Acasă Blog Pagina 98

Partid nou, beneficii contra 500 de lei: Reduceri, promoții și „acces prioritar” în secțiile de votare

Redacția Normedia
-
0
Partid nou, beneficii contra 500 de lei: Reduceri, promoții și „acces prioritar” în secțiile de votare

Lidera rebeliunii anti-concedieri de la Senat, Cristina Ionela Tărteață, a înființat recent Partidul Justiției Sociale, alături de doi colegi din aceeași instituție. Tribunalul București a aprobat, pe 7 mai 2025, înființarea formațiunii, prezentată ca o alternativă național-conservatoare și socială la partidele tradiționale.

Proiectul politic a stârnit controverse după ce pe site-ul partidului a fost anunțată lansarea unui „Card Social”, disponibil contra sumei de 500 de lei, prin care membrii pot beneficia de reduceri comerciale și acces prioritar la vot.

Tărteață, consilier parlamentar, a devenit cunoscută la începutul anului 2025 pentru poziția vocală față de măsurile de disponibilizare inițiate de președintele Senatului, Ilie Bolojan. A condus protestele împotriva reducerii a 149 de posturi, afirmând că „Parlamentul nu e o primărie” și că „expertiza funcționarilor este esențială pentru statul de drept”. Ea a amenințat chiar cu acțiuni în instanță împotriva reorganizării aparatului administrativ.

Pe lângă Tărteață, fondatorii Partidului Justiției Sociale sunt Daria Elena Petrache și Bogdan Cătălin Frîncu – toți angajați ai Senatului. Biroul de Presă al instituției a confirmat că, după finalizarea procesului de disponibilizare, toți trei au rămas în funcție. Tărteață a declarat că înființarea formațiunii este legală, întrucât funcționarii publici pot fi membri de partid atâta timp cât nu dețin funcții de conducere politică.

Partidul Justiției Sociale se autodefinește ca fiind de orientare național-conservatoare și socială, promițând o societate „echitabilă și justă, cu acces egal la oportunități”. Se declară o alternativă la „societatea capitalistă injustă” și promovează „solidaritatea și egalitatea socială”.

Controverse legate de Cardul Social

Una dintre cele mai discutate inițiative ale noului partid este Cardul Social – un instrument disponibil contra unei taxe de 500 de lei, valabil un an. Potrivit site-ului formațiunii, cardul oferă:

  • Reduceri și oferte la o rețea de magazine;
  • Materiale promoționale (tricouri, pliante, afișe);
  • Dreptul de a candida la alegerile interne;
  • Participare prioritară la evenimentele partidului;
  • Acces facil în secțiile de votare.

Criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestui „acces facil” în secțiile de votare. Tărteață a precizat că se referă strict la calitatea de observator la vot, nu la un tratament preferențial pentru alegători. De asemenea, ea a declarat că ideea cardului nu îi aparține, dar a acceptat-o ca mijloc de mobilizare și fidelizare a susținătorilor.

Cristina Tărteață are un CV politic și profesional complex. A fost membru PSD, secretar de stat în Ministerul Turismului (2017-2019) și candidat la europarlamentarele din 2019. De asemenea, a făcut parte din CA-ul Romatsa și deține diplome de la Universitatea „Spiru Haret”, Academia Națională de Informații și un doctorat la SNSPA, sub coordonarea lui Teodor Meleșcanu.

Conform ultimei declarații de avere, Tărteață deține două apartamente în București, un autoturism Lexus, bijuterii evaluate la 25.000 de euro, are un credit de peste 270.000 lei și a acordat un împrumut de 93.000 lei unei firme. În 2023, a încasat un salariu lunar net de aproximativ 7.800 lei.

Un element controversat din trecutul ei este asocierea cu Dahwa Youssef, un om de afaceri egiptean reținut în 2016 într-un dosar de evaziune fiscală de 2,7 milioane euro. În 2020, acesta a fost condamnat pe fond la 13 ani de detenție. Dosarul se află în prezent în apel, cu termen pe 27 iunie 2025.

Tărteață este în prezent consilier în Comisia de Transport și Infrastructură a Senatului. Ceilalți doi fondatori ai Partidului Justiției Sociale, Petrache și Frîncu, sunt și ei consilieri parlamentari.

Partidul nu a fost lansat oficial, dar Tărteață a anunțat că urmează organizarea unui congres de constituire a structurilor de conducere. Deși în stadiu incipient, formațiunea încearcă să capitalizeze pe nemulțumirea tot mai accentuată față de partidele clasice și să atragă un electorat cu viziuni sociale și conservatoare.

Pe fondul crizei de încredere în clasa politică, Partidul Justiției Sociale se poziționează ca o mișcare de contestare și de reinventare a stângii naționale, punând accent pe echitate, protecție socială și valori comunitare. Cu toate acestea, metodele de recrutare – inclusiv monetizarea apartenenței – ridică întrebări despre transparență și integritate.

Articolul de față va fi actualizat pe măsură ce apar informații noi privind structura de conducere a partidului, programul politic detaliat și reacțiile oficiale ale autorităților electorale.

Sursă: G4Media

Autor – Inquam Photos / Octav Ganea

Digurile de protecție a Salinei Praid, distruse de o firmă contractată de Salrom – scandal politic și ecologic de proporți

Redacția Normedia
-
0
Digurile de protecție a Salinei Praid, distruse de o firmă contractată de Salrom – scandal politic și ecologic de proporți

Situația de la Salina Praid a degenerat într-un scandal național după ce s-a aflat că digurile de protecție construite pentru a limita infiltrarea apei în zăcământul de sare au fost dărâmate de o firmă mică, adusă de societatea de stat Salrom.

În urma acestor acțiuni neautorizate, râul Târnava Mică a fost contaminat cu o cantitate mare de sare, afectând alimentarea cu apă potabilă a mai multor localități și provocând un dezastru ecologic iminent.

Inițial, intervențiile realizate la Praid sub supravegherea specialiștilor români și internaționali au dus la scăderea salinității din pârâul Corund. Experții au recomandat construirea a două diguri pentru devierea apei, măsură ce a avut efecte pozitive vizibile. Însă, odată cu încheierea misiunii acestora, Apele Române și Salrom au început să ia decizii în paralel, fără consultări reciproce.

Conform surselor apropiate anchetei, firma responsabilă de demolarea digurilor este o entitate recent înființată, cu doar șapte angajați, fără experiență relevantă în lucrări hidrotehnice. De remarcat este și faptul că reprezentantul firmei, o arhitectă, își promovează activitatea pe internet ca fotograf.

Această firmă, contractată de Salrom, a considerat că digurile construite anterior de Apele Române îi încurcă lucrarea și le-a demolat. Decizia a fost luată unilateral, fără avizul specialiștilor, ceea ce a dus la o creștere alarmantă a salinității în râul Târnava Mică în dimineața zilei de joi.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a reacționat imediat, cerând demisia directorilor de la Apele Române și Salrom. El a acuzat cele două instituții că au permis intervenții neautorizate, ignorând expertiza tehnică. Barna a transmis situația și premierului, solicitând măsuri urgente.

Pe de altă parte, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a negat orice implicare a Apelor Române în această acțiune, afirmând că „acest caz nu se confirmă”. Divergențele de poziție dintre cei doi oficiali demonstrează lipsa de coordonare din interiorul guvernului interimar.

Râul Târnava Mică, afectat de salinizare, reprezintă o sursă de apă importantă pentru mai multe localități. Creșterea bruscă a salinității a dus la oprirea alimentării cu apă potabilă pentru zeci de mii de oameni. Există riscul ca dezastrul ecologic să se extindă din județul Mureș în județul Alba.

Pe lângă daunele de mediu, stațiunea Praid, o atracție turistică importantă, este complet pustie, iar activitățile economice din zonă sunt paralizate. Intrarea în salină este închisă, iar autoritățile locale sunt în alertă maximă.

Specialiștii consultați de Comisia Europeană au propus anterior metode eficiente de deviere a pârâului Corund, menite să protejeze salina. Aceștia au subliniat că orice intervenție trebuie aprobată de experți și coordonată central, pentru a evita exact tipul de catastrofă care s-a produs acum.

În lipsa unei coordonări și a unei anchete clare, autoritățile riscă să piardă controlul asupra situației. Cererile de demisie ale oficialilor implicați se înmulțesc, în timp ce cetățenii din Praid și localitățile învecinate se confruntă cu lipsa apei potabile și nesiguranța unui deznodământ favorabil.

Responsabilitatea pentru această catastrofă este greu de atribuit în absența unei anchete oficiale transparente. Totuși, opinia publică cere răspunsuri: cine a aprobat contractarea unei firme fără experiență? De ce nu au fost respectate recomandările experților? Și, mai ales, ce măsuri vor fi luate pentru a repara dezastrul și a preveni astfel de erori în viitor?

Cazul Praid scoate la iveală vulnerabilitățile din administrarea resurselor și lipsa de responsabilitate a unor instituții esențiale. Este un semnal de alarmă privind modul în care se gestionează fondurile publice, licitațiile și, mai ales, protejarea mediului. Până când anchetele vor clarifica responsabilitățile, consecințele deja se resimt acut: un dezastru ecologic în desfășurare, o stațiune paralizată și un guvern care pare mai preocupat de imagine decât de soluții reale.

Sursă: Newsweek

Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, acuzat de UDMR de dezastrul de la Praid – un director cu trecut penal susținut de Grindeanu

Redacția Normedia
-
0
Șeful Apelor Române, Sorin Lucaci, acuzat de UDMR de dezastrul de la Praid – un director cu trecut penal susținut de Grindeanu

Sorin Lucaci, actualul director general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), se află în centrul unui scandal politic și ecologic de proporții. UDMR îl acuză direct de implicare în catastrofa de la Praid, unde două diguri au fost demolate, generând un dezastru ecologic pe râul Târnava Mică.

În același timp, Lucaci este un personaj cu un trecut penal notoriu, condamnat în 2019 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru conducere sub influența alcoolului. Cu toate acestea, el a fost numit în fruntea Apelor Române cu susținerea politică a aripii PSD coordonate de Sorin Grindeanu.

