Un document oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) aduce în prim-plan responsabilitățile instituțiilor și demnitarilor implicați în eșecul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului Marcel Boloș, mai mulți lideri politici și instituții guvernamentale au avut un rol esențial în neîndeplinirea obiectivelor stabilite prin PNRR, care a avut un impact semnificativ asupra fondurilor europene destinate României. Printre principalii vinovați se numără ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, dar și Secretariatul General al Guvernului.

În ciuda prognozelor optimiste, România a ratat 6 jaloane critice din cererea a treia de plată, din cauza nerespectării unor termene și proceduri esențiale. Documentul MIPE detaliază pașii greșiți făcuți de diverse ministere, explicând cum neexecutarea corespunzătoare a măsurilor a dus la pierderea unei mari părți din fondurile alocate.

Ministerul Transporturilor este acuzat de nerespectarea legislației privind achizițiile publice, în special în ceea ce privește semnarea unor contracte importante pentru reabilitarea căii ferate. Se menționează că ministerul nu a publicat corect modificările semnificative ale condițiilor de achiziție, precum eliminarea cerințelor referitoare la experiența tehnică și profesională a firmelor. De asemenea, politizarea numirilor la conducerile principalelor instituții de transport, precum Metrorex și CNAIR, a dus la o lipsă de transparență și eficiență.

Ministerul Energiei se află și el sub critică, în special pentru politizarea numirilor și selecțiile netransparente la 17 companii din domeniul energetic, ceea ce a generat conflicte de interese și a întârziat proiectele importante pentru infrastructura energetică a României.

Ministerul Finanțelor este acuzat de neîndeplinirea obligațiilor legale, în special în ceea ce privește reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, o măsură esențială pentru alinierea României la cerințele PNRR. Această întârziere a împiedicat accesul întreprinderilor mici la resursele necesare pentru a beneficia de sprijinul european.

Ministerul Muncii este responsabil de modificarea legislativă privind pensiile speciale, care a dus la blocarea unei cereri de plată esențială. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, iar acest impas a dus la suspendarea integrală a cererii trei de plată, conform documentului MIPE.

Un alt actor important în eșecul PNRR este Secretariatul General al Guvernului, care nu a respectat principiile guvernanței corporative în selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această nerespectare a principiilor fundamentale de transparență și responsabilitate a avut un impact negativ asupra implementării PNRR și a monitorizării performanțelor întreprinderilor publice.

În timp ce numele demnitarilor nu sunt menționate direct în documentele oficiale, ministrul Boloș a subliniat că „vinovații pentru eșecul PNRR sunt persoane care au politizat funcțiile administrative, au neglijat responsabilitățile legale și nu au respectat principiile bunei guvernări”. Printre numele menționate se află Sorin Grindeanu (Ministerul Transporturilor), Sebastian Burduja (Ministerul Energiei), Marius Budăi (Ministerul Muncii), dar și Ministerul Finanțelor, care nu au reușit să îndeplinească termenele și condițiile impuse prin planul național.

Neîndeplinirea acestor jaloane esențiale are un impact direct asupra accesului României la fondurile europene, în special în contextul PNRR. De asemenea, afectează credibilitatea țării pe scena internațională, punând sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii și implementarea reformelor necesare.

Dezastrul PNRR este rezultatul unui mix de incompetență administrativă, politizare a funcțiilor cheie și nerespectare a termenelor și reglementărilor impuse de Uniunea Europeană. România riscă astfel să piardă o oportunitate importantă de modernizare a infrastructurii și de dezvoltare economică, iar responsabilitatea cade asupra celor care au gestionat aceste proiecte, dar și asupra celor care au ignorat cerințele europene.

Sursă: Defapt

Într-o situație fără precedent, partidele politice PSD și PNL au acumulat datorii semnificative, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro (150 milioane de lei), către un singur furnizor de materiale electorale, compania Amma Print.

Aceste datorii se referă la materialele de promovare folosite în campaniile electorale, iar penalitățile de întârziere, care sunt de 0,5% pe zi, au contribuit substanțial la creșterea acestora. La fiecare jumătate de an, restanțele se dublează, amplificând astfel impactul financiar asupra partidelor.

În data de 15 decembrie 2023, când întreaga țară era prinsă în pregătirile pentru sărbători, PSD a primit o veste mai puțin plăcută: instanța a decis că partidul trebuie să plătească o sumă considerabilă de 3,2 milioane de lei (aproape 650.000 de euro) pentru materialele de promovare electorală din campania pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020. Pe lângă această sumă inițială, PSD trebuie să plătească și penalități de întârziere care au ajuns la 8 milioane de lei (aproximativ 1,6 milioane de euro) până la data de 23 septembrie 2022.

