Acasă Blog Pagina 97

Deputatul AUR Mihail Neamţu, reacție vulgară la acuzațiile de „putinism”: „Mă-ta-i c…”

Deputatul AUR Mihail Neamţu, președintele Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaților, a provocat un val de reacții după ce a folosit un limbaj vulgar într-un videoclip în care răspunde celor care îl acuză de „putinism” și „moscovit”. Neamţu a fost criticat sever de unii colegi parlamentari și membri ai societății civile pentru comportamentul său inadecvat, incompatibil cu funcția publică pe care o deține.

În videoclipul de jumătate de minut, Mihail Neamţu se adresează celor care îl acuză că ar fi „putinist” și „moscovit” din cauza unei donații de 500 de euro pe care ar fi primit-o de la Bogdan Peşchir, un IT-ist din Brașov arestat preventiv și acuzat că ar fi principalul finanțator al campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Neamţu își exprimă furia folosind termeni precum „nenorociți” și „nesimțiți”, iar la finalul mesajului său, adresează o vulgaritate gravă, care a stârnit indignare în rândul opiniei publice.

„Mă, eu sunt putinist? Eu sunt moscovit fiindcă un IT-ist din Brașov mi-a dat 500 de euro? Mă nenorociţilor, mă! Mă javrelor! Până când veţi continua cu această calomnie? Nesimţiţilor. Dacă eu sunt putinist, mă-ta-i… Demonstrează că nu-i aşa!”, a spus Mihail Neamţu în videoclipul său.

În urma apariției videoclipului, George Gima, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă, a solicitat demisia imediată a lui Mihail Neamţu din funcția de președinte al comisiei. Gima a denunțat limbajul „obscen, incalificabil și de nereprodus” folosit de Neamţu și a subliniat că un astfel de comportament este inacceptabil într-o funcție publică.

„Limbajul folosit de Mihail Neamțu este de neacceptat. Acesta a escaladat un conflict cu un comportament vulgar și agresiv. Nu vorbim despre un simplu dezacord, ci despre un limbaj care subminează autoritatea instituțională și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Președintele Comisiei pentru Cultură nu poate continua să ocupe această funcție având un astfel de comportament”, a spus George Gima.

George Gima a subliniat că un astfel de comportament afectează grav imaginea Comisiei pentru Cultură, arte și mijloace de informare în masă și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Acesta a solicitat ca toți membrii comisiei să se dezică de comportamentul lui Neamţu și să solicite schimbarea conducerii comisiei.

„Comisia pentru cultură trebuie să fie un model în spațiul public, să încurajeze dezbaterile raționale și respectul reciproc. Mihail Neamţu a demonstrat că nu are echilibrul și decența necesare pentru a reprezenta cultura României în Parlament. Comportamentul său aduce prejudicii acestei instituții”, a concluzionat George Gima.

Mihail Neamţu face parte din lista persoanelor care au primit bani de la Bogdan Peşchir, considerat finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu, conform motivării deciziei de arestare a acestuia. Acest context a amplificat speculațiile și acuzațiile la adresa deputatului AUR, mai ales în contextul scandalurilor de corupție și finanțare ilegală.

Într-o perioadă în care societatea românească este deja tensionată din cauza polarizării politice și a dezinformării, liderii politici au datoria de a promova decența și respectul în discursul public. Comportamentul lui Mihail Neamţu, susținut de unii susținători ai săi, a fost condamnat de mulți politicieni și observatori din partea opoziției, fiind considerat un exemplu negativ pentru Parlamentul României.

Această polemică ridică întrebarea dacă instituțiile statului și liderii politici pot adresa în mod eficient provocările actuale ale societății, într-un climat marcat de dezbateri aprinse și tensiuni politice.

Sursă: G4Media

Stelian Ion critică numirea lui Nicu Marcu la conducerea ORNISS: „O insultă adusă cetățenilor corecți”

Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a reacționat vehement la numirea lui Nicu Marcu în funcția de președinte al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), considerând-o o „insultă adusă cetățenilor corecți care plătesc taxe și se așteaptă la o minimă decență din partea statului”. Stelian a subliniat că numirea unui astfel de personaj într-o funcție crucială pentru siguranța națională ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului decizional din România.

Potrivit fostului ministru, numirea lui Nicu Marcu la conducerea ORNISS reprezintă un act de „răsplată politică” mai degrabă decât un act de responsabilitate, având în vedere trecutul controversat al acestuia. Stelian Ion a atras atenția asupra faptului că de integritatea ORNISS depinde siguranța națională, iar acest post ar trebui ocupat de o persoană cu un comportament imaculat și cu o atitudine de responsabilitate față de statul român.

Marcu a fost numit în funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în 2020, în urma unui acord politic între PSD și PNL, dar mandatul său la ASF a fost marcat de scandaluri legate de gestionarea fondurilor și de colapsul unor societăți de asigurări, care au păgubit mii de români. Aceste falimente au dus la creșterea prețurilor la RCA pentru toți cetățenii, iar Marcu nu a fost tras la răspundere pentru aceste rezultate negative.