Președintele Consiliului Județean Harghita, Biro Barna-Botond, a declarat că lucrările efectuate de Apele Române și Salrom pentru devierea pârâului Corund au dus la creșterea alarmantă a salinității în Târnava Mică. Acesta a cerut în mod public demiterea conducerii celor două instituții.

„Oamenii cu responsabilitate managerială în acest caz nu par capabili să gestioneze sau să remedieze situația. Este o chestiune de asumare și de demisie”, a spus Barna-Botond.

Potrivit publicației Curentul, Sorin Lucaci a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a fost prins conducând sub influența băuturilor alcoolice. Cu toate acestea, în 2022, el a fost promovat în fruntea Apelor Române, cu sprijinul politic al lui Sorin Grindeanu. În anul 2023, Lucaci încasa un salariu net lunar de aproximativ 20.000 de lei, potrivit declarațiilor de avere.

Mandatul lui Sorin Lucaci la ANAR a fost marcat de mai multe controverse:

  • Achiziție de sediu: În aprilie 2024, publicația Puterea a dezvăluit că instituția intenționa să cumpere un nou sediu în valoare de 15 milioane de euro.
  • Contracte preferențiale: În martie 2024, Buletin de Timișoara scria că Lucaci ar fi acordat patru contracte în valoare totală de peste 12 milioane de euro patronului echipei de fotbal FC Botoșani.
  • Afacere cu canabis: În noiembrie 2023, aceeași publicație relata că poliția a descoperit o plantație de canabis într-un canton al Apelor Române din apropiere de Timișoara. Deși conducerea ANAR a încercat să se delimiteze de acest incident, sursele locale susțin că activitatea era cunoscută și tolerată de ani de zile.

Alături de Apele Române, și conducerea companiei Salrom este acuzată de UDMR de implicare în dezastrul de la Praid. Directorul general Dan Dobrea este considerat un apropiat al PSD și a fost numit în 2022 prin influența fostului ministru al Economiei, Florin Spătaru. Dobrea are un traseu profesional controversat, fiind fost funcționar în Lehliu Gară și posesor de master la Academia de Poliție.

Numirea și menținerea în funcții-cheie a unor persoane cu condamnări penale sau fără competențe manageriale reale este o practică tot mai frecventă în structurile statului român. Cazul lui Sorin Lucaci ridică semne grave de întrebare cu privire la criteriile pe baza cărora sunt alese persoanele care gestionează resurse strategice ale țării, cum sunt apele.

Faptul că un condamnat penal se află în continuare la conducerea unei instituții de importanță națională, în ciuda scandalurilor repetate și a lipsei de transparență în atribuirea contractelor publice, reflectă o toleranță periculoasă la nivel guvernamental față de corupție și incompetență.

Situația de la Praid este simptomatică pentru o administrație publică dominată de interese politice și lipsite de responsabilitate. În timp ce cetățenii suportă consecințele dezastrului ecologic, cei care ar trebui să răspundă pentru aceste fapte continuă să fie protejați de partid.

Este nevoie de o reformă reală în instituțiile publice, bazată pe merit, integritate și transparență. Până atunci, cazuri precum cel al lui Sorin Lucaci vor rămâne dovada clară a eșecului statului român în a-și proteja cetățenii și mediul înconjurător.

Sursă: Defapt

Percheziții DNA la șeful Jandarmeriei Brăila: Suspectat de afaceri ilegale cu fast-food, combustibili și forță de muncă asiatică

Redacția Normedia
-
0
Percheziții DNA la șeful Jandarmeriei Brăila: Suspectat de afaceri ilegale cu fast-food, combustibili și forță de muncă asiatică

Nicolae Iulian Albaceanu, inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, este vizat de o anchetă penală derulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Procurorii au efectuat miercuri dimineață mai multe percheziții, atât la sediul instituției, cât și la domiciliul ofițerului, într-un dosar care ridică semne grave de incompatibilitate și conflict de interese.

Jandarmeria Română a transmis oficial că sprijină ancheta DNA și va pune la dispoziția organelor de urmărire penală toate documentele relevante:

„Instituția noastră precizează că va pune la dispoziția organelor judiciare toate documentele și înscrisurile necesare pentru elucidarea cauzei. Ne delimităm ferm de orice comportament sau faptă care contravine normelor legale și eticii profesionale”, se arată în comunicatul transmis de Jandarmeria Română.

Conform surselor judiciare consultate de G4Media, Albaceanu este bănuit că a gestionat o serie de afaceri private în paralel cu funcția publică, o practică interzisă de lege pentru angajații M.A.I. Cele mai importante dintre acestea sunt:

  • O rețea de intermediere a forței de muncă din Asia, orientată în special către domeniul construcțiilor și HoReCa;
  • Participații în afaceri de tip fast-food din zona de sud-est a țării;
  • Implicare indirectă în comerțul cu combustibili – activitate ce necesită licențe speciale și presupune relații comerciale extinse.

Dacă acuzațiile se confirmă, Albaceanu ar putea răspunde penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu și încălcarea regimului incompatibilităților prevăzute de Statutul cadrelor militare.

Potrivit CV-ului său:

  • A absolvit Universitatea Ecologică din București în 2005;
  • Între 2006-2008, a fost angajat la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Tulcea;
  • Din 2013 până în 2016, a fost director adjunct al Gărzii de Coastă Constanța;
  • În 2020-2021, a deținut funcția de șef serviciu Achiziții la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;
  • Din octombrie 2021, este inspector șef al IJJ Brăila.

Cazul Albaceanu readuce în atenție problema dublului standard și a conflictului de interese în rândul ofițerilor superiori din sistemul de ordine publică. Deși legislația este clară în ceea ce privește interdicțiile privind desfășurarea de activități comerciale, lipsa unor controale riguroase a permis, aparent, perpetuarea unor practici paralele.

Surse apropiate anchetei spun că filiera muncitorilor asiatici era una dintre cele mai profitabile activități ale grupării coordonate de Albaceanu. Se percepeau taxe de mediere de până la 3.000 de euro per muncitor, cu implicarea unor firme paravan înregistrate pe numele unor apropiați ai ofițerului.

În spațiul public, cazul a stârnit un val de reacții, în special în contextul în care Brăila este un județ cu tradiție în structurile de ordine publică. Sindicatele din sistemul de apărare cer deja o reformă mai profundă a mecanismelor de verificare internă, pentru a preveni astfel de cazuri în viitor.

Pe termen scurt, este de așteptat ca DNA să decidă dacă va solicita reținerea preventivă a ofițerului, în funcție de probele strânse în urma perchezițiilor.

Perchezițiile DNA la șeful Jandarmeriei Brăila aduc în prim-plan o posibilă rețea de afaceri derulate din umbră, sub protecția uniformei. Dacă acuzațiile se confirmă, cazul va deveni unul de referință în lupta anticorupție din structurile militarizate ale statului român. În același timp, va crește presiunea asupra instituțiilor de control intern să identifice din timp derapajele și să le sancționeze eficient.

Sursă: G4Media

Pensiile private din Pilonul II și III: Cum îți poți retrage banii din 2025 – viager, programat sau forfetar, fără taxe ascunse

Redacția Normedia
-
0
Pensiile private din Pilonul II și III: Cum îți poți retrage banii din 2025 – viager, programat sau forfetar, fără taxe ascunse

Banii din pensii private, Pilonul II și Pilonul III, vor putea fi incasați prin retragere programată sau pensie viageră, potrivit unui proiect de lege analizat recent. Schimbările vizate aduc claritate asupra modalităților de plată, a opțiunilor de retragere și a condițiilor de eligibilitate, oferind românilor o imagine mai completă despre beneficiile și obligațiile aferente pensiilor private.

Românii care au contribuit la Pilonul II (pensii private obligatorii) și Pilonul III (pensii private facultative) vor putea opta pentru:

  • Retragere programată: plata lunară pentru o perioadă determinată, până la epuizarea activului acumulat.
  • Pensii viagere: plăți lunare pe tot parcursul vieții beneficiarului și, dacă este cazul, al supraviețuitorului.

Pentru ambele forme, va exista opțiunea retragerii unei sume forfetare de până la 25% din totalul activului acumulat, cu condiția ca aceasta să se realizeze înaintea începerii plății pensiei.

Pentru a beneficia de o pensie privată, activul acumulat trebuie să fie de cel puțin 15.372 lei (echivalentul a 12 indemnizații sociale de stat pentru pensionari). Pentru valori sub acest prag, suma va fi plătită integral sau în tranșe pe maximum 5 ani.

Proiectul prevede că, la împreună cu cererea participantului, se poate realiza transferul activului către un fond de plată, fără penalități sau comisioane. Furnizorii nu pot percepe taxe la transfer.

Se vor constitui două categorii principale de fonduri:

  1. Fonduri de retragere programată: cu conturi individuale și plăți fixe încadrate în limita valorii indemnizației sociale.
  2. Fonduri de pensii viagere: plăți calculate actuarial, în funcție de activul acumulat și speranța de viață.

Furnizorii autorizați de ASF vor fi:

  • Administratori de fonduri de pensii
  • Societăți de asigurare de viață
  • Societăți de administrare a investițiilor
  • Societăți specializate în plată pensii private

Suplimentar, pot activa și entități din UE sau Spațiul Economic European, conform directivelor europene.

Veniturile din pensii private sunt impozitate cu 10%, conform Codului Fiscal. Sumele sub un anumit prag beneficiază de o deductibilitate de 3.000 lei per rată lunară sau plată unicată.

Furnizorii au obligația constituirii de provizioane și contribuții la Fondul de Garantare. Cheltuielile de funcționare sunt acoperite de furnizori. Fondurile vor fi investite cu prudență, pentru a garanta sustenabilitatea pensiilor acordate.

Administratorii sunt obligați să informeze participanții cu privire la situația conturilor și opțiunile de plată, în special în perioada apropiată pensionării.

Proiectul de lege aduce un cadru clar și predictibil pentru plata pensiilor private, asigurând echilibru între sustenabilitatea sistemului și protejarea intereselor beneficiarilor. Românii care au contribuit la Pilonul II sau III vor avea mai multă libertate de alegere, garanții și transparență în administrarea sumelor acumulate.

Această reformă este esențială pentru maturizarea sistemului de pensii private din România și alinerea sa la bunele practici europene.

Articol integral pe Profit.ro

Ministerul Energiei estimează costuri de aproximativ 1,78 miliarde lei pentru 2025 și 894,6 milioane lei pentru primele 3 luni din 2026

Redacția Normedia
-
0
Ministerul Energiei estimează costuri de aproximativ 1,78 miliarde lei pentru 2025 și 894,6 milioane lei pentru primele 3 luni din 2026

Ministerul Energiei a publicat, pe 11 iunie 2025, schema de sprijin pentru consumatorii de energie electrică, odată cu liberalizarea totală a pieței, programată să intre în vigoare la 1 iulie. Măsura vine ca răspuns la crețterile semnificative de prețuri anunțate deja de principalii furnizori, în contextul în care prețurile plafonate vor fi eliminate.

Liberalizarea pieței de energie va duce la scumpiri semnificative. Hidroelectrica, de exemplu, a anunțat majorări ale facturilor cuprinse între 52% și 64%, iar alți furnizori prognozează crețteri de până la 130%. Pentru a proteja categoriile vulnerabile, Ministerul Energiei introduce o nouă schemă de sprijin.

Schema se adresează exclusiv consumatorilor vulnerabili, adică celor care îndeplinesc criterii de venit sau se află în situații speciale:

  • Persoană singură cu venit net lunar de maximum 2.574 lei
  • Familie cu venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei
  • Persoană cu handicap (grav, accentuat, mediu): 3.641 lei/persoană singură, 2.460 lei/membru de familie
  • Persoană dependentă de aparatură medicală sau cu probleme de mobilitate/informare: aceleași plafoane ca mai sus
  • Familie cu cel puțin 3 copii sub 18 ani (sau până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ): 2.460 lei/membru
  • Familie monoparentală: 2.460 lei/membru

Nu sunt eligibili cei care nu au domiciliu stabil în România, beneficiază de servicii sociale rezidențiale sau execută pedepse privative de libertate.

Sprijinul va fi acordat sub formă de tichet de energie, distribuit prin Poșta Română cu confirmare de primire. Tichetele nu au valoare nominală fixă, ci vor fi încărcate lunar cu sumele aferente, încât timp beneficiarul întrunește condițiile.

Plățile se vor face automat prin serviciul de mandat poștal, iar Poșta va deschide conturi individuale pentru fiecare beneficiar.

Solicitarea se depune exclusiv online, printr-o aplicație dezvoltată de STS. Excepție fac persoanele fără acces la tehnologie, care pot fi asistate de primării, oficii poștale sau furnizorii de energie.

Aplicația va verifica automat datele declarate și le va corela cu bazele de date fiscale și de evidență a populației pentru a stabili eligibilitatea. Sprijinul va fi acordat până la 31 martie 2026.

Ministerul Energiei estimează costuri de aproximativ 1,78 miliarde lei pentru 2025 și 894,6 milioane lei pentru primele 3 luni din 2026.

Noua schemă de sprijin este esențială într-un context economic tensionat, dar se adresează exclusiv consumatorilor vulnerabili. Majoritatea populației va resimți o creștere a costurilor cu energia, odată cu liberalizarea pieței. Rămâne de văzut dacă implementarea va fi eficientă și sprijinul va ajunge la timp la cei care au cu adevărat nevoie.

Sursă: Economedia

Ioana Lazăr, a zecea detașare consecutivă ca secretar general al Ministerului Educației: Un simbol al politizării administrației publice

Redacția Normedia
-
0
Ioana Lazăr, a zecea detașare consecutivă ca secretar general al Ministerului Educației: Un simbol al politizării administrației publice

Ioana Lazăr continuă să ocupe una dintre cele mai influente funcții din Ministerul Educației, fără concurs, printr-o nouă detașare aprobată de premierul interimar Cătălin Predoiu. Este a zecea detașare consecutivă, semn al unei practici instituționalizate care ocolește competiția deschisă pentru o funcție publică de conducere esențială.

Conform documentului publicat în Monitorul Oficial pe 11 iunie 2025, Ioana Lazăr a fost detașată pentru înca 6 luni, începând cu 16 iunie, în funcția de secretar general al Ministerului Educației. Propunerea a venit de la ministrul Daniel David, printr-o adresă oficială trimisă Secretariatului General al Guvernului (SGG) pe 2 iunie.

Precedenta detașare fusese semnată de premierul Marcel Ciolacu în decembrie 2024. Lazăr, jurist de profesie, ocupă acest post din noiembrie 2019, cu o scurtă întrerupere în decembrie 2020, când Monica Anisie a încetat detașarea, decizie ulterior inversată de Sorin Cîmpeanu.

Ioana Lazăr este un personaj controversat, dar influent în aparatul administrativ. Ȟa a început activitatea în Agenția Taberelor Școlare în 2002, imediat după absolvirea Facultății de Drept la Universitatea Spiru Haret. Din cauza lipsei de acreditare a instituției la acel moment, Lazăr și-a susținut examenul de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

Ulterior, a lucrat în Ministerul Educației, unde a urcat treptat în ierarhie: consilier juridic, director de relații cu Parlamentul, apoi secretar general adjunct. A urmat un master la SNSPA și un program de formare la Academia SRI, ceea ce a contribuit la consolidarea poziției sale în aparatul administrativ.

Funcția de secretar general este una tehnică, dar cu putere administrativă majoră: gestionează aparatul funcționăresc, semnează documente esențiale și este „cărăușul” deciziilor ministrului. Cu toate acestea, deși legea prevede organizarea de concursuri, acest post a rămas permanent ocupat prin detașare.

A zecea prelungire înseamnă, practic, o ocupare informală în mod permanent, fără transparență, fără competiție, într-un sector public deja acuzat de politizare excesivă.

Experții în administrație publică au criticat practica frecventă a guvernelor de a evita organizarea de concursuri pentru posturile-cheie din ministere. Astfel, funcționari care au susținerea politicienilor sunt ținținuți artificial în funcții, prin prelungiri semestriale.

Ioana Lazăr este considerată un exemplu clasic al acestei dinamici. Faptul că toate guvernele din 2019 încoace – fie PNL, fie PSD – au aprobat aceste prelungiri arată că susținerea ei este transversală politic.

În 2020, ministra Monica Anisie a încercat să o îmndepărteze, ceea ce a generat un conflict intern. Ulterior, Sorin Cîmpeanu a repus-o imediat în funcție, făcând din această mutare primul său act administrativ ca ministru. Acest gest a întrat deja în folclorul administrativ drept simbolul continuității informale, indiferent de contextul politic.

Ministerul Educației, aflat într-o perioadă de reforme anunțate și implementări legislative dificile, are nevoie de profesionalism, viziune și eficiență. Numirea repetată a unui funcționar pe același post, fără concurs, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a asigura competiție reală și promovarea meritocrației.

Cazul Ioanei Lazăr este emblematic pentru modul în care administrația publică funcționează pe criterii de influență și continuitate politică, nu pe bază de concurs și competență. Este un semnal de alarmă pentru toți cei care cer modernizarea statului român, mai ales în domeniul educației, atât de vulnerabil și de esențial pentru viitorul țarii.

Sursă: Edupedu

Foto: Inquam Photos/Gyozo Baghiu

Concordia atacă dur ideea taxei de solidaritate propusă de PSD: „Un nou experiment fiscal pe spatele mediului privat”

Redacția Normedia
-
0
Concordia atacă dur ideea taxei de solidaritate propusă de PSD: „Un nou experiment fiscal pe spatele mediului privat”

Confederația patronală Concordia, una dintre cele mai importante organizații reprezentative pentru mediul de afaceri din România, a reacționat cu vehemență față de ideea introducerii unei „taxe de solidaritate” pe venituri, susținută recent de Partidul Social Democrat (PSD).

„Suntem stupefiați și revoltați în fața unui nou experiment fiscal care lovește exact în sectorul care încarcă încă motorul economiei românești: mediul privat”, au declarat oficialii Concordia, printr-un comunicat de presă emis miercuri, 11 iunie 2025.

Concordia acuză că măsura nu este altceva decât o formă de penalizare a celor care muncesc și produc valoare în România, în timp ce statul evită să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea ineficientă a banului public.

„Solidaritatea reală presupune reciprocitate. Nu putem vorbi de solidaritate când doar unii muncesc și alții cheltuie. Nu putem vorbi de echitate fiscală atâta timp cât colectarea TVA este sub orice standard european, iar evaziunea fiscală e tolerată ani la rând”, se mai arată în mesajul transmis de organizație.

Conform calculelor prezentate de Concordia, o eventuală taxă de solidaritate aplicată veniturilor nete de peste 10.000 lei ar afecta aproximativ 7% dintre angajați și ar genera venituri de numai 3,5 miliarde de lei anual – adică doar 0,2% din PIB.

„Nu doar că nu se va rezolva dezechilibrul bugetar, dar va fi transmis un semnal profund negativ în economie. Angajații de top vor fi demotivați, iar companiile vor regândi strategiile de salarizare și retenție”, avertizează reprezentanții confederației.

În cazul unei plafonări mai joase a venitului impozabil, de 12.000 lei brut, impactul asupra forței de muncă ar fi și mai amplu: aproximativ 18% dintre angajați ar fi vizați de această măsură.

Concordia subliniază că orice discuție despre noi taxe trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor statului și creșterea performanței instituțiilor publice.

„Pentru fiecare leu adunat prin taxe majorate, doi lei trebuie economisiți prin tăierea risipei. Atâta timp cât statul nu face curățenie în propriul aparat, sarcina nu poate fi transferată încă o dată asupra celor care muncesc”, atrag atenția oficialii patronatului.

Ei mai arată că dacă România ar reuși o colectare a taxelor la nivelul mediei europene, ar putea obține venituri suplimentare considerabile, fără să mai apeleze la taxe noi.

O altă preocupare a Concordia este afectarea clasei de mijloc, segment care a crescut accelerat în ultimii 15 ani datorită cotei unice de impozitare.

„Este absurd să te întrebi de ce românii pleacă din țară, când le pui tot mai multe bariere în calea dezvoltării. Impozitarea excesivă a veniturilor medii și mari nu înseamnă solidaritate, ci pedeapsă pentru succes”, subliniază patronii.

Confederația cere autorităților să abandoneze ideile de taxe ad-hoc și să construiască politici fiscale sustenabile în urma unui dialog real cu mediul de afaceri.

„România are nevoie de o reformă fiscală echilibrată, nu de experimente grăbite. Nu vrem privilegii, vrem reguli clare, aplicate tuturor. Iar ceea ce cerem este să fim tratați ca parteneri, nu ca inamici fiscali”, se concluzionează în mesajul Concordia.

Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Sursă: G4Media

DNA, percheziții la ISCTR Timiș: Șeful regionalei prins cu mită de 6.500 de euro și suspiciuni de „șpagă centralizată”

Redacția Normedia
-
0
DNA, percheziții la ISCTR Timiș: Șeful regionalei prins cu mită de 6.500 de euro și suspiciuni de „șpagă centralizată”

O anchetă de amploare zguduie Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Timiș. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat, pe 10 iunie 2025, peste 30 de percheziții la domiciliile unor angajați ai instituției, precum și la sediul regional. Cazul are în prim-plan pe Ilie Sîrbu Lucian, șeful ISCTR Timiș, care ar fi fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro.

Potrivit informațiilor obținute de G4Media, flagrantul în care Ȟeful ISCTR Timiș a fost surprins primind 6.500 de euro a fost doar vârful aisbergului. Ancheta DNA vizează un sistem de mită organizat, prin care angajații ISCTR colectau sume de bani de la transportatori pentru a evita sancțiunile legale sau pentru a obține tratament preferențial.

Sistemul funcționa ca o „șpagă centralizată”: sumele colectate de inspectori, de la câteva sute de lei la mii de euro, erau transmise ierarhic încă din teren, ajungând până la conducerea regională.

DNA, sprijinită de ofițeri de poliție judiciară, a demarat simultan percheziții la domiciliile a peste 30 de angajați, în paralel cu descinderi la sediul ISCTR Timiș. Obiectivul: strângerea de probe care să confirme funcționarea acestui mecanism de corupție extinsă.

Sursele susțin că în centrul acestui sistem se află Ilie Sîrbu Lucian, care ar fi orchestrat și menținut rețeaua, profitând de poziția sa de conducere pentru a acoperi neregulile subalternilor și a proteja transportatorii dispuși să plătească.

Potrivit anchetatorilor, modul de operare era bine pus la punct. Simpli inspectori de teren solicitau sume modice de la transportatori pentru a nu însemna amenzi. Pentru „probleme mai serioase”, mita crețtea proporțional și era transmisă superiorilor.

Transportatorii care refuzau să plătească erau vizați de controale dure, amenzi repetate și uneori chiar de sesizări penale. Cei care plăteau, beneficiau de protecție, ocolirea sancțiunilor sau acces prioritar la rute mai profitabile.

ISCTR este o structură cu atribuții esențiale în siguranța rutieră și fiscalitate în domeniul transporturilor. Instituția verifică în trafic conformarea operatorilor cu reglementările legale privind timpii de condus, greutatea vehiculelor, taxele și licențele.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, ISCTR a fost frecvent acuzată de practici corupte. Controlorii rutieri sunt considerați extrem de influenți în teritoriu, dar totodată slab supravegheați. Raportări ale Curții de Conturi sau articole de presă au scos încă din anii trecuți la iveală suspiciuni privind favorizarea anumitor firme în schimbul unor beneficii.

Deocamdată, DNA nu a emis un comunicat oficial, dar surse apropiate anchetei susțin că dosarul este în fază avansată, iar săptămâna aceasta se așteaptă mai multe rețineri și propuneri de arestare preventivă.

De asemenea, se ia în calcul extinderea cercetărilor împreună cu alte structuri teritoriale ale ISCTR, pentru a verifica dacă modelul „Timiș” este replicat și în alte regiuni.

Unii reprezentanți ai asociațiilor de transportatori din regiune au declarat pentru presă că sistemul de mită era bine cunoscut în breaslă: „Dacă nu plăteai, te hărțăiau zilnic. Era o formă de taxă de protecție. Dar multora le convenea, era mai ieftin să dai bani în mână decât să-ți închizi firma cu amenzi.”

Cazul ISCTR Timiș scoate la lumină o problemă structurală a instituțiilor de control din România. Când o instituție-cheie ajunge să funcționeze ca un mecanism de estorcare a banilor, întreaga ordine de drept este subminată.

Ancheta DNA este un semnal de alarmă pentru reforma acestor instituții: transparență, controale externe, digitalizare și responsabilitate. Pentru că, altfel, corupția se va reproduce, indiferent de numele celor care ocupă temporar funcțiile.

Sursă: G4Media

Directorii companiilor Primăriei Iași, salarii nete de până la 7.000 de euro lunar, cu monopol și comenzi exclusiv de la bugetul local

Redacția Normedia
-
0
Directorii companiilor Primăriei Iași, salarii nete de până la 7.000 de euro lunar, cu monopol și comenzi exclusiv de la bugetul local

Iașul se confruntă cu una dintre cele mai grave distorsiuni între salariile din administrația publică și veniturile reale ale cetățenilor. În timp ce salariul mediu în județ este de 5.189 de lei net, directorii companiilor municipale câștigă și de 6-7 ori mai mult, fără concurență reală și cu comenzi aproape exclusiv de la bugetul local.

În primele luni din 2025, directorii de la Servicii Publice Iași (SPI), Salubris, Citadin și Termoservice au primit câte 12 salarii nete bonus pentru performanțe aparent extraordinare. În realitate, aceste companii au un singur client: Primăria Iași. Iar criteriile de performanță sunt atât de permisive încât sunt imposibil de ratat.

Laurențiu Ivan, directorul SPI, a câștigat 405.000 de lei net în 2024, echivalentul a 80.000 de euro, adică 6.666 euro lunar. Ivan susține că a atins 130% din indicatorii de performanță. Acest lucru i-a adus bonusuri egale cu salariile lunare, fără să se ia în calcul complexitatea muncii sau impactul activității.

La Citadin, directorul Marius Ionescu a primit un venit total net de aproximativ 40.000 de euro pe an doar din salariu fix. Încă 40.000 de euro net i-au fost virați drept componentă variabilă pentru atingerea indicatorilor. În total: 80.000 de euro/an, pentru o activitate constând în reparații minore, deszăpeziri și marcaje rutiere, toate comandate și bugetate de Primărie.

Potrivit rapoartelor financiare, 94% din veniturile Citadin provin din comenzi publice directe. Practic, compania nu concurează cu nimeni pe piață.

Cătălin Neculau, directorul Salubris SA, gestionează un monopol pe salubritate. Tariful a crescut în mai 2025 la 26,67 lei/persoană, unul dintre cele mai mari din țară. În același timp, compania a raportat un profit de 20 milioane de lei și o cifră de afaceri de 164 de milioane.

Pentru managementul acestui colos fără concurență, Neculau a primit un salariu net anual de 408.000 lei (aproximativ 82.000 euro).

Cristian Stoica, directorul Companiei de Transport Public Iași, a fost cel mai moderat din rândul șefilor de instituții. A obținut 165.000 de lei net pe salariu de bază și alte 162.000 de lei din bonusuri. Cu toate acestea, Stoica a precizat că doar 6 luni din an a încasat integral componenta variabilă.

CTP este singura entitate care derulează investiții majore cu fonduri europene, de aproximativ 250 de milioane de euro în ultimul deceniu. Cu toate acestea, Stoica este singurul director care recunoaște că bonusurile sunt condiționate de evaluări riguroase.

Radu Botez, fostul director al Eco Piața, a refuzat să accepte majorarea salariului la maximul legal și nu a încasat bonusuri. El rămâne o excepție într-un sistem în care premiile generoase sunt regula, nu răsplata reală pentru performanță.

Alin Aivănoaei, directorul Termoservice, nu a răspuns întrebărilor legate de venituri, dar potrivit deciziilor AGA, a primit 12 bonusuri lunare. În total: 380.000 de lei pe 2024, aproximativ 31.666 de lei net/lună.

Criteriile de performanță includ scăderea duratei de răspuns la petiții, reducerea consumului energetic și onorarea comenzilor. Dar când bugetul vine integral de la Primărie, iar comenzile sunt formale, e imposibil să nu le atingi.

Surse din Primărie spun că indicatorii sunt concepuți special pentru a fi atinși: „Numai cine nu vrea nu-i îndeplinește.”

Deși companiile au profituri, investițiile sunt minore. De exemplu, Salubris a montat 1.000 de coșuri de gunoi în martie 2024. În rest, profitul merge spre bonusuri și salarii de lux.

Sistemul este regizat astfel încât să recompenseze loialitatea, nu competența. Primarul Mihai Chirica a creat o aristocrație administrativă în care câțiva directori gestionează bugete uriașe fără presiune de performanță.

Salariile de 7.000 de euro net pe lună îi plasează pe acești directori peste managerii de top din multinaționale. Dar în timp ce în privat acele sume sunt obținute prin muncă intensă și rezultate, la Primărie sunt acordate pentru loialitate și prezență zilnică la birou.

Modelul actual de management din companiile municipale din Iași nu este sustenabil. Fără presiunea concurenței, fără criterii reale de performanță și fără transparență în utilizarea banului public, directorii devin beneficiarii unui sistem care privilegiază funcția, nu rezultatul.

Cetățenii din Iași rămân cu străzi proaste, servicii scumpe și investiții minore, în timp ce bugetul public este cheltuit pe salarii și bonusuri exorbitante.

Sursă: RepoterIs.ro

1...979899...560Pagina 98 din 560