Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), responsabilă de gestionarea unor sisteme IT esențiale pentru administrația publică, se confruntă cu un deficit grav de specialiști IT. În ciuda responsabilităților sale semnificative, doar 12% dintre angajații ADR sunt specializați în domeniul IT&C. Aceasta ridică întrebări cu privire la capacitatea instituției de a gestiona infrastructura IT a statului, mai ales în contextul în care ADR va administra în curând aplicații IT esențiale din cloud-ul privat guvernamental.

Conform unui proiect de Ordonanță de Urgență (OUG), ADR propune crearea unei noi structuri, Unitatea Centralizată pentru Cloud și Tehnologii Avansate (UCCTA), care va include până la 30 de specialiști în tehnologii IT avansate, cu un accent deosebit pe cloud computing, transformare digitală și managementul proiectelor TIC. Măsura vine ca o soluție pentru colmatarea golului de expertiză IT, întrucât ADR nu are resursele necesare pentru a angaja specialiști IT competitivi, din cauza salariilor insuficiente comparativ cu cele din sectorul privat.

„Lipsa experienței anterioare în administrarea infrastructurilor de cloud și nevoia de a dezvolta rapid capacitățile tehnice și organizaționale necesare pentru gestionarea Cloudului Privat Guvernamental (CPG) sunt principalele motive pentru care am propus această structură”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Deși ADR are în prezent un număr de 253 de angajați, doar 31 dintre aceștia sunt specializați în IT&C, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 12%. În ciuda acestei realități, președintele ADR, Dragoș Cristian Vlad, a explicat că „tehnic” nu se referă doar la programatori sau dezvoltatori software, ci și la specialiști în reglementări, politici publice și monitorizare.

În cadrul ADR, principalele funcții operaționale sunt gestionate de structuri precum Direcția Transformare Digitală și Direcția Suport Aplicații, dar există și alte direcții importante de activitate, cum ar fi Serviciul Juridic și Contencios Administrativ sau Serviciul Programe și Proiecte, care sprijină activitatea instituției.

Potrivit reprezentanților ADR, salariile mici sunt principalul motiv pentru care instituțiile publice nu pot atrage specialiști IT&C. Dragoș Cristian Vlad a subliniat că nivelul de salarizare în instituțiile publice nu poate concura cu cel din sectorul privat, iar acest aspect îngreunează recrutarea de talente IT de înaltă calitate.

În contextul acestui deficit de resurse umane, ADR se vede nevoită să aplice măsuri pentru a atrage specialiști IT, inclusiv prin majorarea salariilor pentru noile posturi create pentru gestionarea cloudului privat guvernamental.

Noua structură propusă, UCCTA, va fi esențială pentru gestionarea și dezvoltarea unor aplicații și platforme informatice care vor contribui la digitalizarea administrației publice din România. Printre acestea se numără Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Ghișeul.ro, Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) și altele. Începând cu decembrie 2024, cloudul privat guvernamental va fi complet operațional, iar migrările sistemelor publice vor fi realizate prin intermediul acestui nou sistem.

În februarie 2025, un incident major de caderi de tensiune a arătat vulnerabilitatea infrastructurii IT a ADR, care nu a fost accesibilă publicului pentru mai multe zile, ceea ce a determinat chemarea conducerii la audieri în Parlament. Acest incident a scos în evidență carențele în gestionarea sistemelor IT, având în vedere lipsa specialiștilor IT în cadrul instituției.

Dragoș Cristian Vlad, numit președinte al ADR în ianuarie 2024, este considerat un apropiat al Rovanei Plumb și Sebastian Ghiță. În trecut, Vlad a fost implicat în administrarea unor proiecte importante din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și a fost numit de guvernul PSD în Consiliul de Administrație al Telekom Romania, ceea ce a alimentat speculațiile privind legăturile sale politice și influența în numirile importante.

În ciuda demersurilor de a atrage specialiști IT și de a implementa noi structuri de management al cloud-ului guvernamental, ADR se confruntă cu o provocare majoră în domeniul digitalizării administrației publice. Lipsa unui număr suficient de angajați cu expertiză IT ridică întrebări serioase asupra capacității instituției de a gestiona infrastructuri IT critice. Rezolvarea acestei probleme necesită o reformă substanțială a sistemului de salarizare și un efort considerabil de recrutare a talentelor IT pentru a susține procesul de digitalizare a serviciilor publice din România.

Articol integral pe Hotnews

Sursă: Makym Klimov | Dreamstime.com

Partidul Oamenilor Tineri (POT), condus de Anamaria Gavrilă, a ajuns sub lupa autorităților după ce a fost acuzat că a cheltuit bani publici într-un mod necorespunzător.

Potrivit surselor Digi24, partidul a solicitat decontarea unor cheltuieli ce includ mese de protocol de 15.000 de lei, băuturi alcoolice, bacșișuri pentru chelneri și alte plăți neeligibile. În urma acestor cheltuieli, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a sesizat Parchetul General pentru a analiza modul în care au fost folosiți banii românilor.

În primele trei luni ale anului 2025, POT a solicitat decontarea a 28.353 de lei pentru cheltuieli considerate neeligibile. Printre acestea, se numără o masă de protocol de 15.000 de lei la un restaurant specializat în fructe de mare, unde au fost consumate băuturi alcoolice de diferite tipuri, inclusiv vin roze, cocktailuri, coniac și whiskey. De asemenea, bacșișurile pentru chelneri, în valoare de 600 de lei, au fost decontate tot din banii publici.

În plus, POT a cerut decontarea unor cheltuieli precum plăți pentru servicii de ride-sharing (310 lei), tarife de parcare la Piața Constituției (4.800 de lei) și închirierea unui autoturism (2.160 de lei). Aceste cheltuieli nu sunt conforme cu reglementările legale care permit partidelor politice să folosească subvenția acordată de stat pentru campanii, întreținerea sediilor, cheltuieli de personal și activități politice directe.

Autoritatea Electorală Permanentă a investigat aceste decontări și a sesizat Parchetul General, având în vedere că aceste cheltuieli nu sunt conforme cu Legea privind finanțarea partidelor politice. AEP a confirmat că suma cheltuită de POT este neeligibilă și că partidul ar trebui să justifice aceste cheltuieli.

În schimb, reprezentanții POT au declarat că nu au primit o înștiințare oficială de la AEP și că nu au fost informați despre neregulile menționate. De asemenea, aceștia au subliniat că banii publici primiti sub formă de subvenție pentru partidele politice au fost folosiți corect în conformitate cu legislația, chiar dacă cheltuielile respective nu au fost acceptate de autoritățile competente.

Începând cu anul 2025, POT a început să primească subvenția anuală alocată partidelor parlamentare, iar în perioada ianuarie-martie 2025, partidul a încasat 4,1 milioane de lei din bugetul de stat. Această subvenție este menită să sprijine activitățile politice și campaniile electorale, dar cheltuirea acestor fonduri trebuie să respecte anumite reglementări stricte.

Criticii susțin că astfel de cheltuieli nejustificate pun în pericol încrederea publicului în partidele politice și în integritatea procesului electoral. De asemenea, abaterile de la legislația privind utilizarea fondurilor publice pot atrage sancțiuni pentru partidul implicat și chiar pentru cei care au aprobat aceste cheltuieli.

În urma sesizării făcute de AEP, Parchetul General va investiga în continuare modul în care au fost folosiți banii publici de către POT. Dacă se dovedește că au fost încălcate reglementările privind finanțarea partidelor politice, POT ar putea fi obligat să returneze sumele decontate necorespunzător și să suporte eventuale sancțiuni legale.

Această situație ridică întrebări serioase cu privire la transparența și responsabilitatea financiară a partidelor politice în gestionarea fondurilor publice și a încrederea cetățenilor în procesul electoral.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) se află sub investigație după ce a solicitat decontarea unor cheltuieli neeligibile din banii publici, inclusiv mese de protocol și băuturi alcoolice. AEP a sesizat Parchetul General pentru a analiza posibilele abateri de la lege, iar partidul va trebui să justifice aceste cheltuieli în fața autorităților competente.

Sursă: Digi24

Foto. INQUAM Photos/ George Calin

Articol integral pe Adevărul

FOTO: Profimedia

Vajda Zsombor, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) din februarie 2025, este în centrul unui nou scandal. Acesta a sesizat Parchetul General în legătură cu campania lui Nicușor Dan, iar surse din presă indică faptul că AEP ar putea depune o plângere și la DNA.

În ciuda unei cariere de mare parte bugetar, Vajda Zsombor are o avere considerabilă, ce include două case de 270 mp fiecare în Pantelimon și un teren de 1.100 mp în aceeași localitate de la marginea Bucureștiului, conform declarației sale de avere din 2024.

Născut în 1980, Vajda Zsombor a absolvit Facultatea de Drept a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” în 2008, la vârsta de 28 de ani, un interval de timp considerat neobișnuit de lung pentru o facultate de drept. Începuturile sale profesionale sunt și ele neclare, având în vedere că, între 1999 și 2004, a deținut funcția de „asistent manager”, un rol ce sugerează mai degrabă atribuții administrative, comparabile cu cele de secretariat, decât o activitate juridică propriu-zisă.

Începând din 2006, Vajda a activat în sectorul public, inițial în calitate de „Consilier juridic – Serviciul Lichidări” la Agenția Domeniilor Statului, deși el însuși menționează că și-a obținut licența în drept abia în 2008. Ulterior, a avut o carieră extinsă în cadrul CNADNR (compania națională de drumuri), unde a lucrat între 2006 și 2015, ocupând funcții importante, inclusiv de consilier juridic și director la Direcția Juridică.

În perioada 2015-2018, Vajda a schimbat domeniul de activitate, devenind director general la o companie de prefabricate de beton. Apoi, în regimul Dragnea, între 2018 și 2025, a fost vicepreședinte al AEP, iar în februarie 2025 a devenit președinte al acestei autorități.

În ciuda unui parcurs majoritar în sectorul public, Vajda Zsombor deține o avere considerabilă. Conform declarației sale de avere din 2024, el deține două imobile în Pantelimon, fiecare având o suprafață de 270 mp, precum și un teren de 1.100 mp în aceeași localitate. De asemenea, deși veniturile sale anuale din funcțiile bugetare nu sunt precizate în mod detaliat, averea sa sugerează o gestionare eficientă a resurselor financiare.

În 2023, Vajda a fost implicat într-o controversă semnificativă, fiind acuzat de implicare în afaceri cu CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) prin intermediul unei firme nedeclarate. În acest context, a fost remarcată legătura sa cu șeful AEP, Mitulețu Buică, despre care s-a susținut că ar fi implicat într-un conflict de interese, avându-și cumnata angajată la AEP.

În plus, Vajda a fost acuzat că a omis să declare veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitațiile publice, în timp ce supraveghea alegerile din România. Această omisiune a fost observată de jurnaliștii de la DeFapt.ro, care au semnalat posibile nereguli în declarațiile de avere și conflicte de interese.

Vajda Zsombor este un personaj controversat în politica românească, cu o carieră care combină funcții publice și afaceri private, dar cu un profil care ridică semne de întrebare privind transparența și gestionarea averii sale.

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/George Calin

Serviciul Român de Informații (SRI) va acorda o creștere semnificativă salariilor angajaților săi de la Rasirom, o regie aflată sub conducerea instituției, conform unui proiect de hotărâre de guvern privind bugetul pentru anul 2025.

Această măsură vine într-un context de expansiune a regiei, care va angaja un număr considerabil mai mare de persoane în acest an.

Creșterile salariale și numărul de angajați din cadrul Rasirom sunt reglementate de HG 223/2024 și sunt prevăzute pentru a sprijini activitatea și dezvoltarea companiei.

În 2024, salariul mediu lunar al angajaților Rasirom era de 12.174 de lei. Începând cu anul 2025, acest câștig va crește cu peste 50%, atingând un nivel de 18.871 de lei. Această majorare semnificativă a salariilor reflectă strategia guvernamentală și a SRI de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a atrage personal calificat în domeniul tehnologiilor informaționale.

Pentru anul 2025, numărul de salariați al Rasirom este estimat să crească de la 345 în 2024 la 436, ceea ce reprezintă o expansiune considerabilă față de 2022, când regia avea doar 229 de angajați. Aceasta se aliniază cu dezvoltarea și diversificarea activităților regiei, care include consultanță în tehnologia informației și managementul mijloacelor de calcul.

În ciuda creșterii numărului de angajați și a salariilor, bugetul Rasirom pentru 2025 preconizează o scădere a veniturilor totale, de la 635,37 milioane de lei în 2024 la 445,65 milioane de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de 30%. De asemenea, profitul regiei pare a fi în scădere, estimat la 22,47 milioane de lei pentru 2025, față de 25,6 milioane de lei în 2024. Cu toate acestea, SRI a evitat să clarifice detaliile legate de aceste scăderi de profit în nota de fundamentare a bugetului.

Într-o declarație din februarie 2025, SRI a răspuns oficial speculațiilor din mass-media, clarificând că profitul generat de Rasirom nu este adăugat la bugetul SRI, ci este direcționat către bugetul de stat. Această precizare vine pentru a evita confuzia cu privire la destinația fondurilor regiei, subliniind transparența și respectarea reglementărilor fiscale.

Rasirom, regie autonomă sub autoritatea SRI, are ca obiect principal de activitate consultanța în domeniul tehnologiilor informației și managementul resurselor informatice. Acest sector joacă un rol esențial în modernizarea infrastructurii IT a statului român și în sprijinirea dezvoltării sectorului digital. Creșterile salariale și angajările masive din cadrul regiei reflectă angajamentul autorităților de a întări capabilitățile tehnice ale României în domeniul securității cibernetice și al tehnologiilor avansate.

Sursă: Defapt

George Simion, liderul AUR, a fost acuzat că a semnat un contract de lobby în valoare de 1,5 milioane de dolari cu scopul de a influența percepția asupra României în Statele Unite, conform unui document obținut de G4Media. Contractul, semnat pe 18 aprilie 2025, implică o campanie de promovare a intereselor lui Simion în rândul unor influenceri și oficiali americani, în special din rândul susținătorilor curentului MAGA (Make America Great Again).

Suma de 1,5 milioane de dolari, provenită din subvenția pe care AUR o primește de la statul român pentru partidele parlamentare, ar urma să fie folosită pentru organizarea unor interviuri și întâlniri cu influenceri americani de renume și cu oficiali din administrația SUA. Printre aceștia se numără Steve Bannon, Robert W. Malone și influencerul Jack Posobiec, cu care Simion s-a întâlnit recent în timpul vizitei sale în Statele Unite.

„Aceste întâlniri au avut scopul de a construi un sprijin pentru George Simion și pentru obiectivele sale politice în SUA, inclusiv implicarea în alegerile din România din 2025,” a spus Simion, în cadrul unui interviu postat pe rețeaua X.

După publicarea articolului, AUR a negat ferm informațiile referitoare la semnarea unui contract de lobby în SUA. „Informațiile prezentate sunt false. Nu există niciun contract semnat de AUR cu firma la care faceți referire. Este o dezinformare,” a transmis AUR printr-un comunicat oficial. De asemenea, George Simion a postat pe rețelele de socializare că „televiziunile mint” și a negat că ar fi plătit vreo sumă pentru aceste acțiuni de lobby. „Nu există niciun dolar, nu a existat nicio plată”, a precizat Simion într-un mesaj pe Facebook.

În cadrul întâlnirilor sale în SUA, George Simion a făcut unele declarații care au stârnit controverse, inclusiv despre presupuse fraude electorale în România și despre o posibilă „asasinare” politică, declarații care au fost interpretate ca fiind alarmante de către unele cercuri politice și jurnalistice. „Sistemul vrea să mă elimine prin orice mijloace, chiar și prin asasinare. Alegerile din România sunt fraudate,” a spus Simion într-un interviu cu Steve Bannon.

Mai mult, în același interviu, Simion a subliniat că a cerut ajutorul lui Steve Bannon pentru a influența alegerile din România, afirmând că are nevoie de implicarea Statelor Unite și a unor influenceri din SUA pentru a răspândi mesajele politice ale AUR.

Printre persoanele menționate în contextul acestei campanii de lobby se numără și Mateea-Cristina Petrescu, directoarea de comunicare a fraților Tate, care apare în contractul obținut de G4Media. Frații Tate au fost implicați în mai multe controverse legate de afaceri imobiliare și probleme legale, iar asocierea cu aceștia adaugă un alt strat de complexitate situației.

Claudiu Târziu, fost membru AUR, a comentat această situație într-o emisiune la Antena 3, exprimându-și opinia despre legalitatea și moralitatea unui astfel de contract. „Nu mi se pare nimic ciudat în a avea o firmă de lobby dacă crezi că te poate ajuta într-o campanie electorală. Este legal, iar banii provin din subvențiile acordate de statul român. Nu văd o problemă de moralitate, dar e o chestiune de oportunitate”, a declarat Târziu.

În urma acestei campanii de lobby, Simion a menționat că dorește să atragă sprijin din partea unor grupuri influente din SUA pentru alegerile din România din 2025. „Este nevoie de ajutorul vostru, de aceea te-am rugat să îi scrii lui Alex Jones pentru a discuta despre alegerile noastre din 4 mai”, i-a spus Simion lui Steve Bannon în timpul întâlnirii lor.

Simion a continuat, afirmând că lupta sa politică va fi similară cu cea a altor lideri naționaliști europeni, precum Matteo Salvini sau Robert Fico, și că sprijinul americanilor va fi esențial în creșterea popularității AUR în România.

Această situație deschide noi controverse în campania electorală din România. În timp ce AUR neagă acuzațiile și continuă să susțină că nu a fost încheiat niciun contract de lobby în SUA, informațiile legate de aceste întâlniri și de cheltuielile de campanie vor influența, cu siguranță, percepția publicului și a alegătorilor. Aceste dezvăluiri vor deveni un subiect fierbinte pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din 2025, iar impactul acestora asupra imaginii AUR rămâne de urmărit.

Articol integral pe G4Media

Într-o primă intervenție de campanie, Nicușor Dan, candidatul independent la prezidențiale, l-a atacat pe Crin Antonescu, fost ministru al Tineretului și Sportului, acuzându-l că a cedat ilegal terenuri valoroase din București unor afaceriști controversați, care ar fi beneficiat de pe urma tranzacțiilor imobiliare din sectoare centrale ale capitalei.

Nicușor Dan a lansat o acuzație gravă la adresa lui Crin Antonescu, susținând că, în calitate de ministru al Tineretului și Sportului, Antonescu a semnat în 1999 certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru două terenuri importante din București – unul situat în Parcul Herăstrău și celălalt la Ștrandul Tineretului. Aceste terenuri ar fi ajuns ulterior în proprietatea unor firme controlate de oameni de afaceri controversați, precum Bartolomeu Finiș, Alexandru Bittner, Adrian Petrache și Puiu Popoviciu.

„Crin Antonescu a cedat ilegal două terenuri valoroase ale statului, din Parcul Herăstrău și Ștrandul Tineretului, către afaceriștii Bartolomeu Finiș, Alexandru Bittner și Adrian Petrache. Aceste tranzacții au avut loc pe când Antonescu era ministru, iar instanțele au declarat ulterior că actele au fost ilegale”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că terenurile în cauză au ajuns rapid în proprietatea unor persoane controversate din lumea afacerilor.

Primul teren, situat în Parcul Herăstrău, avea o suprafață de aproximativ 7 hectare și era un teren valoroas din apropierea lacului Herăstrău. Crin Antonescu a semnat în decembrie 1999 un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru firma BTT, iar în 2005, instanțele au anulat definitiv acest certificat de atestare ca fiind ilegal. Terenul a fost împărțit în două părți: un Tenis Club de 6,4 hectare și un club nautic de dimensiuni mai mici. Imediat ce terenul a intrat în proprietatea BTT, clubul nautic a fost vândut unei firme controlate de Fernando Enciu, iar Tenis Club Herăstrău a fost cedat către firma Domino Impex SRL, al cărei acționar principal a fost soția lui Bartolomeu Finiș, omul de afaceri cunoscut pentru legăturile sale cu Alexandru Bittner și Adrian Petrache. Astăzi, pe acest teren se află mai multe restaurante.

Al doilea teren, situat lângă Stadionul Arcul de Triumf, a fost un teren din Ștrandul Tineretului, care a trecut din domeniul public al statului în domeniul privat printr-o hotărâre de guvern semnată de Antonescu în 1999. În 2000, o parte din acest teren a fost concesionată către firma Trigranit, iar ulterior a fost preluată de Puiu Popoviciu, un alt afaceriști cu un trecut juridic problematic.

În urma acuzațiilor, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a reacționat cu un atac direct la adresa lui Nicușor Dan, acuzându-l de reluarea unor acuzații „murdare și nedovedite” lansate anterior de Traian Băsescu. Stroe a susținut că Nicușor Dan încearcă să facă un scandal pe baza unor fapte vechi, în loc să se concentreze pe realizările din mandatul său de primar. „Este lamentabil că Nicușor Dan vine cu aceleași atacuri murdare de acum 20 de ani, care nu au fost niciodată dovedite. Aceasta arată disperarea sa”, a afirmat Stroe, adăugând că Nicușor Dan ar trebui să își concentreze eforturile pe problemele actuale ale Bucureștiului.

Pe lângă acuzele de cedare a terenurilor, Nicușor Dan a subliniat că Puiu Popoviciu, miliardarul condamnat pentru corupție, a fost beneficiarul final al acestor tranzacții și că a obținut terenuri valoroase din București datorită acestor tranzacții.

În ceea ce privește terenurile din Parcul Herăstrău și Ștrandul Tineretului, Nicușor Dan a explicat că acestea au fost folosite de afaceriști pentru a construi diverse complexuri comerciale și restaurante, fără ca statul să beneficieze în mod corespunzător de pe urma acestei cedări de bunuri publice.

Crin Antonescu este candidatul PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale din 2025, iar acuzațiile aduse de Nicușor Dan vin într-un moment politic crucial. Candidatul independent și-a construit o mare parte din campania sa pe problema imobiliară din București și pe lupta împotriva corupției din acest sector, iar atacul asupra lui Antonescu face parte din strategia sa de a atrage atenția asupra afaceriștilor controversați și a modului în care aceștia au obținut terenuri publice în trecut.

În contextul în care alegerile prezidențiale din 2025 sunt tot mai apropiate, aceste acuzații adâncesc polarizarea între candidații principali și pun în lumină disputele din interiorul clasei politice, în special între candidații susținuți de partidele mari din România.

Sursă: G4Media

Colaj InquamPhotos