Într-un peisaj politic din România unde sumele publice sunt adesea folosite pentru a recompensa loialitatea și susținerea politică, Kansou Alexandru Hazem, city managerul Sectorului 4 din București și consilier general din partea PSD, reprezintă un exemplu relevant al carierei unui „bugetar de lux” care a reușit să își construiască un imperiu personal din funcțiile publice.

Anul 2024 a fost un an excepțional pentru Alexandru Hazem, care a raportat venituri totale de aproape 65.000 de euro, provenite dintr-un portofoliu de cinci funcții publice de prestigiu, toate susținute de conexiunile politice și de PSD, un partid cu o influență semnificativă asupra instituțiilor publice din București și nu numai. Aceste funcții nu au venit însă fără controverse, mai ales având în vedere natura lor și înțelegerea publică despre cum sunt distribuite posturile în instituțiile statului.

Kansou Alexandru Hazem a fost ales consilier general în Consiliul General al Municipiului București în toamna anului 2024, iar la scurt timp după aceea, a fost numit Administrator Public (city manager) al Sectorului 4, poziție echivalentă cu cea de director executiv al administrației locale. Însă cariera sa nu se oprește aici. Hazem a fost și director al mai multor companii de stat sau instituții publice, cum ar fi Societatea Națională de Radiocomunicații și Societatea de Transport Voluntari, ambele controlate de politicieni PSD cu influență în județul Ilfov.

De asemenea, acesta a ocupat poziții de conducere și în alte instituții sau companii publice, precum Publivol Creativ SA și Romaero SA, cu activități în domeniul transporturilor și al industriei aeronautice. Toate aceste funcții sunt susținute de apartenența sa la PSD, iar posturile de conducere obținute par a fi direct legate de influența politică din județul Ilfov și București, regiuni unde PSD deține o putere considerabilă.

În ultima declarație de avere depusă în 2024, Kansou Alexandru Hazem a raportat venituri consistente din cinci funcții publice distincte. Aceste sume totalează aproape 65.000 de euro, echivalentul a aproximativ 5.500 de euro pe lună. Veniturile provin din mai multe surse: de la companii publice precum Societatea Națională de Radiocomunicații, Societatea de Transport Voluntari și Primăria Sectorului 4, dar și din pozițiile sale politice din PSD. Este evident că aceste funcții sunt un adevărat „imperiu bugetar” construit pe baza relațiilor și conexiunilor politice din cadrul PSD.

Călătoria politică a lui Kansou Alexandru Hazem a început în perioada 2020, când a fost ales consilier general pe listele PNL, partidul din care făcea parte la acea vreme. Tot în această perioadă, acesta a votat bugetul Capitalei propus de Gabriela Firea, ceea ce a dus la excluderea sa din PNL. Astfel, în scurt timp a fost cooptat în PSD, iar din acel moment, ascensiunea sa politică a fost marcată de numiri succesive în funcții publice de prestigiu.

Kansou s-a implicat activ în diversele instituții publice, acumulând o experiență semnificativă în domeniul administrației publice locale și în managementul companilor de stat. De asemenea, în declarația de avere depusă în 2020 și 2024, acesta a menționat multiplele poziții ocupate, iar veniturile sale au crescut considerabil de la an la an.

Un alt aspect interesant al carierei lui Kansou este relația strânsă cu Florentin Pandele, primarul PSD al Voluntariului, și Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei și soția acestuia. Kansou a fost numit director al Societății de Transport Public București (STB) după ce a votat bugetul Capitalei conform dorințelor Gabrielei Firea, ceea ce a dus la excluderea sa din PNL și la o cooptare rapidă în PSD. În ciuda schimbării partidului, Kansou a continuat să își construiască relații puternice în cadrul administrației publice din București și Ilfov.

Conform celor raportate în declarația sa de avere din 2024, Kansou a continuat să fie apropiat de familia Pandele-Firea și a menționat că întreține relații profesionale cu aceștia, fără a avea însă legături de rudenie. De asemenea, este semnificativ faptul că soția sa, Cristina Ioana Stan, a ocupat funcții importante în Primăria Sectorului 4, ceea ce ridică întrebări cu privire la concentrarea puterii în familia Hazem.

Pe lângă funcțiile publice și veniturile importante din aceste poziții, Kansou Alexandru Hazem și familia sa au acumulat o avere considerabilă, evidențiată în declarația de avere din 2024. Acesta deține un apartament în București, o casă în comuna Tunari din Ilfov, dar și două terenuri intravilane. La acestea se adaugă bijuterii și ceasuri de lux în valoare de aproximativ 26.000 de euro, precum și două mașini Mercedes din 2018, care subliniază stilul de viață extravagant al acestuia.