Stelian Ion a mers mai departe în critici, acuzându-l pe Marcu că, în loc să răspundă pentru gestionarea defectuoasă a ASF, a fost promovat într-o altă funcție cheie, ceea ce reprezintă o adevărată „insultă” adusă celor care respectă legea și plătesc taxe. În plus, Ion a remarcat că schimbarea procurorului de caz în dosarul ASF, în care Marcu a fost implicat, ar putea semnala o protecție din partea autorităților, ceea ce ridică mari îngrijorări cu privire la modul în care se desfășoară anchetele legate de corupție în România.

„Mai grav este că, în loc ca DNA să facă urgent lumină în acest caz, pare că face eforturi să-l «spele» pe Marcu. Înlocuirea procurorului de caz din acel dosar este un semnal îngrijorător. Când procurorii încep să devină complici și politicienii se ocupă de aranjamente pentru sinecuri, nu mai vorbim de guvernare, ci de bătaie de joc”, a adăugat Stelian Ion.

Nicu Marcu a fost numit în funcția de președinte al ASF în 2020, într-un compromis politic între PSD și PNL, având susținerea ambelor partide. A fost un nume controversat și în trecut, fiind implicat în mai multe scandaluri de management defectuos și conflicte de interese. Marcu a avut o carieră politică și administrativă de lungă durată, ocupând funcții importante în mai multe instituții ale statului, inclusiv în ANAF și Ministerul Agriculturii.

În trecut, Marcu a fost și președintele Consiliului Național de Integritate, instituția care numește conducerea Agenției Naționale de Integritate (ANI), ceea ce adaugă un alt strat de controversă în jurul său, având în vedere trecutul său în domeniul integrității și al responsabilității instituționale.

De asemenea, Marcu a absolvit studii la Universitatea din Craiova, cu un doctorat în economie, și a avut o carieră academică la Academia de Științe Economice din București.

Criticile lui Stelian Ion reflectă îngrijorările legate de modul în care sunt numiți liderii instituțiilor strategice ale statului român. În timp ce unii sunt promovați pe baza meritelor profesionale, alții, precum Nicu Marcu, sunt percepuți ca beneficiari ai aranjamentelor politice, ceea ce pune sub semnul întrebării transparența și corectitudinea deciziilor guvernamentale. Numirea lui Marcu la conducerea ORNISS, un post esențial pentru securitatea națională, a stârnit astfel o avalanșă de critici din partea opoziției și a societății civile.

Sursa foto: Ilona Andrei 

Sursă: G4Media

Ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, îl vrea pe controversatul Dumitru Chisăliță președinte al CA-ului Romgaz

Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a propus numirea lui Dumitru Chisăliță ca președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, conform surselor politice citate de HotNews.ro. Ministerul Energiei a trimis recent două propuneri pentru numirea de noi membri provizorii în CA-ul Romgaz: Dumitru Chisăliță și Cornel Benchea.

Cu toate că amândoi sunt nominalizați ca membri provizorii, sursele sugerează că Burduja intenționează ca Dumitru Chisăliță să devină președintele plin al CA-ului Romgaz, o funcție strategică în compania de stat importantă din sectorul energetic românesc.

Dumitru Chisăliță este o figură controversată în peisajul politic și economic românesc. Născut în Mediaș, acesta a avut o carieră de lungă durată în cadrul Romgaz, ocupând diferite funcții importante, inclusiv președinția CA-ului. De asemenea, Chisăliță este și angajat al Romgaz, unde deține funcția de coordonator al unui centru de documentare și informare, având un salariu de 250.000 de lei anual.

În ciuda experienței sale în domeniu, numele lui Chisăliță a fost asociat cu diverse scandaluri și acuzații de afaceri dubioase. În 2023, el a fost implicat în lansarea cărții „Marea Renaștere – Ieșirea din Matrix” a lui Călin Georgescu, eveniment organizat la Muzeul Gazelor din Mediaș, un muzeu ce aparține de Romgaz. Chisăliță a fost descris de jurnaliști ca fiind „coordonatorul” acestui muzeu și, în același timp, s-a aflat într-o poziție de administrare la Centrala În Ciclu Combinat Pe Gaz (CCCG) Turceni SA, companie cu legături strânse cu Ministerul Energiei.

Chisăliță este și o figură asociată cu scandaluri financiare. Numele său a apărut în contextul unui scandal legat de Restart Energy, un furnizor privat de energie, acuzat de fraudă financiară, fiind suspectat că ar fi determinat investitori să cumpere criptomonede într-un proiect de energie regenerabilă, pentru ca ulterior să fi fost cheltuiți bani în achiziții de lux. Această legătură a stârnit îngrijorare în rândul celor care urmăresc sectorul energetic din România.

Într-un interviu acordat DeFapt.ro, Chisăliță a încercat să minimizeze implicațiile lansării cărții lui Călin Georgescu, spunând că nu știa cine este autorul acesteia și că nu avea nicio legătură directă cu evenimentul. „Habar n-aveam cine e Călin Georgescu în 2023. Atâta timp cât nu sunt eu organizatorul și nu se organizează activități ilegale, nu am cum să combat”, a declarat el.

De asemenea, Chisăliță a fost întrebat despre viitoarea sa numire în CA-ul Romgaz, dar a evitat un răspuns clar, lăsând loc speculațiilor: „Trebuie văzut dacă îmi doresc chestia asta. Deocamdată nu am o ofertă în sensul ăsta, dar să vedem despre ce o să fie vorba.”

Propunerea lui Burduja de a-l instala pe Chisăliță ca președinte al CA-ului Romgaz a generat reacții contradictorii, având în vedere istoricul controversat al acestuia și implicarea sa în scandaluri financiare. Mulți dintre criticii săi se tem că numirea unui astfel de personaj într-o funcție de vârf într-o companie de stat poate afecta credibilitatea și transparența instituțiilor din sectorul energetic.

În ciuda acestor critici, Burduja își menține sprijinul față de Chisăliță, sugerând că experiența acestuia în domeniu ar putea aduce beneficii Romgaz, o companie strategică în economia românească. Însă, pentru mulți, aceste legături cu diverse scandaluri financiare și afaceri discutabile ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea unui astfel de demers.

Dumitru Chisăliță continuă să fie o figură centrală în politica și economia românească, dar asocierea sa cu controversele din trecut ridică întrebări legate de viitorul Romgaz și de modul în care acest tip de numiri poate afecta imaginea și funcționarea companiei. Cu toate acestea, propunerea de numire a acestuia ca președinte al CA-ului Romgaz subliniază interacțiunile complexe dintre politică și afaceri în sectorul energetic din România.

Sursă: Defapt

Ponta, avalanșă de ironii despre Antonescu: „E bun ca telefonul Nokia «banană» acum 20 de ani”

Victor Ponta, fostul premier al României, nu s-a abținut în a adresa o serie de ironii la adresa fostului său aliat Crin Antonescu, într-o emisiune online citată de Antena 3. În cadrul discuției, Ponta a comparat figura politică a lui Antonescu cu un vechi model de telefon Nokia, sugerează că fostul lider liberal ar fi „înghețat” în trecut și nu ar fi făcut față schimbărilor actuale din politica românească.

Într-un moment de rememorare a fostului său colaborator, Ponta a declarat: „A apărut marea schimbare: îl punem pe Crin, îl aducem pe Crin din șomaj și îl punem președinte și am zis «stop». Înseamnă că n-ați înțeles nimic din ce urmează. E bun ca (telefonul) Nokia «banană» acum 20 de ani. Toți voiam să avem Nokia 6310. (Acum nu mai e bun), mai ales dacă 10 ani l-ai aruncat într-un dulap și după 10 ani vezi că nici nu se mai încarcă.”

Ponta a făcut aluzie la faptul că Antonescu nu mai activează în politică din 2016, când și-a încheiat mandatul de senator, și a atras atenția asupra faptului că fostul lider al PNL a rămas „înghețat” în trecut, în timp ce alți politicieni, inclusiv el, și-au făcut „upgrade” la noile realități ale scenei politice.

Ponta a continuat să-și laude evoluția personală și profesională: „Eu sunt modelul nou, mi-am făcut upgrade și îmi fac în fiecare zi upgrade. Administrația Trump este cel mai radical upgrade în politica internațională din ultimii 20-25 de ani. Ori te upgradezi, ori rămâi cu Nokia «banană»”. Ponta a sugerat astfel că cei care nu se adaptează și nu înțeleg schimbările politice și sociale se vor afla într-o situație de stagnare, asemeni unui telefon vechi care nu mai funcționează.

Crin Antonescu a fost unul dintre cei mai importanți lideri ai PNL, iar în perioada 2014-2016 a ocupat funcția de președinte al partidului. El a fost și candidat la președinția României în 2014, în cadrul unui tur doi cu actualul președinte Klaus Iohannis, însă nu a reușit să câștige alegerile. După acest eșec, Antonescu s-a retras treptat din viața politică activă, iar în 2016 și-a încheiat mandatul de senator.

În contrast, Ponta, fostul lider PSD, a continuat să joace un rol activ în politica românească, ocupând funcții importante, inclusiv cea de prim-ministru. În timp ce Antonescu a rămas o figură politică mai puțin activă, Ponta și-a adaptat cariera la noile cerințe și schimbări din domeniul politicii.

Critica lui Ponta se bazează pe un mesaj clar despre adaptabilitate și schimbare. Într-o eră în care politica se schimbă rapid și este marcată de noi provocări și tehnologii, fostul premier PSD susține că politicienii trebuie să se reinventeze constant pentru a rămâne relevanți. În schimb, Antonescu, care a fost o figură importantă a politicii românești în trecut, nu pare să fi reușit să se „upgrădeze” în fața noilor provocări politice.