Aceste penalități continuă să se acumuleze, iar până la finalizarea plății, suma totală ar putea depăși 14 milioane de lei. Contractul semnat între Amma Print și PSD prevede penalități de 0,5% pe zi pentru restanțele neachitate, ceea ce a condus la dublarea acestora în fiecare jumătate de an.

În 2023, PSD primea lunar o subvenție de la bugetul de stat de aproximativ 7,3 milioane de lei, sumă care a crescut la dublu în 2025. Această subvenție este principala sursă de venit pentru partid, finanțată din taxele și impozitele contribuabililor.

O situație similară apare și în cazul PNL, care a acumulat datorii considerabile către Amma Print. În decembrie 2022, filiala Ilfov a PNL a fost obligată de instanță să achite o sumă de 450.000 de lei (aproape 90.000 de euro) pentru două facturi neplătite din 2020. Aceasta a fost, însă, doar o parte din datoria totală, care a crescut semnificativ datorită penalităților. PNL a apelat și el la ultima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a obține o soluție favorabilă.

Pe lângă aceste restanțe, PNL a mai fost obligat să achite și alte facturi restante în valoare de 301.000 lei (aproape 60.000 de euro), la care se adaugă aceleași penalități de întârziere de 0,5% pe zi.

În total, PNL are de achitat aproximativ 125-130 milioane de lei (25-26 milioane de euro), doar pentru campaniile din 2024. Potrivit lui Mihail Volintiru, patronul Amma Print, plata datoriei se va face pe parcursul a 36 de luni, începând cu o rată lunară de 2,5 milioane de lei, care va scădea ulterior. Aceasta vine în contextul în care, pentru materialele electorale din campaniile din 2024, PNL a continuat să colaboreze cu Amma Print.

Lideri din PNL, precum Ludovic Orban, au declarat că aceste datorii au apărut dintr-o practică internă a filialelor, care nu au respectat procedurile standard de aprobare a cheltuielilor. Orban a explicat că aceste decizii de angajare a cheltuielilor de mari dimensiuni au fost luate fără aprobarea corectă a Secretariatului General.

Fostul președinte al PNL a subliniat că penalitățile ridicate, de 0,5% pe zi, sunt nesănătoase și pot reprezenta o sursă de abuz pentru furnizori. Orban a afirmat că, dacă cineva semnează un astfel de contract cu asemenea clauze, nu poate decât să regrete acest lucru.

Problema datoriilor neplătite și a penalităților se extinde și în cazul altor partide politice. De exemplu, PRO România, condus de Victor Ponta, a acumulat restanțe de aproximativ 7 milioane de lei (1,4 milioane de euro), iar PMP a avut probleme similare cu Amma Print, fiind obligat să plătească penalități considerabile pentru o datorie mai mică, ce a ajuns la 4,6 milioane de lei (aproape 1 milion de euro).

Aceste practici legate de penalitățile exorbitante și datoriile pe termen lung ridică întrebări cu privire la transparența cheltuielilor electorale și la modul în care partidele politice gestionează fondurile publice. Pe de altă parte, autoritățile și partidele au fost criticate pentru faptul că au continuat să colaboreze cu firma Amma Print, în ciuda istoricului de litigii și restanțe financiare, iar relațiile de afaceri continuă să fie o practică uzuală în contextul campaniilor electorale.

Articol integral pe G4Media

Sursa Foto: radioinfinit.ro

Tinerii din România, cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, vor putea înființa „firme de exercițiu” sub forma unor societăți cu răspundere limitată, conform unui proiect de lege depus recent la Senat de mai mulți senatori PSD. Acest demers legislativ are ca scop dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale tinerelor talente și încurajarea lor să începă să își dezvolte propriile afaceri în perioada liceului.

Potrivit propunerii legislative, tinerii care îndeplinesc câteva condiții esențiale vor putea să își înființeze prima firmă. Printre condițiile stipulate de proiect se numără vârsta minimă de 16 ani și maximum 18 ani, iar pentru a deveni administrator al firmei, tinerii trebuie să obțină acordul scris al părinților sau al tutorelui. De asemenea, aceștia pot deține părți sociale într-o singură firmă de exercițiu, având oportunitatea să își dezvolte propriile idei de afaceri.

Inițiatorii proiectului subliniază că prin înființarea acestui tip de firmă, România va stimula antreprenoriatul timpuriu și va oferi tinerilor o oportunitate reală de a dezvolta competențe esențiale precum managementul, marketingul, contabilitatea și comunicarea. „Tinerii pot învăța prin practică și vor dobândi abilități esențiale pentru viitorul lor profesional”, afirmă social-democrații, subliniind importanța educației antreprenoriale care devine tot mai prezentă în liceele din România.

Proiectul de lege are ca scop și alinierea României la tendințele globale de sprijinire a tinerelor talente, în special în domeniul digital, cum ar fi dezvoltarea de aplicații, site-uri web, platforme de gaming sau comerț electronic. „În unele țări, deja există forme de sprijin pentru antreprenori de la vârste fragede, iar România poate învăța din modelele internaționale de succes”, argumentează autorii propunerii legislative.

Pe lângă dezvoltarea unor competențe antreprenoriale, tinerii vor fi motivați să își aplice ideile inovatoare în practică, iar „accesul timpurie la oportunitățile de dezvoltare antreprenorială le va oferi șansa de a construi afaceri solide și de a contribui la economia națională”, susțin inițiatorii.

Acest proiect de lege ar putea fi o primă etapă în transformarea sistemului educațional românesc, încurajând tinerii să se implice activ în economia reală, chiar din perioada adolescenței. „Prin această inițiativă, România se aliniază cu cele mai bune practici din țările care au obținut rezultate remarcabile în domeniul antreprenoriatului tinerilor”, adaugă inițiatorii proiectului.

În acest context, tinerii din România vor avea la dispoziție o oportunitate unică de a-și transforma ideile inovatoare în afaceri reale, dobândind experiență valoroasă care le va deschide multe uși pe parcursul carierei lor antreprenoriale. Proiectul a fost depus la Senat și va fi supus dezbaterii, Camera Deputaților urmând să fie forul decizional.

Citește mai multe pe Digi24 – Link către articolul original

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat un atac dur la adresa premierului Marcel Ciolacu, acuzându-l de uzurparea atribuțiilor prezidențiale prin trimiterea unor emisari în Statele Unite. Băsescu a declarat, într-o intervenție televizată, că gestul premierului pune România într-o „situație penibilă” și reprezintă o eroare diplomatică semnificativă.

Într-un interviu acordat duminică seară la B1 TV, Băsescu a subliniat că „relațiile internaționale de vârf sunt gestionate exclusiv de președintele României”, o prerogativă constituțională a șefului statului, și că premierul Ciolacu a greșit grav prin asumarea unei astfel de misiuni. „Este evident că avem un premier care înțelege puțin și este foarte greu să învețe, deși este premier de vreo trei ani. Cum poți să compromiți țara în asemenea măsură, încât să anunți că trimitem emisari care să înlesnească accesul României la Casa Albă? Nu putea fi adusă o umilință mai mare decât asta”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte a insistat că premierul Ciolacu a depășit limitele prerogativelor sale, atribuțiile legate de relațiile externe ale României fiind clare și exclusive pentru președinte. „Practic, el uzurpă atribuțiile președintelui. Relația cu alte state la nivel înalt este prerogativa președintelui țării, de aceea ambasadorii sunt desemnați de președinte și nu de premier. Faptul că Ciolacu a făcut publică nominalizarea unor emisari pentru o misiune atât de importantă pune România într-o situație penibilă”, a declarat Băsescu.

Băsescu a criticat și selecția celor două persoane desemnate de premier pentru a reprezenta România în Statele Unite. „Toate ambasadele de la București au transmis deja acasă că premierul nu mai utilizează Ministerul de Externe, nu mai folosește ambasadorii pentru relațiile cu Statele Unite, dar în schimb trimite un om care are vreo mie de camioane și care nu are experiență diplomatică, dar va capta probabil atenția. Consecințele acestei acțiuni sunt clare: ne facem de râs tot mai tare”, a completat Băsescu.

În urma unei decizii anunțate joi, premierul Ciolacu a declarat că a trimis doi emisari în SUA pentru a discuta la Mar-a-Lago cu reprezentanți ai administrației Trump despre ridicarea vizelor pentru români. Unul dintre emisari este un american, iar celălalt este trimisul special al prim-ministrului. Ciolacu a precizat că președintele interimar Ilie Bolojan este la curent cu acest demers.

Atacul lui Traian Băsescu la adresa premierului Marcel Ciolacu scoate în evidență o criză de leadership diplomatic în România. În timp ce Ciolacu încearcă să își consolideze poziția pe plan internațional, acțiunile sale au fost criticate pentru încălcarea protocoalelor și pentru riscul de a dăuna imaginii țării pe scena mondială. În contextul în care relațiile externe ale unei națiuni sunt esențiale pentru stabilitatea și securitatea acesteia, această dispută internă pune întrebări legate de prioritățile guvernului în gestionarea politicii externe.

Sursă: Digi24

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Georgeta Speranța Ionescu, propusă de ministrul Tanczós Barna și numită secretar general al Ministerului Finanțelor de către premierul Marcel Ciolacu, vine într-o funcție cheie într-un moment de schimbări politice importante. Ionescu, fostă director economic în Ministerul Mediului, a fost implicată într-un dosar de corupție, însă a fost achitată în 2021 după ce instanța a eliminat probele obținute de DNA cu ajutorul SRI.

Georgeta Speranța Ionescu (fostă Munteanu) a fost acuzată în 2017 de procurorii DNA de luare de mită și trafic de influență. Potrivit anchetei, Ionescu a primit mită sub forma unui autoturism Audi A3 și a unei poșete Louis Vuitton, în schimbul favorizării unei firme, condusă de omul de afaceri Mircea Marcu, pentru câștigarea unui contract de lucrări de regularizare a văilor Agigea și Lazu din județul Constanța. În urma acestui contract, Ionescu ar fi alocat fonduri publice pentru investiții în domeniul infrastructurii.

Interceptările realizate de DNA arată discuții între Ionescu și consilierul ministrului Laszlo Borbely, Szepessy Szabolcs, despre mașina pe care urma să o achiziționeze cu banii proveniți din șpagă. Într-o conversație, Ionescu discută despre preferințele sale pentru un Audi A3 sau Mini Cooper, făcând astfel referire la un cadou considerat de autorități ca fiind mită.

Curtea de Apel București a pronunțat o sentință definitivă de achitare în martie 2021, argumentând că probele obținute de DNA cu ajutorul SRI nu aveau valoare probatorie. În urma acestei decizii, Ionescu a scăpat de acuzațiile de corupție, ceea ce a stârnit controverse în rândul opiniei publice, având în vedere gravitatea acuzațiilor și legăturile politice implicate.

De asemenea, instanța a considerat că probele care au condus la trimiterea sa în judecată au fost ilegale, ceea ce a dus la excluderea acestora și la achitarea definitivă a fostei directoare.

Georgeta Ionescu are o carieră profesională legată de activitatea politică din România. În perioada mandatului său ca director economic la Ministerul Mediului, a lucrat sub coordonarea fostului ministru Laszlo Borbely, o figură importantă din Partidul Social Democrat (PSD), care a fost de asemenea implicată în dosare de corupție. Borbely, în prezent consilier de stat la cabinetul prim-ministrului, a avut o relație strânsă cu Ionescu, iar în timpul anchetei, a fost protejat de imunitatea parlamentară, în ciuda cererilor DNA de ridicare a acesteia.

Numirea Georgetei Speranța Ionescu în funcția de secretar general al Ministerului Finanțelor a stârnit reacții negative din partea opoziției și a opiniei publice. Mulți critici se întreabă cum poate o persoană implicată într-un scandal de corupție și care a fost achitată într-un proces pe baza eliminării probelor, să ocupe o funcție atât de importantă într-un minister cheie. Mai mult, este îngrijorător faptul că o astfel de numire survine într-un context de reforme administrative și politice.

În ciuda controversei, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Tanczós Barna susțin că numirea este în concordanță cu procedurile legale și că Georgeta Speranța Ionescu are pregătirea necesară pentru a îndeplini funcțiile administrative din Ministerul Finanțelor. Aceasta va fi responsabilă de gestionarea unor aspecte financiare esențiale, inclusiv implementarea unor măsuri financiare și economice importante pentru dezvoltarea României.

Numirea Georgetei Speranța Ionescu, o fostă inculpată achitată într-un dosar de corupție, în funcția de secretar general al Ministerului Finanțelor ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului de selecție și la credibilitatea autorităților române în fața opiniei publice. În acest context, Guvernul ar trebui să își reevalueze deciziile și să asigure că toate numirile sunt în acord cu standardele de integritate și cu așteptările cetățenilor.

De asemenea, este esențial ca autoritățile să garanteze că procesul de reformă administrativă și economică din România se va desfășura cu respectarea principiilor de transparență, legalitate și responsabilitate, pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Articol integral pe G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea