026 va fi similar celui din 2023: circa 230 milioane lei.

În 2016, când a intrat în vigoare noua lege a finanșării partidelor, statul român aloca 14.5 milioane de lei. Azi, potul a crescut de 20 de ori. În lipsa reformei reale, finanțarea politicului din bani publici devine o afacere profitabilă – nu pentru cetățean, ci pentru partide.

Drumul celor 30 de milioane de euro în 8 luni încă nu are nicio explicație clară. Fără transparență, fără reformă și cu promisiuni amânate, clasa politică întropy o plasă de siguranță pe banii publici, alimentând presa afiliată și infrastructura de partid. În timp ce cetățeanul plătește mai multe taxe, partidele cheltuie nestingherit fondurile de la buget, într-o spirală a auto-consolidării și a propagandei subvenționate.

Sursă: Hotnews

Foto:. Inquam Photos / George Călin

Mercedes AMG GLE 53 pentru un butic de sat: firma din Gorj care i-a „asigurat” luxul deputatului PSD Mihai Weber. ANAF are de explicat cum se justifică cheltuiala

Redacția Normedia
-
0
Mercedes AMG GLE 53 pentru un butic de sat: firma din Gorj care i-a „asigurat” luxul deputatului PSD Mihai Weber. ANAF are de explicat cum se justifică cheltuiala

O firmă cu profit de 3.500 € și punct de lucru într-un magazin sătesc din Gorj a achiziționat în leasing un Mercedes AMG GLE 53 (≈140.000 €), folosit de deputatul PSD Mihai Weber.

Compania îi aparține în proporție de 95% parlamentarului, administrator este vicepreședintele PSD Gorj. Ce spune legea, ce răspunde Weber și de ce ANAF ar trebui să verifice cheltuiala.

Cuvinte-cheie: Mihai Weber, PSD Gorj, Mercedes AMG GLE 53, Blenbondy 81 SRL, butic de sat, leasing pe firmă, declarație de avere, ANAF, e-Factura, cheltuieli deductibile, conflict de interese

Site-ul de investigații Snoop.ro documentează un caz tipic pentru „lux pe firmă”: un Mercedes AMG GLE 53 hibrid, evaluat pe platformele de profil la peste 140.000 de euro, a fost cumpărat în leasing de Blenbondy 81 SRL, societate din Gorj cu profit de ~3.500 € în 2024 și punct de lucru într-un butic din satul Buduhala (≈900 locuitori). Deputatul PSD Mihai Weber, președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, deține 95% din firmă; administrator este Laurențiu Briceag, vicepreședinte PSD Gorj. Întrebat de ce conduce mașina, Weber: „Este mașina unei firme. A fost strategia firmei.”

Pe 25 august, după o ședință PSD despre pachetul 2 de austeritate, Mihai Weber a fost filmat urcându-se la sediul central al partidului într-un Mercedes AMG GLE 53 – versiune hibrid, model de ultimă generație. Autoturismul nu apare în declarația sa de avere din iunie 2025, unde figurează în schimb un Ford Ranger (2024), achiziționabil în jur de 70.000 €.

Documentele analizate de Snoop arată că mașina a fost preluată în leasing de Blenbondy 81 SRL în iulie 2025. Potrivit termene.ro, societatea a rulat în ultimii ani cifre de afaceri modeste (≈100.000–150.000 €) și profituri anuale de ordinul miilor de euro. Totalul profiturilor pe mai mulți ani nu acoperă nici o treime din valoarea estimată a SUV-ului.

Structura acționariatului:

  • Mihai Weber – 95% părți sociale (nu poate fi administrator, fiind demnitar);

  • Daniela Blendea – 5% (deține și terenul de 500 mp pe care funcționează magazinul, conform extrasului CF).

Administratorii firmei sunt Daniela Blendea și Laurențiu Briceag – acesta din urmă vicepreședinte PSD Gorj, consilier local la Bălănești, fost instructor auto și consilier parlamentar la cabinetul lui Weber. Briceag a confirmat telefonic pentru Snoop achiziția Mercedesului de către firmă, după care a închis.

Blenbondy 81 operează un magazin sătesc în Buduhala, comuna Telești (≈3.000 locuitori). Reporterii Snoop au găsit o prăvălie modestă, cu bănci la intrare pentru clienți, POS nefuncțional din cauza internetului și o toaletă insalubră în spate. Dincolo de utilitatea locală a magazinului, rămâne întrebarea: de ce ar avea această firmă nevoie de un SUV sport de lux, hibrid, de peste 400 CP?

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a sintetizat problema: „Nu văd legătura dintre activitatea unui magazin sătesc și o mașină de lux care nu transportă marfă. Este un fenomen la nivel național: cheltuieli personale trecute pe firme, de la mașini și apartamente, la tablouri sau servicii de modelare corporală.”

Solicitat de trei ori de reporteri să clarifice proprietatea și utilizarea mașinii, Weber a ocolit răspunsurile directe:

  • „M-ați văzut cu mașina?”

  • „Este mașina unei firme.”

  • „A fost strategia firmei. Sunt acționar. Documentați-vă cât costă.”

  • „Trebuie să vă dau socoteală pentru ce face firma?”

În parcarea Parlamentului, în parbrizul Mercedesului era vizibilă legitimația de parlamentar pe numele său.

Din punct de vedere legal, demnitarii pot conduce mașini achiziționate pe firme în care sunt asociați, iar bunul nu trebuie declarat ca proprietate personală. Însă practica ridică probleme de etică și transparență, mai ales când beneficiarul real al utilizării pare a fi același demnitar care promovează măsuri de austeritate sau integritate fiscală.

În Codul fiscal, o cheltuială este deductibilă dacă este necesară desfășurării activității. Pentru autoturisme, există plafonări (ex. deductibilitate limitată pentru amortizare, combustibil, leasing), dar esența rămâne justificarea economică: face această mașină parte din activitatea societății?

Puncte-cheie:

  • Leasingul este în principiu deductibil în limitele legii, dacă autoturismul deservește obiectul de activitate;

  • Pentru vehiculele de lux, companiile trebuie să probeze utilizarea în interes de firmă (foi de parcurs, politici interne, obiective comerciale);

  • ANAF poate reîncadra cheltuielile ca nedeductibile și poate imputa TVA dacă mașina este, în fapt, folosită personal;

  • e-Factura și încrucișarea bazelor de date (bănci, Inspecția Muncii, Registrul Comerțului) ar trebui să semnaleze anomalii între mărimea cheltuielilor și capacitatea economică a firmei.

Marcel Boloș: „Am încercat să accelerăm e-Factura tocmai pentru a detecta cheltuielile fără legătură cu activitatea. ANAF trebuie să verifice punctual: există documente care arată că mașina e necesară magazinului din Buduhala?”

Cazul explodează într-un moment sensibil: Guvernul Bolojan își asumă pachete de austeritate pentru corecția deficitului, în timp ce lideri politici ajung în spațiul public cu vehicule premium pe firme cu profil de comerț cu amănuntul, în sate mici. Dincolo de litera legii, percepția publică este că avem de-a face cu o dublă măsură: cetățenilor li se cere strânsul curelei, iar privilegiații își optimizează personal luxul pe cheltuiala unor societăți aflate, la rândul lor, sub regim lax de control.

Cine este Mihai Weber

  • 61 de ani, deputat PSD la al 4-lea mandat;

  • Președinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (Camera Deputaților);

  • Fost președinte al Comisiei de control SIE (mandatul 2020–2024);

  • Secretar general adjunct PSD, președinte PSD Gorj;

  • Acționar în mai multe firme, între care Blenbondy 81 SRL (butic Buduhala), Pro Auto Logistics, 2M Energy Storage, Pro Inovation SRL;

  • A vândut în 2024 firma 13 BEX SRL cu 1,5 milioane lei către Kahraman Energy, după obținerea unui ATR pentru un parc fotovoltaic (2,5 MW).

Întrebările care rămân

  1. Necesitatea economică: Care este justificarea de business pentru un Mercedes AMG GLE 53 la o firmă cu magazin sătesc și profit de 3.500 €?

  2. Utilizarea reală: Există foi de parcurs, politici interne și documente care să demonstreze că autoturismul servește activitatea?

  3. Deductibilitatea fiscală: Ce tratament fiscal i-a aplicat Blenbondy 81 SRL leasingului, combustibilului, asigurărilor și celorlalte cheltuieli asociate?

  4. Controlul ANAF: A demarat Fisc-ul vreo verificare în baza e-Factura și a analizei de risc pe discrepanța dintre cheltuială și capacitatea economică?

  5. Transparență: De ce refuză deputatul răspunsuri clare privind beneficiarul utilizării și scopul economic al mașinii?

Cazul Blenbondy 81 – Mercedes AMG GLE 53 ilustrează perfect falia dintre litera legii și spiritul ei. În timp ce legea permite achiziții pe firmă și utilizarea lor de către asociați, etica publică cere ca demnitarii să explice transparent necesitatea economică și utilizarea reală a unor bunuri de lux care, chiar dacă nu intră în declarația de avere, pot fi – în fapt – beneficii personale mascate în cheltuieli corporate.

ANAF are instrumente pentru a lămuri rapid situația: e-Factura, încrucișarea bazelor de date și o inspecție fiscală punctuală pot stabili dacă vorbim despre o cheltuială deductibilă sau despre un lux personal pe banii firmei. Până atunci, imaginea rămâne aceea a unui AMG parcat între băncuțele unui magazin de sat, în timp ce pe agenda publică scrie „austeritate”.

Sursă: SNOOP

Misterul firmelor-fantoma cu afaceri de miliarde: Romnef Steel Company si Zeus Corporation, colosi invizibili in businessul real

Redacția Normedia
-
0
Misterul firmelor-fantoma cu afaceri de miliarde: Romnef Steel Company si Zeus Corporation, colosi invizibili in businessul real

Doua companii care nu au fost niciodata mentionate in presa de specialitate sau in mediul de business, Romnef Steel Company si Zeus Corporation, au aparut brusc in topul celor mai mari 250 de companii din Romania, fiecare raportand cifre de afaceri de aproape 1 miliard de lei pentru anul 2024. Cu toate acestea, niciun jucator relevant din piata metalurgiei nu le cunoaste activitatea sau prezenta reala.

Romnef Steel Company (fosta Milly Prod Com) si Zeus Corporation (fosta Carldon Com) par sa fi iesit din anonimat odata cu schimbarea denumirilor comerciale in luna mai 2025. Aceste transformari vin dupa o absenta totala din presa economica, evenimente de networking sau raportari vizibile pana in acest moment.

Romnef a raportat o cifra de afaceri de 993 milioane lei, un profit de 229 milioane lei si 55 de angajati, in timp ce Zeus Corporation a declarat 999 milioane lei cifra de afaceri si 183 milioane lei profit net, cu 95 de angajati.

In ciuda dimensiunii uriase, cele doua companii nu apar cu taxe platite catre stat: nici impozit pe profit, nici contributii sociale sau de sanatate, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor.

Romnef apare ca platitor de TVA abia din august 2025, desi rezultatele raportate incep inca din 2019. In oglinda, Zeus Corporation nu are nici ea istoric de taxe platite, cu toate ca are capitaluri proprii si marje de profit ce sfideaza realitatea pietei.

Romnef Steel Company are sediul declarat in Bulevardul Poligrafiei 1A, iar Zeus Corporation, pe Calea Floreasca 246C, in Bucuresti. Niciuna dintre aceste companii nu este cunoscuta de administratorii cladirilor de birouri de la adresele respective. Practic, aceste firme nu pot fi gasite fizic, nici macar cu o simpla vizita.

Reprezentantii SkyTower, unde figureaza sediul Zeus Corporation, au confirmat ca „nu exista nicio companie cu aceste denumiri” in cladirea lor. Situația este similara si in cazul Romnef.

Ambele companii si-au lansat website-urile pe 19 iulie 2025, prin intermediul unui furnizor de servicii din Islanda. Site-urile afiseaza descrieri idealizate si profesioniste despre activitatea companiilor in domeniul metalurgiei si distributiei de otel, dar nu includ informatii concrete despre clienti, contracte, proiecte sau sedii fizice.

Zeus Corporation se descrie ca avand „peste 20 de ani de experienta” si activitate in energie, petrol, gaze si constructii. La fel, Romnef se prezinta ca fiind „un lider national in servicii de metalurgie”. Ambele firme isi promoveaza expertiza in domenii in care, potrivit jucatorilor reali din piata, nu au nicio prezenta identificabila.

Cine sunt actionarii

  • Petre Gheorghe, din comuna Gurbănești, judetul Călărași, este asociatul unic al Romnef Steel Company.
  • Andrei Stan, din București, este asociatul unic al Zeus Corporation.

Despre niciunul dintre acestia nu exista articole, interviuri sau referinte publice. Amandoi par sa fi aparut exclusiv in documente oficiale, fara vreo activitate antreprenoriala sau profesionala cunoscuta.

Romnef si Zeus nu sunt singurele companii misterioase cu cifre de afaceri uriase. In februarie 2025, Ziarul Financiar a dezvaluit cazul firmei RICHRBT 1 SRL, care a raportat venituri de 3,6 miliarde de lei, desi nimeni din domeniul infrastructurii nu auzise de aceasta.

„Este aproape imposibil sa activezi in aceasta piata cu astfel de marje de profit. In 2022–2024, metalurgia a avut ani grei, marile companii au raportat pierderi sau stagnare, nu crestere accelerata”, spune, sub protectia anonimatului, directorul general al uneia dintre cele mai mari firme din industria otelului.

Firme precum Liberty Galați, altadata lideri ai pietei, s-au confruntat cu pierderi, restructurari si scaderi de productie. In acest context, aparitia unor companii care pretind profituri de 20% fara nicio activitate cunoscuta ridica semne de intrebare grave.

ZF a analizat trei firme similare ca domeniu, dar reale:

  1. Furnizor real de produse metalurgice – 210 mil. lei cifra de afaceri, 3.200.000 lei impozit pe profit, 5.800.000 lei contributii sociale.
  2. Distributie metale neferoase – 98 mil. lei cifra de afaceri, 1.200.000 lei taxe platite.
  3. Importator otel structural – 320 mil. lei, 6.000.000 lei platite la buget.

Romnef si Zeus: 0 lei platiti.

Tacere oficiala si lipsa de raspuns

ZF a transmis solicitari catre:

  • Ministerul Finantelor
  • ANAF
  • Inspectia Muncii
  • Reprezentantii firmelor

Pana la momentul redactarii, nu s-a primit niciun raspuns oficial. Lipsa de transparenta si refuzul comunicarii intaresc suspiciunile privind functionarea reala a acestor companii.

Cazul Romnef si Zeus nu este doar o curiozitate de presă. Este simptomul unui fenomen periculos: inflarea clasamentelor economice cu entitati fara substanta, care pot fi folosite in scopuri de spalare de bani, evaziune fiscala sau alte operatiuni ilegale.

Cat timp autoritatile nu raspund, iar firmele continua sa „existe” doar in PDF-uri si bilanturi, credibilitatea mediului de afaceri romanesc este afectata profund. Iar contribuabilii cinstiti, care platesc taxe si contribuie real la economie, raman cei pacaliti.

Este timpul ca Ministerul Finantelor si ANAF sa explice public aceste anomalii.

Sursă: ZF

Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari: plasată în conducerea a patru companii de stat strategice

Redacția Normedia
-
4
Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari: plasată în conducerea a patru companii de stat strategice

Pe hârtie, Anca Mitu este o funcționară de rang mediu, cu un CV modest și un trecut profesional neclar. În realitate, însă, ea a devenit una dintre cele mai influente figuri din umbră ale sistemului bugetar românesc, fiind prezentă simultan în conducerile a patru companii de stat strategice: RAAPPS, Palatul CFR, Transelectrica și Hidroelectrica.

Cu o diplomă în economie obținută la Universitatea Petre Andrei din Iași și un început de carieră ca directoare la un SRL din Fălticeni, Anca Mitu pare să fi făcut un salt inexplicabil spre centrul puterii administrative din București.

Conform documentelor publice și unor surse guvernamentale, în 2025, Anca Mitu deține următoarele funcții:

  • Consilier al directorului general Transgaz

  • Membră a Consiliului de Supraveghere Transelectrica

  • Membră a Consiliului de Administrație al RAAPPS

  • Membră a Consiliului de Administrație al Palatului CFR

  • Nou intrată în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica (aprilie 2025)

În trecut, a ocupat temporar funcții similare la CFR Marfă și Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Ascensiunea ei nu pare să fie susținută de un parcurs profesional transparent sau de o carieră construită prin concursuri deschise.

Anca Mitu și-a secretizat venitul de la Transgaz în declarația de avere din 2025. Totuși, din declarația din 2024 reiese că a încasat peste 200.000 lei net din această funcție – echivalentul a aproximativ 16.000 lei lunar.

Pe lângă asta, în anul fiscal 2024, a declarat:

  • 31.500 lei de la Transelectrica

  • 96.000 lei de la RAAPPS

  • 16.000 lei de la Palatul CFR

Toate aceste venituri sunt net anuale, dar nu reflectă complet sumele brute reale. Potrivit datelor AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Instituțiilor Publice), un membru CA la RAAPPS încasează 20.512 lei brut lunar, adică aproximativ 12.000 lei net – ceea ce sugerează că în realitate, indemnizațiile pot fi cu 50% mai mari decât cele raportate.

În paralel cu această ascensiune profesională, Anca Mitu a acumulat o avere considerabilă:

  • O vilă de 188 mp în Voluntari, achiziționată în 2023

  • Un apartament în Constanța, obținut prin donație

  • Un Mercedes achiziționat în 2016

  • Credite bancare în valoare de 1,05 milioane lei

Chiar dacă există împrumuturi semnificative, capacitatea de a accesa credite de o asemenea valoare sugerează venituri stabile și ridicate, posibil mai mari decât cele oficial declarate.

Până în 2013, Anca Mitu era directoarea unui SRL local din Fălticeni. În 2014, devine consilier parlamentar, iar în 2016 – consiliera președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP).

În 2021, este numită consilieră la Secretariatul General al Guvernului (SGG), iar în același an, devine consiliera directorului general Transgaz, funcție pe care o deține și în prezent.

Traseul său profesional pare marcat nu de performanță sau concursuri câștigate, ci de numiri politice și acces în zone de influență.

Cazul Ancăi Mitu este emblematic pentru o problemă mai profundă din administrația publică românească: ocuparea funcțiilor de conducere pe criterii de loialitate politică, nu de competență.

  • Nicio competiție publică pentru funcțiile din consiliile de administrație.

  • Salarii netransparente, fragmentate în declarațiile de avere.

  • Informații inaccesibile publicului, deși companiile sunt finanțate din bani publici.

Prezența simultană în CA-uri ale unor companii precum Transelectrica și Hidroelectrica, ambele jucători esențiali în domeniul energetic, ridică întrebări despre capacitatea reală de a contribui profesional și despre posibile conflicte de interese.

Au fost adresate întrebări legate de aceste numiri și venituri către:

  • Transgaz

  • RAAPPS

  • Ministerul Energiei

  • Guvernul României

Până la momentul publicării acestui articol, nicio instituție nu a oferit un punct de vedere oficial.

Totodată, nicio autoritate de integritate nu a semnalat vreo incompatibilitate sau conflict de interese, în ciuda numărului mare de funcții simultane.

Într-o perioadă în care România se confruntă cu deficite bugetare cronice, iar reforma administrației publice este una dintre condițiile de bază pentru accesarea fondurilor europene, cazuri precum cel al Ancăi Mitu compromit credibilitatea și eficiența statului.

  • Companiile de stat precum Transgaz, Transelectrica sau Hidroelectrica administrează infrastructuri strategice.

  • Posturile de conducere din aceste entități ar trebui ocupate prin concursuri transparente, de specialiști în domeniu.

  • Sinecurile politice afectează performanța, competitivitatea și încrederea contribuabilului în instituțiile statului.

Cazul Ancăi Mitu nu este singular, dar este un exemplu clar de modul în care mecanismele netransparente și numirile politice alterează buna guvernare. Dintr-o poziție periferică, a ajuns în inima celor mai importante companii de stat din România – fără ca publicul să știe cum, de ce, sau pe baza căror competențe.

Până când astfel de cazuri nu vor fi investigate serios de autoritățile de integritate și nu se vor implementa proceduri reale de selecție profesională, România va continua să risipească bani publici și capital de încredere.

Sursă: Defapt

CS Rapid București promovează sportul pentru copii și tineri la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – Ediția 14

Redacția Normedia
-
0
CS Rapid București promovează sportul pentru copii și tineri la „Sport și Joacă în Capitala Capitalei” – Ediția 14

Clubul Sportiv Rapid București continuă implicarea activă în programul „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, o inițiativă a Primăriei Sectorului 1 și implementată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, care își propune să aducă mai aproape de comunitate activități recreative și sportive dedicate copiilor și seniorilor.

Sâmbătă, 13 septembrie 2025, între orele 09:30 – 12:30, în Parcul Bazilescu ( intrarea din Str. Subcetate x Str. Olteniei) Rapidul va fi prezent cu două dintre secțiile sale reprezentative:

  • Secția de Baschet – demonstrație sportivă între 10:20 – 11:00;
  • Secția de Volei – demonstrație sportivă între 11:30 – 12:30.

Evenimentul are ca scop promovarea unui stil de viață activ și sănătos, dar și apropierea copiilor și tinerilor de sportul organizat, sub îndrumarea unor antrenori de specialitate.

„Pentru noi, sportul înseamnă sănătate, disciplină și educație. Ne dorim ca prin astfel de evenimente să atragem cât mai mulți copii către baschet, volei și către toate secțiile clubului. Rapidul rămâne un pol de excelență sportivă, dar și un partener al comunității din Sectorul 1”, a declarat Vlad Andronescu, directorul general CS Rapid București.

Participanții la eveniment vor avea ocazia să urmărească demonstrații sportive, să interacționeze direct cu sportivii și antrenorii și să afle mai multe despre grupele de inițiere ale clubului.

Secțiile CS Rapid București oferă copiilor și tinerilor șansa de a practica sportul la nivel organizat, într-un cadru profesionist, beneficiind de condiții moderne și de tradiția unuia dintre cele mai importante cluburi din România.

„Sport și Joacă în Capitala Capitalei” este un program susținut de Primăria Sectorului 1, care îmbină sportul, educația și socializarea intergenerațională. Prin parteneriatul cu CS Rapid București, inițiativa capătă o dimensiune suplimentară: conectarea directă a școlilor, părinților și copiilor la sportul de performanță și la valorile acestuia.

Claudiu Crețu, directorul ELCEN numit în mandatul lui Sebastian Burduja, plasat sub control judiciar. DNA ridică documente într-un dosar de luare și dare de mită. Ce urmează pentru termoficarea Capitalei

Redacția Normedia
-
0
Claudiu Crețu, directorul ELCEN numit în mandatul lui Sebastian Burduja, plasat sub control judiciar. DNA ridică documente într-un dosar de luare și dare de mită. Ce urmează pentru termoficarea Capitalei

Directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, a fost plasat sub control judiciar și are interdicția de a-și exercita atribuțiile, în urma perchezițiilor DNA la sediul companiei. Ancheta vizează presupuse fapte de luare și dare de mită; au fost vizate în total 7 persoane, între care și directorul comercial. Impactul asupra funcționării ELCEN și calendarul procedural, explicate.

Rezumat la zi

  • Măsura preventivă: Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN (Electrocentrale București), a fost plasat sub control judiciar, cu interdicția de a-și exercita atribuțiile.

  • Ancheta DNA: Procurorii anticorupție au descins la sediul central ELCEN și în alte 7 locații (domicilii), ridicând documente privind presupuse fapte de luare și dare de mită.

  • Cercetări extinse: În dosar sunt vizate 7 persoane. Potrivit informațiilor disponibile, directorul comercial a fost deja pus sub control judiciar.

  • Context politic: Crețu a fost susținut de PNL și numit la ELCEN în mandatul de ministru al Energiei al lui Sebastian Burduja (în prezent, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan).

  • Poziția companiei: ELCEN a transmis că va coopera cu autoritățile și că activitatea operațională nu va fi perturbată.

Notă importantă: Măsurile procesuale sunt provizorii, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Potrivit informațiilor publice, procurorii DNA au solicitat acte de la toate direcțiile companiei, cu accent pe proceduri de achiziții și plăți derulate în 2025. Surse din anchetă indică interesul pentru contracte și plata unor facturi legate de modernizarea unui CET (centrală electrică de termoficare) din București.

Suspiciunile DNA, pe scurt

  • Mecanism investigat: ar fi vizate intervenții nelegale în derularea unor plăți și contracte, în schimbul cărora s-ar fi oferit sume de bani.

  • Sume vehiculate: în spațiul public a fost menționată o sumă de ~40.000 lei ca posibilă mită pentru urgentarea unor deconturi/contracte.

  • Legături comerciale: se indică legături cu un oferant la o licitație ELCEN din anul trecut; numele vehiculate în presă includ și profiluri controversate, însă ancheta este în curs, fără concluzii judiciare.

Cine este Claudiu Crețu

Profil profesional (selectiv):

  • Studii de teologie și drept; experiență ca ofițer în MAI și la ANAF.

  • Parcurs în sistemul de termoficare al Capitalei: RADET (director control & calitate, consilier, membru CA), ELCEN (administrator special, apoi DG adjunct), Termoenergetica (DG), revenire la ELCEN ca director general.

  • În spațiul public, Crețu a avut deseori poziții critice față de infrastructura învechită a CET-urilor și subfinanțarea sistemului, în contextul disputelor recurente ELCEN–Termoenergetica–PMB privind responsabilitatea pentru avarii și apa caldă.

Numirea politică: Crețu a fost numit la conducerea ELCEN în mandatul de ministru al Energiei al Sebastian Burduja, care la momentul respectiv îl prezenta drept un „profesionist” cu care „va lucra în echipă”.

ELCEN este principalul producător de agent termic pentru Capitală, livrând energie termică (și electrică) către Termoenergetica, care asigură transportul și distribuția către consumatori. Orice disfuncție la nivelul ELCEN poate avea efecte imediate asupra milioanelor de bucureșteni conectați la sistemul centralizat.

  • Se oprește căldura/apa caldă?
    Compania a transmis că activitatea nu va fi perturbată. Procedural, controlul judiciar aplicat conducerii nu înseamnă oprirea producției. Operarea CET-urilor se face după proceduri standard, cu echipe tehnice distincte de conducerea executivă.

  • Ce se întâmplă cu investițiile în modernizare?
    Dosarul vizează tocmai modul de derulare a unor proiecte. Până la clarificare, e posibil ca unele contracte să intre în audit intern/extern. Decizia de suspendare sau continuare ține de clauzele contractuale, recomandările comitetelor interne și, în final, de acționar (statul, prin Ministerul Energiei).

Cronologia zilei

  • Percheziții DNA la sediul ELCEN și la 7 locații conexe; ridicare de documente și echipamente.

  • Control judiciar pentru Claudiu Crețu, cu interdicție de exercitare a atribuțiilor; măsură similară pentru directorul comercial.

  • Comunicat ELCEN: „cooperăm”, „activitatea continuă”.

  • Reacții publice: critici politice și mediatice privind numirile și managementul sistemului de termoficare; reactivarea dezbaterii despre „gaura neagră” a termoficării bucureștene.

Ce urmează legal: pași procedurali standard

  1. Continuarea urmăririi penale (in personam/in rem, după caz), cu administrare de probe (documente, percheziții informatice, audieri).

  2. Contestarea măsurilor preventive este posibilă; instanța poate menține, modifica sau revoca controlul judiciar.

  3. Decizia acționarului asupra interimatului la vârful ELCEN, dacă interdicția rămâne în vigoare (nume provizorii, mandat limitat, păstrarea continuității operaționale).

  4. Eventuale măsuri asigurătorii (sechestre) dacă procurorii apreciază că există risc patrimonial pentru companie/stat.

Implicații pentru administrație și piața energetică

  • Guvernanță corporativă: Cazul reaprinde tema numirilor politice în companiile energetice strategice și nevoia de proceduri competitive și screening de integritate la vârf.

  • Achiziții publice: Dosarul indică, din nou, vulnerabilități pe segmentul achizițiilor în marile proiecte. Soluțiile cerute de experți: digitalizare deplină a fluxurilor, trasabilitate, audit extern recurent și publicarea datelor contractuale într-un format deschis.

  • Consumatorii din București: Pe termen scurt, nu sunt așteptate întreruperi. Pe termen mediu, clarificarea rapidă a managementului și continuarea investițiilor sunt esențiale pentru sezonul rece.

Dacă interdicția de a exercita atribuțiile se menține, Consiliul de Administrație/AGA trebuie să desemneze un director general interimar, conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Riscuri:

  • Întârzierea deciziei poate crea blocaje pe zona de semnături (plăți, comenzi critice, licitații).

  • „Interimate” prelungite fără mandat clar pot vulnerabiliza deciziile de investiții.

Soluție recomandată: mandat limitat, precis, axat pe continuitate operațională și compliance (audit, revizuire proceduri, răspuns la solicitările DNA).

Cazul ELCEN readuce în prim-plan fragilitatea guvernanței în companiile strategice și tensiunile cronice din termoficarea Bucureștiului. Dincolo de spectacolul mediatic, esențial este ca ancheta să se desfășoare rapid și profesionist, cu respectarea drepturilor procesuale, iar compania să asigure serviciul public fără sincope. Indiferent de finalul juridic, lecția de management rămâne: transparență, integritate, audit recurent și proceduri clare pe achiziții sunt singurul antidot sustenabil la crizele recurente care lovesc, direct, buzunarele și confortul bucureștenilor.

Sursă: Realitatea.net

1...656667...554Pagina 66 din 554