Ironia lui Victor Ponta față de Crin Antonescu reflectă o critică adusă stagnării politice și lipsei de adaptare la schimbările rapide din mediul politic. Ponta consideră că politicienii trebuie să se reinventeze continuu, pentru a putea răspunde provocărilor și cerințelor noi ale unei societăți în continuă schimbare. Crin Antonescu, pe de altă parte, pare să fi rămas „în dulapul” trecutului, conform viziunii lui Ponta.

Sursă: Defapt

AIESEC: „Beyond & Abroad”- Depășește-ți limitele (ADV)

Ai între 18 și 30 de ani și vrei să-ți deschizi orizonturile spre noi oportunități? Te-ai gândit vreodată cum ar fi să lucrezi de oriunde din lume?

AIESEC în București te invită la „Beyond & Abroad”, un eveniment aflat la a doua ediție, dedicat tinerilor pasionați de joburi remote, nomadism digital și tendințele actuale din piața muncii. În doar o zi vei descoperi noi modalități de a-ți construi o carieră flexibilă și vei avea ocazia să interacționezi cu profesioniști care trăiesc această experiență.

Ce vei găsi la eveniment?

Evenimentul constă în realizarea unei varietăți de workshop-uri, susținute de multinaționale, creatori de conținut precum Victoria Popescu, Miruna Constantin, dar și testimoniale de la Iulia Stănescu ( de la “Social Pedia”). Aceștia îți vor împărtăși din experiența lor despre munca în echipe internaționale, cum să îmbini călătoriile cu jobul și ce presupune, cu adevărat, viața unui nomad digital. Vei afla sfaturi practice despre cum să începi, ce provocări să iei în calcul și cum să profiți la maximum de avantajele muncii remote!

Când și unde?

Evenimentul va avea loc în București, în data de 3 aprilie, la Casa de Cultură a Studenților , iar mai multe detalii vor fi anunțate pe pagina evenimentului de Facebook.

Urmărește și grupurile studențești de WhatsApp pe care te afli sau story-urile de promovare de pe Instagram ale prietenilor pentru a nu da skip unei oportunități de a-ți extinde orizonturile profesionale și de a înțelege mai bine cum îți poți construi o carieră de succes într-un mediu de lucru flexibil.

Evenimentul este gratuit, iar înscrierile sunt deschise pentru toți cei interesați. Pentru mai multe informații și înscriere la Beyond & Abroad, puteți accesa link-ul de înscriere: https://form.typeform.com/to/cuuxfP76

Câți bani au primit partidele după campaniile electorale din 2024: AUR a pierdut cea mai mare sumă din cauza sancțiunilor

Campaniile electorale din 2024, desfășurate pentru alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, au fost susținute în mare măsură din fonduri publice, iar statul român a contribuit cu o sumă impresionantă de 600 de milioane de lei (peste 120 milioane de euro) pentru rambursarea cheltuielilor efectuate de partidele politice.

Aproape jumătate din această sumă a revenit Partidului Social Democrat (PSD), iar restul a fost împărțit între principalele partide din Coaliția de guvernare și alte formațiuni politice. Cu toate acestea, nu toate partidele au primit întreaga sumă solicitată, iar unele au fost sancționate din cauza neregulilor în cheltuirea fondurilor.

Conform legii, partidele care au obținut cel puțin 3% din voturile exprimate în alegeri pot solicita rambursarea cheltuielilor făcute în campanie, dacă banii au provenit din surse private, cum ar fi donații sau împrumuturi. Sumele solicitate pentru rambursare sunt verificate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care nu restituie fondurile provenite din subvențiile publice primite de partide. Astfel, după fiecare rundă de alegeri, partidele pot cere rambursarea sumelor cheltuite pentru a-și susține campaniile electorale, inclusiv cheltuieli pentru promovare, organizare de evenimente și materiale de campanie.

În urma verificărilor AEP, PSD și PNL au fost principalele partide beneficiare ale rambursărilor, având cele mai mari sume cheltuite pentru campaniile din 2024. PSD a primit în total o rambursare de peste 275 milioane de lei, în timp ce PNL a încasat peste 180 milioane de lei. De asemenea, AUR, USR și UDMR au primit sume semnificative, însă nu toate partidele au primit întreaga sumă cerută.

Rambursările pentru campaniile electorale din 2024

  • Locale:

    • PSD: 77.150.070 lei

    • PNL: 74.279.150 lei

    • AUR: 21.873.207 lei

    • USR: 15.063.091 lei

    • UDMR: 7.999.845 lei

    • PMP: 6.164.361 lei

    • Forța Dreptei: 5.947.103 lei

    • PPUSL: 2.908.424 lei

  • Europarlamentare:

    • PSD: 50.704.286 lei

    • PNL: 18.102.104 lei

    • AUR: 11.488.330 lei

    • Forța Dreptei: 7.187.845 lei

    • USR: 6.306.347 lei

    • PMP: 3.432.063 lei

    • UDMR: 2.208.400 lei

    • REPER: 1.542.665 lei

  • Parlamentare:

    • PSD: 93.936.936 lei

    • PNL: 71.191.709 lei

    • AUR: 27.537.434 lei

    • USR: 22.189.252 lei

    • UDMR: 9.974.315 lei

    • SOS România: 5.569.027 lei

    • Forța Dreptei: 1.259.808 lei

  • Prezidențiale:

    • PSD (Marcel Ciolacu): 56.5 milioane de lei

    • PNL (Nicolae Ciucă): 17.6 milioane de lei

    • USR (Elena Lasconi): 16.5 milioane de lei

    • AUR (George Simion): 6.7 milioane de lei

    • Mircea Geoană, candidat independent: 9 milioane de lei

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost cel mai afectat partid de sancțiunile aplicate de AEP. După alegerile europarlamentare, AUR a solicitat rambursarea a 24.7 milioane de lei, dar nu a primit întreaga sumă. Motivul a fost legat de împrumuturile primite de la persoane private, care au depășit limita legală. AEP a validat doar 11.48 milioane de lei și a invalidat restul, aplicând o sancțiune suplimentară de 13.25 milioane de lei. Această sancțiune a fost impusă după ce s-a descoperit că Maricel Păcuraru, patronul Realitatea TV, ar fi fost persoana care a împrumutat partidul cu sume mai mari decât limitele permise de lege. Astfel, AUR a pierdut în total peste 26.5 milioane de lei (aproape 5.3 milioane de euro).

PNL a avut o situație similară, dar de dimensiuni mai mici. Partidul a solicitat rambursarea unor sume mai mari decât limita legală, inclusiv din împrumuturi făcute de europarlamentarul Rareș Bogdan. De asemenea, PNL a pierdut aproape un milion de euro din cauza neregulilor constatate de AEP.

Aceste sancțiuni reflectă tensiunile din jurul finanțării campaniilor electorale din România, în special în contextul noilor reglementări stricte privind sursele de finanțare. Măsurile aplicate de AEP pot influența semnificativ capacitatea partidelor de a desfășura campanii de amploare, mai ales pentru formațiunile care depind de împrumuturi și donații private pentru a-și finanța activitățile. În plus, aceste sancțiuni pot afecta și percepția publicului față de transparența și corectitudinea procesului electoral.

În urma alegerilor din 2024, statul român a rambursat peste 600 de milioane de lei pentru a susține campaniile politice, iar PSD și PNL au fost principalii beneficiari. Totuși, sancțiunile aplicate AUR și PNL pentru nereguli în finanțarea campaniilor au generat pierderi semnificative. Aceasta subliniază importanța respectării legii finanțării partidelor și a transparenței în procesul electoral.

Sursă: Hotnews

Colaj: Ion Mateș / Hotnews. Foto: Profimedia

Zece noi secretari de stat numiți în funcții de premierul Marcel Ciolacu: Scandaluri, condamnări și conexiuni politice

Joi, premierul Marcel Ciolacu a semnat deciziile de numire a zece noi secretari de stat în mai multe ministere, schimbări care au fost publicate în Monitorul Oficial. Printre aceștia se află nume controversate, inclusiv un fost europarlamentar implicat într-un scandal de lobby cu Huawei, un fost secretar de stat cu o sentință definitivă pentru conflict de interese, dar și foști parlamentari și aleși locali ai partidelor din Coaliția de guvernare.

Iată care sunt noile numiri și ce scandaluri sau implicări politice îi caracterizează:

1. Cristian-Silviu Bușoi (PNL) – Ministerul Energiei

Cristian Bușoi, fost europarlamentar PNL și președinte al comisiei ITRE pentru industrie, cercetare și energie, a fost numit secretar de stat la Ministerul Energiei. Bușoi este cunoscut pentru implicarea în scandalul de lobby cu Huawei, unde a semnat, alături de alți europarlamentari, o scrisoare de susținere pentru gigantul chinez, cerând modificarea legislației care îngreuna accesul Huawei la rețelele 5G din UE. În 2022, Bușoi a fost și în centrul unui alt scandal legat de promovarea intereselor Qatarului în Parlamentul European, fiind plătit pentru deplasări de lux de către guvernul qatarez.

2. Demeter Andras-Istvan (UDMR) – Ministerul Culturii

Demeter Andras-Istvan, un nume deja cunoscut în Ministerul Culturii, revine ca secretar de stat, deși a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conflict de interese. Demeter a fost găsit vinovat de Înalta Curte pentru că a semnat acte administrative care i-au adus beneficii personale, încălcând legea conflictului de interese. Deși interdicția sa de a ocupa funcții publice a expirat în 2020, controversa în jurul său continuă să stârnească dezbateri.

3. Daniela David (PSD) – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Daniela David, un nume apropiat de conducerea PSD Neamț, este numită secretar de stat la Ministerul Muncii. David a lucrat în cadrul ITM Neamț și la Cabinetul Președintelui Consiliului Județean Neamț. La alegerile parlamentare din 2024, a fost pe lista PSD Neamț pentru Camera Deputaților, însă pe un loc neeligibil.

4. Derzsi Ákos (UDMR) – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Derzsi Ákos a fost senator UDMR între 2016 și 2020 și președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat. A fost și secretar de stat în Ministerul Muncii în perioada 2007-2008. Deși activitatea sa în Parlament a fost criticată pentru lipsa de vizibilitate, Derzsi are o carieră politică îndelungată și un rol activ în UDMR.

5. Laurențiu Viorel Gîdei (PSD) – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Laurențiu Gîdei, fost primar al orașului Târgu Bujor și deputat PSD, a fost numit secretar de stat în Ministerul Economiei. Gîdei are o pregătire în telecomunicații și științe ale comunicării și a lucrat în diverse funcții administrative și politice, inclusiv în Autoritatea Națională de Reglementare în Energie.

6. Gabriel-Bogdan Şteţco (PNL) – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

Gabriel Ștețco este un tânăr lider liberal, fost președinte al TNL Maramureș și consilier județean. Deși a pierdut recent cursa pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Maramureș, Ștețco a continuat să își consolideze influența politică în cadrul PNL și va ocupa o funcție de secretar de stat în ministerul menționat.

7. Claudiu Constantin Damian (PSD) – Ministerul Sănătății

Claudiu Damian, vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău și fost manager al spitalului județean Buzău, a fost numit secretar de stat în Ministerul Sănătății. Damian a fost declarat incompatibil de ANI în 2016 pentru cumularea funcției de manager al spitalului și director într-o firmă privată, dar a contestat decizia și a obținut anularea acesteia.

8. Ioan Cristian Şologon (PSD) – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Șologon, secretar executiv al PSD Suceava, are o experiență politică și administrativă în județul Suceava. A fost anterior subprefect și subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Recent, Șologon a candidat pe lista PSD Suceava pentru Senat.

9. Kelemen Attila (UDMR) – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Kelemen Attila, fost deputat UDMR și cu experiență în domeniul construcțiilor, a fost numit secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Kelemen are o pregătire solidă în inginerie și un parcurs politic relevant în cadrul UDMR.

10. Zoltán-József Mihály (UDMR) – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Zoltán-József Mihály este medic veterinar și a fost director executiv la DSVSA Mureș. Mihály aduce cu sine o experiență vastă în sectorul agricol și veterinar, fiind o figură cunoscută în cadrul UDMR.

Numele noilor secretari de stat numiți joi reflectă o combinație de experiență politică, afaceri controversate și implicări în scandaluri de corupție. Mulți dintre aceștia sunt foști parlamentari sau aleși locali care beneficiază de susținerea partidelor din Coaliția guvernamentală, ceea ce subliniază continuarea influenței politice în numirile din guvern. Cu toate acestea, mai multe dintre aceste numiri sunt însoțite de întrebări legate de integritatea și transparența guvernării.

Sursă: G4Media

Panourile cu imaginea lui Crin Antonescu au început să fie montate în toate județele: Sloganul „România, înainte!” face parte din campania pentru alegerile prezidențiale

Campania pentru alegerile prezidențiale din mai 2025 a început să ia amploare, iar panourile cu imaginea candidatului susținut de Alianța PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, au început să fie instalate în toate județele din țară. Acestea sunt deja vizibile pe panourile outdoor, cu mesajul „România, înainte! Crin Antonescu președinte!”. De asemenea, panourile sunt și în limba maghiară în județele unde UDMR are o reprezentare semnificativă.

Sloganul ales, „România, înainte!”, este un îndemn puternic și are o asemănare evidentă cu mesajele folosite de premierul ungar Viktor Orban în campaniile sale, cu formularea „Elore! Ne hatra”. Potrivit surselor din Coaliția de guvernare, decizia de a adopta acest slogan a fost influențată de experiența anterioară a echipei de campanie, inclusiv a principalului consultant politic al lui Crin Antonescu, Balint Porcsalmi, fost președinte executiv al UDMR.

În total, aproape 500 de panouri cu imaginea lui Crin Antonescu au fost instalate, majoritatea fiind în format clasic, dar și 100 de panouri cu led. Deși campania electorală nu a început oficial încă, panourile sunt deja prezente pe drumurile din întreaga țară, urmând a fi înlăturate până la începutul campaniei electorale, pe 4 aprilie 2025.

Cheltuielile pentru această promovare au fost împărțite între partidele din Coaliție. PSD și PNL au contribuit fiecare cu 200.000 de euro, iar UDMR cu 40.000 de euro. Conform informațiilor, panourile au fost distribuite în funcție de administrațiile județene, iar fiecare partid a gestionat promovarea în zonele pe care le controlează.

Deși campania a început cu un mesaj clar, au existat și controverse legate de modul în care au fost instalate panourile, mai ales în județele unde UDMR are o reprezentare majoritară. Surse din Coaliție au declarat că nu toți liderii locali erau conștienți de detaliile legate de promovarea acestui tip de afișaj electoral, iar unii dintre aceștia s-au arătat surprinși de implicarea UDMR în coordonarea campaniei în județele respective.

În acest context, unii lideri locali au confirmat faptul că panourile în limba maghiară nu au fost parte a unei strategii locale, iar implicarea UDMR în coordonarea campaniei a fost văzută ca o decizie centralizată.

Pe lângă promovarea outdoor, Coaliția de guvernământ va organiza un mare miting electoral pentru Crin Antonescu la Cluj, programat pentru sâmbătă. Mitingul va fi coordonat de Emil Boc, prim-vicepreședinte PNL, iar Kelemen Hunor, președintele UDMR, și Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD, sunt printre cei care vor participa la eveniment. Deși organizatorii speră la o participare masivă, prezența premierului Marcel Ciolacu este incertă din cauza conflictului de program.

Se estimează că între 10.000 și 15.000 de persoane vor participa la mitingul din piața Albă Iulia din Cluj. Organizațiile locale nu au fost implicate în mobilizarea participativă, iar strategia se bazează pe faptul că mulți dintre participanți vor veni din proprie inițiativă. Evenimentul este considerat un semnal de unitate din partea Coaliției și un sprijin important pentru Crin Antonescu înainte de începerea campaniei oficiale.

Potrivit unor sondaje recente, Crin Antonescu are șanse considerabile să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025. Acesta se prezintă ca o figură echilibrată și respectată, cu o notorietate bine consolidată, deși nu se bazează în mod excesiv pe afișajul electoral pentru a-și atrage voturile. Campania sa se va concentra pe convingerea românilor de necesitatea unei schimbări de direcție în politica națională, accentuând angajamentele de reformă și dezvoltare sustenabilă a țării.

Campania electorală pentru Crin Antonescu, susținut de PSD, PNL și UDMR, se află într-un moment crucial, cu o echipă bine organizată și o promovare intensificată. Cu toate acestea, provocările interne și tensiunile dintre partidele din Coaliție pot influența cursul campaniei. Rămâne de văzut cum vor evolua evenimentele și dacă Crin Antonescu va reuși să transforme această susținere politică într-un rezultat pozitiv în fața electoratului în alegerile din mai 2025.

Articol integral pe SNOOP

Foto: Malina Norocea/Inquam Photos

Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR din cauza nerespectării legii pensiilor speciale

Comisia Europeană a suspendat plățile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, invocând nerespectarea unui jalon esențial privind reforma pensiilor speciale, un pas crucial în îndeplinirea cerințelor stabilite de Bruxelles. Decizia vine după ce autoritățile române au modificat legea pensiilor speciale după ce aceasta a fost deja aprobată de Uniunea Europeană, ceea ce a dus la nerespectarea angajamentului luat în fața Comisiei Europene.

Într-un comunicat oficial, Comisia Europeană a explicat că a activat procedura de suspendare a plăților PNRR pentru România, deoarece unul dintre jaloanele esențiale – implementarea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – nu a fost îndeplinit conform angajamentelor asumate de țara noastră.

Mai precis, deși inițial s-a convenit asupra unei forme a legii pensiilor speciale care a permis României să primească o tranșă de bani din PNRR, autoritățile române, conduse de PSD și PNL, au modificat ulterior legislația, ceea ce a dus la anularea îndeplinirii jalonului. Așadar, Comisia Europeană a fost nevoită să suspende plățile, o decizie care afectează direct finanțarea din PNRR pentru România.

În urma acestei suspendări, Comisia Europeană va aproba doar plăți punctuale pentru jaloanele care au fost îndeplinite corespunzător, lăsând o fereastră de timp pentru România de șase luni pentru a îndeplini obiectivele restante. Astfel, autoritățile române vor trebui să demonstreze că au respectat condițiile pentru jaloanele restante, iar la sfârșitul acestei perioade Comisia va evalua dacă acestea au fost îndeplinite.

De asemenea, Comisia va aplica o metodologie specifică pentru a stabili cuantumul plăților suspendate, iar România va trebui să îndeplinească jaloanele restante în acest interval de timp pentru a beneficia de restul fondurilor.

România a depus a treia cerere de plată în decembrie 2023, însă până acum nu a primit niciun euro. Este singura țară care a depus cerere în decembrie 2023 și nu a primit sumele solicitate. Această întârziere se adaugă altor întârzieri semnificative în îndeplinirea obiectivelor PNRR, inclusiv pentru jaloane referitoare la investiții în infrastructura feroviară și de transport subteran.

Pe lângă problema pensiilor speciale, și alte jaloane au fost evaluate ca fiind nesatisfăcute. Printre acestea se numără investiții majore în modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca. Aceste întârzieri sunt legate de activitatea miniștrilor din cadrul guvernului, în special ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), și ministrul digitalizării, Sebastian Burduja (PNL), care au fost responsabili pentru gestionarea acestor proiecte.

În urma deciziei de suspendare a plăților, autoritățile române vor trebui să accelereze reformele și implementarea măsurilor stabilite pentru a obține aprobarea Comisiei Europene și a relua plățile. Comisia Europeană a oferit o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele restante, iar autoritățile române vor trebui să se asigure că toate jaloanele sunt îndeplinite pentru a evita o eventuală pierdere a fondurilor.

Suspendarea plăților PNRR reprezintă un semnal grav pentru guvernul român și pentru procesul de implementare al reformelor prevăzute în planul de redresare. Modificarea legii pensiilor speciale și alte întârzieri în proiectele de infrastructură riscă să afecteze grav stabilitatea financiară a României și să întârzie dezvoltarea economică a țării. În acest context, autoritățile vor trebui să colaboreze rapid pentru a rezolva problemele și a evita repercusiuni financiare majore.

Sursă: Defapt

Povestea „Bugetarului de lux”: Cel mai puternic funcţionar din Ministerul Sănătăţii care câștigă din sinecuri cât președintele țării

Georgeta Bumbac, secretar general în Ministerul Sănătății, este unul dintre cei mai influenți funcționari din administrația publică română, cu o carieră de 14 ani în minister, în care a lucrat cu 11 miniștri diferiți. Deși poziția sa în Ministerul Sănătății este deja una de putere, Bumbac a reușit să-și construiască un portofoliu impresionant de funcții, având, în paralel, poziții în consiliile de administrație ale unor companii de stat importante, precum Compania de Aeroporturi București, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Canale Navigabile. Aceste funcții i-au permis să câștige un venit lunar de aproximativ 5.500 de euro, o sumă echivalentă cu salariul președintelui României.

Georgeta Bumbac, economistă de profesie, a fost prezentă în Ministerul Sănătății din 2011, iar succesul său profesional este strâns legat de legăturile politice. Într-un interviu acordat pentru ziarul „Libertatea”, Bumbac a recunoscut că Felix Stroe, șeful PSD Constanța și nașul copilului său, a avut un rol important în carierea sa, însă a negat orice implicare directă a acestuia în ascensiunea sa profesională.

În 2017, Georgeta Bumbac a fost numită în Consiliul de Administrație al CNAIR, o funcție pe care a păstrat-o pentru încă patru ani, după ce fostul ministru al transporturilor, Răzvan Cuc, a reînnoit mandatul său la finalul mandatului său. Aceasta este doar una dintre funcțiile multiple pe care Bumbac le ocupă în administrația publică, având la activ atât funcții executive, cât și poziții de conducere în consiliile de administrație ale unor companii de stat.

Veniturile Georgetei Bumbac sunt semnificativ mai mari decât ale multor funcționari de stat și chiar decât ale președintelui țării. În 2024, Bumbac a câștigat un salariu de aproximativ 17.870 de lei pe lună ca secretar general în Ministerul Sănătății. În paralel, din activitatea sa în consiliile de administrație ale companiilor de stat, aceasta a mai încasat 3.000 de euro lunar. Astfel, venitul său total lunar din funcțiile publice a depășit 5.500 de euro, o sumă comparabilă cu salariul președintelui României.

În ciuda veniturilor substanțiale, Bumbac nu se oprește din dezvoltarea sa profesională. Aceasta a absolvit cursuri postuniversitare la Academia Națională de Informații și la Colegiul Național de Apărare, adăugând în CV-ul său experiența și pregătirea necesară pentru a ocupa funcții de înaltă responsabilitate în sectorul public.

„Bugetarul de lux”, cum a fost numită Georgeta Bumbac de publicația Newsweek, reprezintă o figură controversată, având în vedere faptul că ocupa atât de multe funcții publice bine remunerate într-o perioadă de criză economică și de austeritate. Criticile se referă la acumularea de sinecuri, fiind considerată de unii ca o persoană care beneficiază de privilegii în urma legăturilor politice, în loc să se bazeze exclusiv pe meritul profesional.

Cu toate acestea, Georgeta Bumbac rămâne un exemplu de succes în administrația publică, având o carieră strâns legată de un sistem complex de relații politice și instituționale. A reușit să construiască un portofoliu impresionant de funcții în companii de stat, dar și în Ministerul Sănătății, devenind o figură de autoritate în sectorul public.

Georgeta Bumbac, „bugetarul de lux” al Ministerului Sănătății, reprezintă un exemplu de carieră pe baza relațiilor politice și a pozițiilor strategice în administrația publică. Deși remunerația sa lunară poate fi considerată substanțială, întrebările legate de transparența acestor sinecuri și de impactul lor asupra sectorului public rămân deschise.

Sursă: Followthemoney