Mai mult, familia Hazem are conturi bancare semnificative, cel mai mare dintre ele având o valoare de peste 90.000 de euro, iar la acest tablou se adaugă și un credit de 17.000 de euro pentru achiziționarea uneia dintre mașinile de lux. Este evident că veniturile provenite din funcțiile publice, alături de afacerea de familie, au permis acestei familii să ducă un stil de viață confortabil și să acumuleze bunuri de valoare.

Ascensiunea lui Kansou Alexandru Hazem nu a fost lipsită de controverse. Pe lângă veniturile semnificative obținute din funcții publice, există și critici cu privire la modul în care a reușit să își construiască această carieră, având în vedere relațiile politice și numirile succesive în instituții publice. De asemenea, faptul că soția sa ocupă o funcție importantă în aceeași administrație publică ridică întrebări cu privire la posibilele conflicte de interese.

Așadar, Kansou Alexandru Hazem reprezintă un exemplu clar al modului în care relațiile politice pot facilita accesul la funcții publice și la venituri consistente din fonduri publice. În timp ce unii îl consideră un exemplu de succes în carierele politice din România, alții îl etichetează drept un „maestru al sinecurilor” care beneficiază de un sistem care favorizează loialitatea politică în detrimentul meritelor profesionale.

Sursă: Buletin de București

Într-un context economic marcat de crize și tensiuni financiare, una dintre cele mai cunoscute firme din județul Gorj continuă să deruleze afaceri semnificative cu statul român. Este vorba despre firma Ydail Construct SRL, controlată indirect de Ion Iordache, un fost senator PNL și actual deputat de Gorj, cunoscut pentru afacerea sa din domeniul construcțiilor și pentru averea sa impresionantă.

Această companie a obținut, începând cu 2018, contracte cu statul în valoare totală de aproape 700 de milioane de lei, suma reprezentând lucrări publice de asfaltare, modernizare a drumurilor și infrastructurii rutiere. Afacerea se extinde în județul Gorj, cu numeroase proiecte de reabilitare și modernizare a drumurilor județene și comunale, fiind susținută financiar de autoritățile locale și instituțiile de stat.

Ion Iordache, cunoscut ca „latifundiarul Parlamentului”, este unul dintre cei mai bogați parlamentari din România, deținând, împreună cu soția sa, terenuri cu o suprafață totală de 12,2 milioane de metri pătrați, distribuite în județele Gorj și Mehedinți. Aceste terenuri sunt predominant de tip forestier și agricol, având o valoare semnificativă pe piața imobiliară și în dezvoltarea infrastructurii locale.

Pe lângă averea sa vastă, Ion Iordache se află în centrul unui scandal legat de afacerile sale cu statul. Firma pe care a înființat-o împreună cu soția sa, Ydail Construct SRL, a fost cedată în 2008, dar a fost recuperată în 2020 prin intermediul fiului său, Dragoș Alexandru Iordache. Acesta din urmă a preluat controlul asupra companiei, obținând 94% din capitalul social, iar în prezent firma derulează lucrări semnificative cu bani publici, în special pentru modernizarea infrastructurii rutiere din județul Gorj.

Conform arhivei Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP), Ydail Construct SRL a semnat 45 de contracte cu statul, începând cu 2018, în valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei, inclusiv TVA. Cele mai mari contracte au fost obținute de la Consiliul Județean Gorj, dar și de la autoritățile locale din Turceni, Târgu Jiu și alte localități din județ. Aceste contracte au vizat lucrări de asfaltare, reabilitare și modernizare a drumurilor județene, infrastructurii rutiere și a altor proiecte publice.

De exemplu, în 2019, Consiliul Județean Gorj a semnat un contract cu Ydail Construct SRL în valoare de 96,5 milioane de lei, pentru reabilitarea Drumului Județean DN 674 Vlăduleni-Urdari-Ionești, un proiect strategic pentru conectivitatea județului Gorj. Alte contracte semnificative au fost încheiate în 2020 și 2021, cum ar fi lucrările de reabilitare a drumurilor județene și întreținerea acestora, în valoare de aproximativ 176 de milioane de lei.

Dragoș Alexandru Iordache, fiul deputatului Ion Iordache, a preluat controlul firmei Ydail Construct în 2020 și a continuat să extindă afacerea cu statul. Fiul politicianului a devenit astfel principalul beneficiar al acestor contracte publice, consolidându-și poziția în lumea afacerilor din județul Gorj.

Pe lângă activitățile de construcție și reabilitare a drumurilor, Ydail Construct SRL a obținut și contracte din partea altor instituții publice importante, precum Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și primăriile din județele Gorj și Mehedinți. Aceste contracte sunt parte dintr-un portofoliu mai larg de lucrări de infrastructură rutieră, prin care firma lui Iordache a ajuns să fie un jucător important în acest sector.

În ciuda acestei expuneri financiare considerabile și a legăturilor strânse dintre Ion Iordache și autoritățile locale, transparența în ceea ce privește atribuirea acestor contracte publice a fost un subiect sensibil. În trecut, parlamentarii și politicienii care beneficiază de contracte cu statul au fost acuzați de clientelism politic și de favoritisme în atribuirea licitațiilor publice, iar Iordache nu face excepție de la aceste critici.

Un alt subiect de dezbatere a fost legat de modul în care aceste contracte au fost atribuite. Majoritatea lucrărilor au fost licitate deschis, dar există voci care susțin că există o rețea de influență în județ, care favorizează anumiți antreprenori. Este important de menționat că firma Ydail Construct SRL a reușit să câștige mai multe licitații și să obțină contracte consistente, ceea ce ridică întrebări legate de transparența procedurilor și de faptul că unii politicieni pot avea acces la informații sau relații care le dau un avantaj competitiv.

În ciuda controverselor legate de posibilele conflicte de interese, Ion Iordache a reușit să își mențină statutul de parlamentar și să rămână activ în politică. De-a lungul carierei sale politice, a fost un susținător al reformei sistemului de achiziții publice și al implementării unor reguli mai stricte în privința transparenței licitațiilor publice. Cu toate acestea, legăturile sale cu firma de construcții și afacerile cu statul continuă să ridice semne de întrebare, iar opinia publică a cerut o revizuire a legislației în ceea ce privește conflictele de interese și posibilele abuzuri.

Ion Iordache, prin intermediul firmei Ydail Construct SRL, reprezintă un exemplu clar al legăturilor strânse dintre politică și afaceri în România. În ciuda controverselor și a criticilor, Iordache și familia sa au reușit să dezvolte o afacere de succes cu statul, valorificând pozițiile lor politice și relațiile din județ. Cu toate că afacerea a fost atribuită prin licitații deschise, transparența și corectitudinea acestora sunt întrebări care rămân nerezolvate. Rămâne de văzut dacă aceste afaceri vor continua să se desfășoare sub aceleași condiții sau dacă autoritățile vor lua măsuri pentru a spori transparența și a preveni conflictele de interese în atribuirea contractelor publice.

Sursă: Jurnalul.ro

Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos / George Călin

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a subliniat într-un interviu recent că soluțiile economice pentru a rezolva deficitul bugetar nu trebuie să se bazeze doar pe creșterea taxelor, ci, în primul rând, pe tăierea cheltuielilor publice. Afirmațiile sale vin într-un context economic dificil, în care guvernul român se află sub presiunea de a implementa măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia.

„Nu poți să pui povara pe cetățeni și pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget și această gaură în buget anul trecut”, a declarat Kelemen Hunor la Antena 3. El a subliniat că, înainte de a discuta despre majorarea taxelor, autoritățile trebuie să abordeze cu prioritate cheltuielile inutile și investițiile neesențiale.

Liderul UDMR a explicat că soluțiile economice pentru depășirea crizei bugetare nu pot veni doar dintr-o singură zonă, adică prin creșterea taxelor. „Dacă vorbim de creșterea de taxe versus tăieri, trebuie să fim conștienți că nu se poate rezolva problema doar într-o singură parte. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli”, a adăugat Kelemen Hunor.

Acesta a oferit exemple concrete de investiții care ar putea fi amânate pentru a ajuta la reducerea cheltuielilor. „Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a explicat el, subliniind că trebuie identificate acele cheltuieli care nu sunt vitale pentru funcționarea statului și care nu au un impact imediat asupra cetățenilor.

În contextul economic actual, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, iar autoritățile discută despre soluții pentru reducerea acestuia. Kelemen Hunor a subliniat că nu toate investițiile trebuie să fie realizate într-un ritm alert. În special, proiectele majore de infrastructură, cum ar fi stadioanele sau alte obiective de amploare, ar putea fi amânate, mai ales dacă nu sunt urgente din punct de vedere al funcționării economiei. Acesta a sugerat că, în perioada următoare, România ar trebui să se concentreze pe priorități mai urgente și să reanalizeze alocarea resurselor financiare.

În ceea ce privește investițiile în stadioane, care au fost o prioritate a guvernelor anterioare, Kelemen Hunor consideră că acestea nu sunt esențiale în prezent, mai ales într-un context economic în care statul trebuie să economisească. De asemenea, el a adăugat că trebuie să fie atent la cum sunt alocate fondurile publice și să se asigure că banii sunt direcționați către proiectele care vor aduce beneficii concrete pentru populație și economie.

Un alt punct important adus în discuție de Kelemen Hunor a fost necesitatea unei reorganizări a aparatului bugetar și reducerea numărului de angajați în instituțiile statului. Liderul UDMR a criticat structurile administrative care sunt prea mari și ineficiente. „La Salrom, de exemplu, în București sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600?”, a întrebat Kelemen Hunor.

Acesta a adăugat că, pentru a face economii, trebuie să fie identificate acele instituții sau agenții publice unde numărul de angajați poate fi redus fără a afecta funcționarea acestora. De asemenea, Kelemen Hunor a criticat structurile administrative care sunt supradimensionate și care generează costuri inutile. „Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă. Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni”, a explicat el.

Kelemen Hunor a subliniat că pentru a rezolva deficitul bugetar și a îmbunătăți sistemul fiscal, este necesar un mix între tăierea cheltuielilor și reformarea structurii de taxare. În acest sens, PSD susține măsuri precum „taxa de solidaritate” și impozitarea progresivă, care ar adresa veniturile mari ale celor care beneficiază de un sistem economic deficitar. Potrivit liderului UDMR, reforma fiscală trebuie să fie una bazată pe echitate și pe identificarea corectă a surselor de venituri.

El a subliniat că problema nu este una de impunere de taxe mai mari, ci de găsirea unui echilibru între cheltuieli și venituri și de îmbunătățirea eficienței administrației publice. Kelemen Hunor a menționat că trebuie să existe o politică fiscală transparentă și echitabilă care să nu pună o povară suplimentară asupra cetățenilor care deja suportă efectele economice ale crizei.

Pe lângă discuțiile legate de reformele economice, Kelemen Hunor a comentat și situația politică internă, referindu-se la formarea unui nou guvern. El a explicat că președintele Klaus Iohannis are o „răbdare uriașă” și ascultă propunerile tuturor părților implicate, dar soluțiile trebuie să vină de la partidele politice, nu de la președinte. „Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”, a spus Hunor.

Liderul UDMR a subliniat importanța ca partidele să ajungă la un consens în ceea ce privește numirea unui premier, având în vedere situația politică dificilă din România. El a avertizat că pentru a depăși criza economică, este esențial ca majoritatea parlamentară să sprijine un guvern stabil și să colaboreze pentru implementarea unor soluții eficiente.

Kelemen Hunor a reamintit faptul că pentru a reduce deficitul bugetar, nu trebuie să se aplice măsuri unilaterale, cum ar fi doar creșterea taxelor, ci trebuie realizată o cură de slăbire a cheltuielilor publice, urmată de o reformă fiscală bine gândită. Tăierile din investițiile care nu sunt esențiale, precum cele în stadioane și infrastructură de lux, și eficientizarea aparatului bugetar sunt pași esențiali pentru stabilizarea economiei. În paralel, reformele fiscale trebuie să fie implementate cu responsabilitate, astfel încât să asigure un sistem echitabil și sustenabil pe termen lung.

Kelemen Hunor a încheiat prin a sublinia că soluțiile economice trebuie să fie discutate și negociate de către partidele politice, care trebuie să ajungă la un consens pentru a oferi țării un guvern stabil și soluții clare pentru ieșirea din criză.

Sursă: Defapt

Adrian Câciu, fostul ministru PSD al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care susține introducerea „taxei de solidaritate” pentru reducerea deficitului bugetar, este implicat într-o situație controversată legată de un Mercedes GLE 450, un SUV de lux pe care îl conduce.

Deși Câciu susține că mașina i-a fost închiriată de „o companie privată, fără legături cu statul”, investigațiile Snoop arată că bolidul de lux este, de fapt, deținut de firma fostei sale soții, Mihaela Panduru, care, în 2024, lucra la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Adrian Câciu, în vârstă de 51 de ani, care în prezent este vicepreședinte al Comisiei de Buget din Camera Deputaților, nu a ezitat să răspundă cu sarcasm când a fost întrebat despre mașina sa de lux. „Nu este o mașină de lux. O să vin cu tramvaiul sau troleibuzul de acum”, a declarat ironic fostul ministru, când i s-a atras atenția asupra faptului că automobilul închiriat depășește valoarea medie a unui autovehicul. El a precizat că plătește o chirie de aproximativ 1.000 – 1.100 de euro pe lună pentru vehiculul Mercedes GLE 450, model ce depășește ușor suma de 100.000 de euro la achiziția inițială.

Chiar și așa, declarațiile lui Câciu ridică semne de întrebare, mai ales că, conform investigațiilor Snoop, vehiculul ar aparține, de fapt, unei firme afiliate fostei sale soții, care are legături cu instituțiile statului.

În timp ce Adrian Câciu a susținut că mașina i-ar fi fost închiriată de un „prieten care nu are legături cu statul român”, sursele Snoop arată că vehiculul este deținut de firma Pandorama Elite SRL. Aceasta este o companie înregistrată cu activități de consultanță pentru afaceri și management, cu o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de euro din 2021 până în 2024, și fără angajați. Acționarii acestei firme sunt două persoane, inclusiv Mihaela Panduru, fosta soție a lui Câciu, care în 2024 lucra ca auditor intern la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Panduru, care este și proprietara companiei, a confirmat pentru Snoop că a împrumutat vehiculul fostului soț, iar „împrumutul” nu a presupus un cost financiar în mod direct, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre tranzacție. În declarațiile sale, Mihaela Panduru a menționat că a oferit mașina „pentru câteva zile” fostului ministru, fără a considera că este ceva în neregulă cu acest împrumut.

Adrian Câciu este unul dintre principalii promotori ai „taxei de solidaritate”, o măsură fiscală propusă de PSD în contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar. „Taxa de solidaritate” se referă la impozitarea progresivă a veniturilor, care ar afecta persoanele cu salarii mai mari de 10.000 de lei lunar, conform planului PSD. Câciu a explicat, într-o declarație recentă la Digi24, că această propunere face parte dintr-o reformă fiscală, ce vizează un impozit progresiv pe venitul global și nu doar pe salarii. Astfel, veniturile din alte surse decât salariile ar putea fi supuse unui impozit suplimentar.

Deși Adrian Câciu este un susținător al taxării mai mari a celor cu venituri mai mari, veniturile sale personale ridică întrebări. În ciuda funcțiilor publice importante pe care le-a deținut, Câciu a câștigat în medie sub 3.000 de euro net pe lună în ultimii patru ani, toți banii provenind din diverse funcții publice obținute cu ajutorul PSD. Aceasta ridică un paradox, având în vedere stilul său de viață, care include un SUV de lux închiriat pentru o sumă considerabilă și faptul că a înstrăinat proprietăți de valoare semnificativă către fosta sa soție.

În ceea ce privește vehiculul Mercedes GLE 450, acesta se adaugă unei serii de mașini de lux care au fost observate în fața sediului central al PSD, inclusiv un alt Mercedes GLE 63, modelul de top al aceleași serii. Aceste vehicule sunt deținute, conform surselor, de Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, dar și de alți membri ai partidului, care sunt implicați în procesul decizional referitor la măsurile economice din România.

În urma investigațiilor, Snoop a descoperit legături mai largi între membri ai PSD și afaceri private, inclusiv legătura dintre Mihaela Panduru, fosta soție a lui Adrian Câciu, și afaceri ce implică instituții publice importante. În special, aceasta a fost acționară și în compania Ava Policy, fondată de Dan Valentin Botănoiu, fiul unui fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, când Câciu era consilier la acest minister.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu privire la integritatea proceselor de achiziții și de transparență a tranzacțiilor financiare din cadrul instituțiilor publice. De asemenea, este îngrijorător faptul că firma Pandorama Elite SRL, deținută de Mihaela Panduru, care activează în domeniul consultanței pentru afaceri, are conexiuni cu persoane care ocupă funcții publice, inclusiv în cadrul ASF, o autoritate importantă în reglementarea pieței financiare.

Deși Câciu a încercat să minimizeze importanța acestui „împrumut” și a susținut că închirierea mașinii este „o chestiune personală”, acest scandal ridică întrebări legate de transparența și corectitudinea politicii fiscale promovate de PSD. În contextul în care se discută despre taxarea progresivă și impunerea unor taxe mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate, comportamentele și stilul de viață ale celor care propun astfel de măsuri devin subiecte de analiză publică.

În timp ce Adrian Câciu continuă să susțină reforma fiscală și taxa de solidaritate, relațiile sale personale și financiare cu firmele private, în special legăturile sale cu fosta soție angajată la ASF și cu diverse afaceri private, sugerează că în spatele propunerilor fiscale există o serie de interese economice care ar putea afecta integritatea guvernării și percepția publică asupra echității fiscale.

Sursă: Snoop