Investigațiile recente din Portul Constanța aduc la lumină o serie de nereguli legate de proiectul amenajării unei parcări de TIR-uri, investiție esențială pentru fluidizarea traficului rutier din zona portuară. Problema majoră este legată de schimbarea terenului inițial pe care urma să fie construită parcarea și de erorile din documentele oficiale care au permis continuarea procedurilor, inclusiv depunerea unei cereri de finanțare europeană pe baza unor informații false.

Schimbarea terenului destinat parcării de TIR-uri a avut loc la începutul anului 2023, după ce, în 2014, Master Planul Portului Constanța prevede un anumit teren pentru acest proiect. Conform unei investigații realizate de Info Sud-Est, schimbarea terenului a fost făcută din pix, fără o justificare corespunzătoare. Surse din cadrul portului sugerează că interesul imobiliar al unor politicieni locali ar putea fi motivul acestei schimbări.

DNA Constanța a demarat o anchetă pentru a analiza această modificare, întrucât schimbarea terenului a fost realizată fără respectarea normelor legale, ceea ce ridică suspiciuni privind posibile favoruri acordate unor persoane influente din politica locală.

În ceea ce privește depunerea cererii de finanțare europeană, aceasta a fost semnată de Cristina Rizea, șefa departamentului Comunitate portuară a Portului Constanța, și de George Vișan, directorul comercial al Portului, care în acel moment îndeplinea rolul de director general interimar. Potrivit documentelor oficiale, cererea de finanțare de aproape 20 de milioane de euro pentru proiectul parcării a fost depusă către Uniunea Europeană, deși certificatul de urbanism aferent terenului conținea erori materiale grave, care nu au fost corectate la timp.

Cristina Rizea a confirmat pentru Info Sud-Est că, deși era conștientă de erorile din certificatul de urbanism, a ales să depună cererea de finanțare. Ulterior, a solicitat Primăriei Agigea să corecteze erorile, dar, până la momentul actual, nu s-au realizat modificările necesare.

Una dintre principalele probleme semnalate este legată de faptul că certificatul de urbanism a fost emis pe baza unor informații false. În certificatul de urbanism inițial, terenul era declarat ca fiind destinat pentru „curți construcții”, în timp ce în realitate acesta era înregistrat la Cadastru ca teren „arabil”. Această eroare a avut un impact direct asupra estimării valorii terenului și asupra costurilor de expropriere, dar și asupra întregii documentații depuse pentru finanțare.

Potrivit celor afirmate de Aduro, proiectantul investiției, Primăria Agigea a fost informată despre aceste nereguli, dar nu a oferit un răspuns oficial până la începutul anului 2025, când s-a solicitat oficial corectarea certificatului de urbanism. De asemenea, proiectantul menționează că rectificarea erorilor din certificat ar presupune și modificarea indicatorilor economici și, implicit, a valorii estimative a investiției.

Pe lângă erorile din certificatul de urbanism, un alt punct de critică majoră este legat de lipsa unui studiu de fezabilitate aprobat înainte de depunerea cererii de finanțare. Studiul de fezabilitate pentru parcarea de TIR-uri a fost realizat în regim de urgență și a fost trimis de două ori spre refacere companiei care l-a întocmit, din cauza obiecțiilor comisiilor de specialitate ale Portului Constanța. Deși lucrările la studiul de fezabilitate au început în urmă cu mai bine de doi ani, acesta nu a fost finalizat și avizat de structurile competente ale portului.

În urma investigațiilor, Portul Constanța a confirmat că nu a avizat nici valoarea estimată a investiției, argumentând că Programul CEF (Connecting Europe Facility), prin care se solicită finanțarea, nu impune aprobarea prealabilă a acestei valori.

Experți în investiții publice și accesarea fondurilor europene au reacționat cu îngrijorare față de aceste practici, comparând situația cu ceea ce se întâmpla acum mai mulți ani, când reglementările europene erau mai permisive. Specialiștii subliniază că depunerea unei cereri de finanțare fără a avea toate documentele necesare, precum un certificat de urbanism corect și un studiu de fezabilitate aprobat, reprezintă o practică inacceptabilă în prezent, în contextul în care UE a devenit mult mai riguroasă în ceea ce privește documentația depusă pentru obținerea finanțării.

Investigațiile în derulare privind proiectul parcării de TIR-uri din Portul Constanța pun în lumină grave nereguli legate de modul în care au fost gestionate procedurile administrative și documentația necesară pentru accesarea fondurilor europene. DNA Constanța continuă ancheta pentru a verifica legalitatea schimbării terenului și a depunerii unei cereri de finanțare pe baza unor documente incomplete și incorecte.

Aceste evenimente ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului de accesare a fondurilor europene și la posibilele influențe politice care au stat la baza deciziilor administrative. Rămâne de văzut cum vor evolua anchetele și dacă autoritățile vor lua măsuri pentru a corecta aceste nereguli și a asigura transparența în gestionarea banilor publici.

Articol integral pe G4Media

sursa foto: Info Sud-Est

Într-un context în care competențele și experiența relevantă sunt adesea așteptate pentru ocuparea unor funcții de conducere în sectorul public, numirea lui Claudiu Crețu-Sârbu în fruntea unor companii de stat din energie și a unui institut de cercetare din transporturi a stârnit controverse. Fost polițist, cu studii de teologie și drept, Crețu-Sârbu a fost ales să conducă instituții esențiale, deși carierele sale anterioare nu au fost legate de domeniile în care a fost plasat.

Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, înainte de a obține o licență în drept la controversata Academie de Poliție. După încheierea studiilor, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ca ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte, o funcție care nu avea legătura cu domeniile energetice sau de cercetare. În 2013, a fost detașat la ANAF, instituție ce nu are nici ea vreo legătură directă cu sectorul energetic.

Cariera sa în domeniul energetic a început în 2016, când a fost numit director la Radet, compania de furnizare a apei calde și a căldurii din București. În iulie 2017, Crețu-Sârbu a fost plasat **administrator special la Elcen, companie de termoficare din capitală, aflată sub controlul Ministerului Energiei. În această funcție, a fost responsabil de administrarea unui important complex de patru termocentrale și o uzină de reparații.

Începând cu iulie 2021, Crețu-Sârbu a fost numit director general la Termoenergetica București, iar apoi a revenit în fruntea Elcen. Aceste poziții de conducere într-o perioadă în care Termoenergetica se află într-o situație financiară dificilă, cu datorii de peste un miliard de lei, ar putea ridica întrebări cu privire la competențele necesare pentru a gestiona astfel de entități.

Pe lângă funcțiile de conducere de la Elcen și Termoenergetica, Crețu-Sârbu a ajuns, în 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie aflată sub autoritatea municipiului condus de primarul liberal Vergil Chițac. Acest rol adaugă o altă dimensiune influentă în cariera sa, consolidându-i poziția în sectorul energetic din România.

În paralel cu activitatea sa în domeniul energetic, Claudiu Crețu-Sârbu face parte și din Consiliul de Administrație al Institutului de Cercetări în Transporturi (Incertrans), o instituție publică aflată sub autoritatea Ministerului Educației și Cercetării, care deține majoritatea acțiunilor. Acesta este un alt exemplu de alocare a unui post de conducere unei persoane care, deși nu are o pregătire specifică în cercetare sau transporturi, ajunge să conducă un institut cheie în aceste domenii.

În anul fiscal 2023, Crețu-Sârbu a înregistrat venituri substanțiale din multiplele sale funcții publice. Potrivit declarației de avere, acesta a câștigat:

• 156.816 lei de la Termoenergetica București

• 150.887 lei de la Elcen București

• 34.000 de lei de la Incertrans

• 13.000 de lei de la Termocentrale Constanța

În total, acesta a încasat aproximativ 30.000 de lei pe lună, ceea ce echivalează cu aproape 6.000 de euro lunar. Aceste venituri vin într-un context în care unele dintre aceste instituții publice sunt aflate într-o situație financiară dificilă, iar în cazul Termoenergetica, compania este în pierdere, cu datorii semnificative.

Numirea unui fost polițist, absolvent de teologie, într-o funcție de conducere în domenii precum energia și cercetarea în transporturi nu a fost lipsită de critici. Mulți consideră că experiența sa în poliție și teologie nu justifică preluarea acestor funcții extrem de importante, care presupun gestionarea unor resurse financiare și umane considerabile.

Criticii subliniază că astfel de numiri pot fi influențate de factori politici și de relațiile de partid, ceea ce pune sub semnul întrebării transparența și eficiența gestionării acestor instituții publice. De asemenea, numirile în astfel de poziții au ridicat întrebări cu privire la modul în care sunt desemnate persoanele în funcții de conducere în sectorul public și la respectarea principiilor de meritocrație.

Cariera lui Claudiu Crețu-Sârbu în fruntea unor importante companii de stat din domeniul energetic și al cercetării în transporturi, deși a fost marcată de lipsa unei pregătiri specifice în aceste domenii, a fost susținută de o rețea puternică de relații politice și de încrederea acordată de autoritățile de stat. În ciuda experienței sale în poliție și teologie, acesta a reușit să ajungă într-o serie de poziții cheie în administrarea unor instituții publice importante. Totuși, acest traseu profesional stârnește întrebări legate de transparența, competențele și corectitudinea numirilor în funcții publice.

Sursă: Defapt

Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Liviu Jicman, a efectuat nu mai puțin de 60 de deplasări internaționale în doar doi ani, ridicând multe întrebări cu privire la cheltuielile publice și motivele acestor călătorii. În perioada 2021-2024, Jicman a cheltuit aproximativ 414.000 de lei, o sumă semnificativă din fondurile instituției, pentru deplasările sale. Deși aceste călătorii sunt justificate oficial de rolul său de reprezentant al ICR în diferite evenimente culturale internaționale, surse din cadrul ICR au sugerat că unele dintre ele ar fi fost destinate evenimentelor mai puțin relevante.

În 2023, Liviu Jicman a efectuat 28 de deplasări, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 31, ceea ce înseamnă că președintele ICR a călătorit aproape lunar. Printre cele mai frecvente luni de călătorii se numără iunie, iulie, și septembrie 2023, când a avut câte 4 deplasări pe lună. În total, ICR a cheltuit pentru deplasările președintelui mai mult de 120.000 de lei în 2023 și 294.000 de lei în 2024, ceea ce echivalează cu aproape 414.000 de lei pentru cei doi ani de mandat.

În mod oficial, ICR are 20 de reprezentanțe în străinătate, iar președintele instituției ar trebui să reprezinte România și cultura națională în cadrul evenimentelor internaționale de prestigiu. Totuși, Liviu Jicman a călătorit personal pentru unele evenimente mai mici, care nu necesitau neapărat prezența sa, având la dispoziție personalul reprezentanțelor ICR.

De exemplu, în noiembrie 2024, președintele ICR a participat la două concerte din cadrul turneului „Bridges Across Europe” al Corului Madrigal, eveniment organizat pentru a marca Ziua Națională, în Belgia și Luxembourg, deplasare care a costat 7.721 de lei. În luna iulie a aceluiași an, Jicman a participat la un concert al Operei Naționale București la Versailles, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, o călătorie care a costat 5.541 de lei pentru o singură zi.

De asemenea, în aceleași luni, președintele ICR a călătorit și în Austria, pentru a participa la două expoziții organizate în colaborare cu ICR, „All the Future Ahead” și „Into the Woods”. Această deplasare a costat 7.032 de lei pentru 5 zile de călătorie.

Printre cele mai costisitoare deplasări ale lui Liviu Jicman se numără călătoria din Spania și Polonia în octombrie 2024, pentru a participa la Săptămâna Premiilor Prințesa de Asturias, la Oviedo, și la EUNIC Regional Seminar de la Varșovia. Călătoria a costat 19.875,59 de lei. Președintele ICR a explicat că deplasările în aceste locații au fost corelate și legate între ele, motivând costurile mari prin importanța acestor evenimente pentru promovarea culturii românești.

În ciuda criticilor referitoare la cheltuielile publice, Liviu Jicman consideră că numărul de deplasări nu este unul exagerat, având în vedere funcția sa de reprezentant al ICR. Potrivit acestuia, reprezentarea este esența funcției sale, iar plecările în străinătate sunt parte din atribuțiile sale de a promova cultura română. În plus, președintele ICR beneficiază de o indemnizație de 300 de euro pe zi pentru fiecare deplasare, sumă destinată să acopere cazarea și diurna, fără a fi necesară justificarea cheltuielilor.

În ceea ce privește costurile biletelor de avion, Jicman a precizat că acestea sunt achiziționate conform procedurilor de achiziții publice, iar prețurile pot fi mai mari decât dacă biletele ar fi cumpărate direct, din cauza licitațiilor și a contractelor-cadru cu agențiile de turism.

Deși funcția de președinte al ICR presupune reprezentarea instituției la evenimente culturale internaționale, frecvența și costul călătoriilor susținute de instituțiile publice ridică întrebări legate de transparența cheltuielilor și de utilizarea resurselor publice. Într-o perioadă în care statul român se confruntă cu provocări economice, astfel de deplasări pot genera nemulțumiri în rândul publicului larg și al contribuabililor care susțin aceste cheltuieli.

Liviu Jicman a călătorit de 60 de ori în doar doi ani, iar costul total al deplasărilor sale a fost de 414.000 de lei. Deși unele dintre aceste călătorii au fost necesare pentru reprezentarea culturii românești în străinătate, altele nu au justificat prezența personală a președintelui ICR, mai ales în condițiile în care instituția dispune de reprezentanțe în numeroase țări. Rămâne de văzut cum va influența aceste cheltuieli imaginea publică a ICR și a lui Liviu Jicman în viitorul apropiat, mai ales având în vedere contextul economic actual.

ARTICOL INTEGRAL PE Buletin de București

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea