După ani de controverse și reglementări aplicate lax, piața jocurilor de noroc din România intră într-o nouă etapă de reformă dură, odată cu instalarea în aprilie 2025 a noii conduceri a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în frunte cu Vlad-Cristian Soare.

În doar o lună de mandat, ONJN a demarat acțiuni ferme și a trasat patru direcții strategice: control ferm al pieței negre, funcționalizarea reală a autoexcluderii, alocarea eficientă a fondurilor sociale și digitalizarea instituției.

Cea mai vizibilă măsură a fost ofensiva împotriva pieței negre a jocurilor de noroc. În mai puțin de 30 de zile, ONJN a efectuat peste 1.000 de acte de control, soldate cu sancțiuni totale de peste 700.000 lei, deschiderea a 8 dosare penale, suspendarea unei licențe, anularea alteia și confiscarea a peste 50 de mijloace de joc operate ilegal.

Potrivit surselor apropiate ONJN, aceste acțiuni reprezintă doar începutul. Urmează controale extinse, în colaborare cu Parchetul, poliția economică și alte autorități, cu scopul de a curăța o piață invadată de operatori ilegali, mai ales în mediul rural sau în orașele mici, unde sălile de joc funcționează ilegal, încălcând interdicțiile privind numărul de locuitori.

O mare parte din sesizările care au declanșat aceste acțiuni de control au venit de la cetățeni. Locuitorii din comune și orașe mici au semnalat existența sălilor ilegale de jocuri de noroc care profită de lipsa de supraveghere din teritoriu. Astfel, ONJN a început să trateze cu seriozitate plângerile primite, punând presiune pe rețelele clandestine care operează în afara cadrului legal.

Una dintre cele mai grave disfuncții semnalate de rapoartele anterioare ale Curții de Conturi viza autoexcluderea jucătorilor cu probleme. La preluarea mandatului, ONJN avea peste 15.000 de cereri de autoexcludere neprocesate.

În prezent, surse din cadrul instituției confirmă că toate cererile au fost procesate, iar baza de date aferentă a fost securizată și criptată, respectând normele stricte de confidențialitate. Această bază de date, odată funcțională, permite operatorilor legali să blocheze accesul celor care își declară voluntar problemele de adicție.

În paralel, ONJN susține modificarea legislației pentru ca regimul autoexcluderii să devină mai clar și aplicabil unitar tuturor operatorilor, eliminând lacunele actuale care lasă loc de interpretare și evitare a măsurilor.

Anual, Oficiul pentru Jocuri de Noroc administrează aproximativ 20 de milioane de euro proveniți din contribuțiile obligatorii ale operatorilor licențiați. În trecut, gestionarea acestor fonduri a fost opacă, iar efectele concrete asupra fenomenului de dependență aproape inexistente.

Noua strategie vizează alocarea transparentă a acestor fonduri pentru:

• construirea de centre specializate pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc;
• lansarea de programe educaționale pentru tineri și minori;
• campanii naționale de informare și prevenție;
• susținerea ONG-urilor specializate în sprijinirea victimelor adicției.

Primul eveniment public important va fi lansarea oficială, pe 10 iunie 2025, în Parlamentul României, a Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Tratarea Adicției de Jocuri de Noroc. Vor participa experți din sănătatea mintală, educație și protecția copilului, marcând o premieră în abordarea complexă a fenomenului.

O altă prioritate anunțată vizează modernizarea radicală a instituției prin digitalizare. ONJN lucrează la:

• implementarea unui sistem informatic unitar de monitorizare a operatorilor online;
• eficientizarea procedurilor de autorizare și control;
• transmiterea electronică a raportărilor de către operatori;
• transparență publică asupra licențelor, amenzilor și măsurilor aplicate.

Obiectivul este eliminarea birocrației, reducerea abuzurilor și urmărirea în timp real a operatorilor de pe piață, inclusiv a platformelor online străine care încearcă să activeze ilegal în România.

Măsurile luate de noua conducere vin după ani de critici adresate ONJN, acuzat că ar fi permis extinderea agresivă a industriei fără suficiente garanții de protecție a populației. În special dependența de păcănele și accesul copiilor și adolescenților la jocuri de noroc au devenit o problemă socială majoră.

Studiile arată că România este printre statele UE cu cea mai slabă reglementare efectivă a pieței jocurilor de noroc în raport cu mărimea fenomenului. Mii de săli de păcănele funcționează în orașe mici și sate, iar publicitatea agresivă online atrage constant noi jucători.

Vlad-Cristian Soare, șeful ONJN, transmite un mesaj clar: „Piața jocurilor de noroc din România nu mai poate funcționa haotic. Nu urmărim doar încasările la buget, ci și protejarea populației vulnerabile. În mandatul actual, va exista toleranță zero pentru nereguli, indiferent de cine le comite.”

Ofensiva ONJN este urmărită cu atenție și de reprezentanții industriei, care solicită reguli ferme, dar aplicate corect, pentru a elimina competiția neloială cu piața gri și neagră.

Primele măsuri anunțate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc marchează o schimbare importantă de abordare, însă provocările rămân uriașe. Combaterea rețelelor ilegale, sprijinirea dependenților și digitalizarea completă a industriei vor necesita nu doar acțiuni ferme, ci și continuitate politică, voință reală de aplicare a legii și colaborare instituțională.

România are în față șansa de a deveni un model de bună reglementare a unei industrii cu implicații financiare și sociale uriașe. Rămâne de văzut dacă noile măsuri anunțate vor fi susținute pe termen lung de toate instituțiile statului.

Sursă: Știripesurse

În plină criză bugetară și cu un deficit în creștere, statul român cheltuiește aproape 900.000 de euro anual pentru 17 bugetari privilegiați care participă la câteva ședințe pe lună. Mulți dintre aceștia nu au pregătire de specialitate, dar sunt răsplătiți cu mii de euro lunar pentru simpla prezență în Comitetul Interministerial care supervizează Exim Banca Românească.

Înființat în 2007, Comitetul Interministerial avea la început 13 membri. De-a lungul timpului, numărul membrilor a crescut la 17, prin decizii succesive ale diverselor guverne. Oficial, Comitetul supervizează activitatea Exim Banca Românească, o bancă de stat importantă în finanțarea exporturilor și susținerea companiilor românești.

Membrii Comitetului sunt numiți din cadrul ministerelor și autorităților publice centrale. Unii sunt demnitari, alții funcționari de carieră. Interesant este că participarea lor la câteva ședințe lunare le aduce câte un venit suplimentar de peste 4.000 de euro pe lună.

Potrivit regulamentului de funcționare, fiecare membru primește lunar 20% din salariul directorului general al băncii. Cum acesta are un salariu de bază de aproximativ 20.000 euro lunar, fiecare membru al Comitetului încasează lunar circa 4.000 euro doar pentru participarea la minimum două ședințe.

Această sumă depășește de peste două ori salariul pe care mulți dintre ei îl au în instituțiile publice unde sunt angajați cu normă întreagă.

Ministerul Finanțelor deține patru locuri în Comitet: un secretar de stat (care este și președintele Comitetului) și alți trei reprezentanți. Guvernul, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), are de asemenea mai mulți membri.

Întrebat cine sunt acești reprezentanți, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a refuzat să ofere numele, susținând că le va comunica în scris. Nici după depășirea termenului legal nu a oferit public răspunsul.

SGG a aplicat aceeași strategie a tăcerii. Însă, din investigații jurnalistice, s-a aflat că printre membri se regăsesc lideri politici ai partidelor aflate la guvernare:

• De la PSD: vicepremierul Marian Neacșu și secretarul general adjunct Adrian Țuțuianu.
• De la PNL: Cristina Trăilă, secretar general al Guvernului, și Mihnea Drumea, secretar de stat.
• Șeful cancelariei premierului, Radu Oprea (PSD), este și el membru.

Reporterii Digi24 au încercat în repetate rânduri să obțină lista completă a membrilor. În majoritatea cazurilor, demnitarii au refuzat să răspundă. Unii au invocat confidențialitatea, alții au preferat tăcerea.

Secretarul de stat Mihnea Drumea a declarat: „Aș vrea să nu comentez pe tema asta pentru că sunt lucruri care țin de o anumită confidențialitate.”

Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, a justificat venitul: „Este strict pe măsura răspunderii pe care o avem în cadrul acestui comitet.”

O întrebare logică este de ce e nevoie de patru membri doar din Ministerul Finanțelor și încă cinci din aparatul guvernamental. Nu ar fi suficient câte un reprezentant pentru fiecare instituție?

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a oferit o explicație evazivă: „Asta este regula de ani de zile. Este banca statului. Mulțumesc.”

Inclusiv secretarul general al Guvernului, Cristina Trăilă, a recunoscut indirect că situația ar trebui revizuită: „Sunt multe lucruri, mult prea multe, în derulare în interiorul aparatului de lucru al Guvernului. Sunt multe cheltuieli care din punctul meu de vedere nu sunt adecvate.”

Ministerul de Interne a refuzat, invocând GDPR, să ofere numele propriului reprezentant. Jurnaliștii au aflat însă că este consilierul personal al ministrului Cătălin Predoiu: Ștefan Ciurăscu.

La Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu a întârziat mult timp să comunice cine reprezintă instituția. În cele din urmă, a recunoscut că este Ion Simu, directorul general CFR S.A., un apropiat al său din Timișoara, fără nicio pregătire în domeniul bancar.

Ministerele Dezvoltării și Agriculturii au refuzat, la rândul lor, să transmită numele reprezentanților.

Statul plătește anual aproape 900.000 de euro pentru cei 17 membri ai Comitetului Interministerial Exim Banca Românească. Această sumă este echivalentă cu salariile anuale a peste 30 de medici sau a aproape 50 de profesori.

Într-un context în care statul se confruntă cu un deficit bugetar excesiv, aceste cheltuieli ridică serioase semne de întrebare privind prioritățile guvernului.

Mai grav, mulți dintre membrii Comitetului nu au pregătire de specialitate în domeniul financiar-bancar. Participarea lor nu presupune analize tehnice sofisticate, ci doar prezența formală la câteva ședințe lunare.

„Este o funcție mai degrabă politică, nu tehnică”, spun surse apropiate instituției.

Acest caz nu este singular. România are sute de astfel de comitete, consilii, comisii sau autorități unde bugetarii și politicienii își rotunjesc veniturile prin participări simbolice. Fenomenul, denumit generic „statul la stat”, alimentează o birocrație paralelă, netransparentă și costisitoare.

În timp ce guvernele promit de ani de zile reforme în sistemul public, exemplele de acest tip arată cât de rezistent este acest sistem paralel la orice tentativă de restructurare.

Cazul Comitetului Interministerial Exim Banca Românească demonstrează încă o dată cât de complicat este să reduci cheltuielile inutile din aparatul bugetar românesc. Secretomania, cumulul de funcții și beneficiile politice fac ca astfel de structuri să reziste de ani de zile, în ciuda apelurilor la reformă și transparență.

În timp ce populația plătește taxe și suportă austeritate, o parte din birocrația înaltă continuă să prospere, ferită de ochiul public.

Sursă: Digi24

Aparatul de stat din România a ajuns la dimensiuni uriașe. Potrivit datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor, în prezent există 13.949 de instituții publice, la nivel central și local. Aceste cifre vin în contextul în care liderii politici negociază eventuale reforme pentru comasarea și eficientizarea administrației publice.

Din cele aproape 14.000 de instituții publice, 2.573 aparțin administrației publice centrale. Acestea includ agenții, autorități, institute, administrații, centre, oficii, comisii, departamente sau regii, coordonate direct de Guvern, ministere sau Parlament.

Restul de 11.376 de entități funcționează la nivelul administrației locale: primării, consilii locale, consilii județene, precum și instituții publice din învățământul preuniversitar, spitale și alte servicii publice locale.

Președintele Nicușor Dan a declarat recent: „În discuțiile cu liderii partidelor, toți au fost de acord că nu mai merge cum a mers și că trebuie să facem acele restructurări ale aparatului de stat, să reducem indemnizațiile și să comasăm instituții.”

Numai în subordinea directă a premierului și a Secretariatului General al Guvernului (SGG) funcționează aproximativ 40 de entități guvernamentale: agenții, comisii, institute, oficii și administrații. Multe dintre acestea activează pe domenii similare, generând suprapuneri de atribuții și birocrație excesivă.

SGG a transmis pentru HotNews că aceste suprapuneri fac deja obiectul analizelor interne pentru posibile comasări, însă până acum nu au fost luate măsuri concrete.

Conform Legii 296/2023 privind măsurile fiscal-bugetare, Guvernul era obligat să comaseze cel puțin 20% dintre aceste agenții, autorități și institute până la 30 iunie 2024. Această țintă a rămas însă doar pe hârtie.

„Institutele, agențiile, autoritățile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumire și formă de organizare, se comasează cu cel puțin 20% din numărul acestora”, prevede clar legea. Cu toate acestea, niciun pas concret nu a fost făcut până în prezent.

Un exemplu relevant al acestei fragmentări administrative este domeniul energiei. Deși Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are atribuții generale de reglementare în domeniu, sub autoritatea Guvernului mai funcționează:

• Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG);
• Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).

Aceste instituții coexistă cu ANRE, deși unele atribuții se suprapun sau pot fi comasate pentru eficiență administrativă.

În sectorul nuclear, suprapunerea este și mai vizibilă:

• Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), aflată în subordinea Guvernului;
• Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR);
• Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN);
• Centrul Național de Management al Apei Grele.

Toate acestea sunt în subordinea Ministerului Energiei, gestionând componente ale aceluiași domeniu strategic.

La nivelul administrației locale, fragmentarea este și mai extinsă. Primăriile, consiliile locale, spitalele, școlile și diversele servicii publice funcționează autonom, generând o rețea administrativă foarte ramificată.

Multe dintre aceste instituții locale gestionează resurse proprii, au propriul personal administrativ, iar în unele cazuri, există suprapuneri de competențe între administrația centrală și cea locală.

Un aparat administrativ atât de extins generează inevitabil cheltuieli uriașe din bugetul public. Cheltuielile de personal, întreținerea infrastructurii, finanțarea logisticii și supravegherea administrativă se transformă într-o presiune bugetară constantă.

În condițiile deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România, eficientizarea aparatului de stat devine nu doar o temă de dezbatere, ci o necesitate urgentă.

Ideea comasării instituțiilor publice a fost discutată de mai multe ori în ultimii ani, însă fiecare guvernare a amânat deciziile dificile. Tensiunile politice, interesele de grup, dorința de a conserva posturile publice și temerile legate de concedieri au blocat reformele.

Actualul val de discuții despre comasare survine pe fondul presiunilor Comisiei Europene, care solicită măsuri ferme de reducere a cheltuielilor publice pentru a limita deficitul bugetar.

Potrivit experților fiscali, zonele cele mai evidente pentru comasare includ:

• Agențiile cu atribuții paralele;
• Institutele și centrele de cercetare publică suprapuse;
• Structurile de control și autorizare multiple în același domeniu;
• Autoritățile și comisiile consultative cu rol limitat.

Într-o economie modernă, un aparat administrativ eficient este esențial. Problema nu este existența unor instituții, ci suprapunerea, redundanța și lipsa unor criterii clare de performanță.

Fără o reformă profundă, România riscă să continue să alimenteze un sistem birocratic costisitor, care înghite resurse publice în loc să le redirecționeze spre investiții, educație, sănătate sau infrastructură.

Dimensiunea actuală a aparatului de stat arată clar nevoia de reformă. Aproape 14.000 de instituții publice, cu 2.573 la nivel central și peste 11.300 la nivel local, înseamnă un sistem greoi, dificil de coordonat și extrem de costisitor.

Rămâne de văzut dacă viitorul guvern va avea curajul și voința politică să aplice reducerile și comasările promise. Până acum, toate încercările anterioare de reorganizare administrativă au eșuat în fața intereselor politice și a rezistenței din interiorul sistemului.

Sursă: Hotnews

Un nou scandal izbucnește la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) de la Cernavodă. Potrivit unei investigații realizate de G4Media.ro, peste 300 de persoane pensionate în 2024 ar fi fost reangajate în cadrul Nuclearelectrica, fără concurs, pe aceleași funcții, cumulând astfel pensia cu salariul din bani publici.

Surse din cadrul centralei susțin că aceste reangajări masive au fost făcute printr-un protocol intern încheiat între directorul general al CNE, Cosmin Ghiță, și liderul de sindicat Dorel Liviu Baranga. Acesta din urmă confirmă existența reangajărilor, dar afirmă că numărul real al persoanelor reangajate este de aproximativ 80-100.

„Dacă acești specialiști ar fi părăsit definitiv activitatea, ar fi fost afectată securitatea nucleară a României”, susține Baranga, justificând astfel decizia.

Sursele G4Media.ro detaliază cum a funcționat acest mecanism: în 2024, mulți dintre angajații CNE, inclusiv directori, ingineri șefi, șefi de servicii și personal administrativ, s-au pensionat anticipat, profitând de prevederile mai favorabile ale legislației anterioare intrării în vigoare a noii legi a pensiilor din septembrie 2024.

După obținerea deciziilor de pensionare, și-au suspendat temporar pensiile în lipsa unui cadru legal clar care să le permită reangajarea. În 2025, prin renegocierea Contractului Colectiv de Muncă (CCM), a fost deschisă posibilitatea reangajării acestora pe aceleași funcții, fără organizarea unor concursuri publice și fără transparență.

Unele contracte au fost încheiate pe perioadă determinată de un an, dar în multe cazuri s-au semnat contracte pe durată nedeterminată.

Reangajările fără concurs au permis cumularea pensiei cu salariul, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare importante din fondurile publice. Unii dintre cei reangajați sunt licențiați ai Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), cu salarii de zeci de mii de lei și pensii lunare care depășesc 20.000-30.000 lei.

Surse interne din CNE critică dur aceste privilegii: „Este o sfidare completă a celor care muncesc onest. Dacă cineva alege să se pensioneze, să respecte acest statut. Dacă dorește să continue activitatea, să renunțe la pensie și să acumuleze puncte suplimentare pentru pensia viitoare, așa cum cere bunul simț și legea”.

În apărarea acestor reangajări, liderul de sindicat Dorel Baranga susține că lipsa personalului calificat ar fi pus în pericol securitatea nucleară a României, în contextul în care centrala de la Cernavodă derulează noi investiții importante.

„Toți cei reangajați sunt specialiști de înaltă calificare, care puteau pleca oricând în străinătate, inclusiv în state arabe, unde ar fi primit salarii de peste două ori mai mari decât la CNE”, afirmă Baranga.

Acesta adaugă că procedura a fost legală, întrucât dreptul la muncă este garantat prin Constituție, iar legislația permite cumulul pensiei cu salariul.

Decizia de reangajare a fost posibilă după renegocierea Contractului Colectiv de Muncă semnat între directorul general Cosmin Ghiță și liderul sindical Dorel Baranga. În forma anterioară, CCM prevedea posibilitatea reangajării doar pentru angajații deținători de licență CNCAN.

Prin noul protocol intern, această facilitate a fost extinsă pentru mai multe categorii de personal, fără organizarea de concursuri publice, iar contractele de muncă au fost încheiate direct.

„Situația conturează un sistem extins de reîncadrări preferențiale, mascate administrativ, care generează costuri uriașe pentru bugetul de stat”, susține sursa G4Media.ro.

Sursele G4Media.ro susțin că situații similare de reangajări în masă, după pensionare, s-ar fi produs și la alte filiale ale Societății Naționale Nuclearelectrica. Dacă aceste informații se confirmă, fenomenul ar putea fi de o amploare națională, punând o presiune suplimentară pe cheltuielile publice.

Fenomenul cumulului pensiei cu salariul la stat a fost deseori criticat, fiind perceput ca un mecanism prin care bugetul public este împovărat suplimentar. În timp ce o parte din angajații activi contribuie normal la sistemul de pensii, alții beneficiază simultan de pensii mari și salarii consistente din fonduri publice.

Această practică alimentează și mai mult deficitul bugetar deja cronicizat al României, într-un context în care Comisia Europeană pune presiune pe Guvern pentru reducerea deficitului excesiv.

În prezent, legislația permite cumularea pensiei cu salariul, cu excepția unor funcții publice de conducere sau de demnitate publică. Pentru restul categoriilor, nu există interdicții clare, fapt care a fost exploatat la maximum în cadrul CNE Cernavodă.

În viitoarea reformă a pensiilor, autoritățile discută deja posibilitatea limitării cumulului de venituri în sectorul public, tocmai pentru a preveni astfel de cazuri de cumul disproporționat.

Până la publicarea articolului, Biroul de Presă al CNE nu a transmis un punct de vedere oficial. Reporterii au trimis o solicitare pentru clarificarea numărului exact al persoanelor reangajate, a procedurilor aplicate și a criteriilor prin care s-a decis reangajarea lor fără concurs.

Cazul reangajărilor de la Cernavodă scoate la iveală un precedent sensibil, care poate fi replicat și în alte instituții ale statului, generând costuri uriașe și inechitate între angajații activi și cei reangajați după pensionare.

Lipsa transparenței, lipsa concursurilor publice și utilizarea unor protocoale interne pentru ocuparea unor funcții cheie într-un sector strategic precum cel nuclear ar trebui să fie tratate cu maximă atenție de autoritățile de reglementare.

Sursă: G4Media

Un raport recent al Curții de Conturi pune sub reflector una dintre cele mai grave probleme ale sistemului fiscal din România: mii de firme și persoane fizice autorizate (PFA), înregistrate la aceleași adrese, acumulează datorii uriașe la bugetul de stat, contribuind masiv la deficitul bugetar și la incapacitatea statului de a colecta venituri fiscale.

Conform auditului de conformitate efectuat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), există deficiențe grave în evidența contabilă, analiza riscurilor fiscale și colectarea creanțelor bugetare, mai ales în zona TVA-ului și a impozitului pe profit.

Datele transmise de ANAF, Centrul Național pentru Informații Financiare și Registrul Comerțului arată că la nivel național există 2.440 de adrese care concentrează firme cu datorii cumulate de peste 29,6 miliarde lei (aproape 6 miliarde de euro), fiecare adresă având datorii de peste 1 milion de lei.

În total, la aceste adrese sunt înregistrate 47.513 firme, iar numărul continuă să crească, semnalând un fenomen de concentrare fiscală cu riscuri uriașe pentru sistemul bugetar.

Printre cazurile analizate de Curtea de Conturi, situația din București iese în evidență prin dimensiunea fenomenului. La o singură adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sector 1, funcționează oficial 6.061 persoane fizice autorizate și 2.398 de societăți comerciale, toate cu sediul profesional declarat în același spațiu.

Un alt exemplu apare în Sector 1, pe strada Argentina, unde sunt înregistrate 1.895 de firme, cu datorii totale de 465.708 lei.

În Sector 2, într-un apartament de pe strada Arhitect Grigore Ionescu, au fost identificate 2.736 de firme cu datorii cumulate de 124,7 milioane lei, doar la finalul anului 2023.

Aceste cazuri sunt doar vârful icebergului, relevând o practică frecventă de utilizare a unor adrese comune pentru înregistrarea unor entități fiscale cu risc ridicat.

„Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Situația acestor adrese multiple favorizează mecanisme sofisticate de evitare a obligațiilor fiscale. Grupuri specializate transferă firmele cu datorii mari de la un administrator la altul, blocând recuperarea creanțelor de către stat. Practic, odată ce datoriile devin imposibil de achitat, firmele sunt mutate rapid în administrarea unor persoane intermediare, care nu au resurse pentru achitarea obligațiilor.

„Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea „la grămadă”, precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA”, avertizează Curtea de Conturi.

Auditul a identificat și deficiențe majore la Serviciul Executare Silită Cazuri Speciale Regional București. Nu există o procedură clară de evidențiere a debitelor rezultate din sentințe penale, iar aplicația informatică nu poate centraliza corect creanțele provenite din astfel de sentințe. Acest blocaj informatic reduce eficiența recuperării sumelor datorate de condamnați.

„Aplicația informatică nu este complet operațională pentru a permite centralizarea debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat la bugetul de stat”, mai arată raportul.

Un alt indicator-cheie analizat este GAP-ul de TVA, decalajul dintre TVA-ul teoretic care ar trebui colectat și cel efectiv încasat. România continuă să fie lider negativ la nivel european la acest capitol, deși, potrivit datelor Comisiei Europene pentru 2022, decalajul a avut o ușoară scădere.

Curtea de Conturi recomandă ANAF și Ministerului Finanțelor dezvoltarea de instrumente mai performante pentru identificarea exactă a zonelor de risc, estimarea decalajelor fiscale și adoptarea unor măsuri de politică fiscală adecvate pentru reducerea GAP-ului de TVA.

„Este necesară dezvoltarea capacității de estimare a decalajelor fiscale, pentru identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, luarea măsurilor administrative și ajustarea politicilor fiscale”, se arată în raport.

Metodologiile utilizate de Comisia Europeană și de FMI subliniază și ele faptul că politicile fiscale curente, inclusiv scutirile sau cotele reduse de TVA, contribuie suplimentar la adâncirea decalajului de colectare.

Acest fenomen al înregistrării multiple de firme la aceeași adresă explică, parțial, de ce statul român întâmpină dificultăți în colectarea veniturilor fiscale, în ciuda unui cadru legislativ aparent strict. Rețeaua de firme fantomă, asociată cu lipsa unor sisteme IT performante și a unor proceduri clare de executare, afectează grav capacitatea bugetului de stat de a-și asigura resursele necesare funcționării.

În condițiile în care România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE, astfel de practici de evitare a obligațiilor fiscale pun o presiune suplimentară asupra necesității de împrumuturi externe și asupra sustenabilității sistemului public.

Măsuri recomandate de Curtea de Conturi:

• implementarea unor controale tematice ANAF pe adresele cu risc;
• dezvoltarea de algoritmi de risc fiscal care să includă concentrarea sediilor sociale;
• informatizarea completă a evidenței debitorilor penal;
• cooperare mai strânsă între ANAF, Registrul Comerțului și Ministerul Justiției;
• modificarea legislației pentru limitarea numărului de firme ce pot funcționa la o singură adresă.

Fără astfel de măsuri ferme, România va continua să se confrunte cu probleme grave de colectare, iar bugetul de stat va rămâne vulnerabil în fața evaziunii fiscale.

Sursă: Buletin de București

Autoritatea Vamală Română (AVR), instituție aflată sub tutela Ministerului Finanțelor, este în prezent subiectul unui control amplu derulat de Curtea de Conturi. Investigația vizează cheltuielile de investiții, inclusiv achizițiile efectuate cu fonduri europene, în special la Vama Constanța, unul dintre cele mai importante puncte vamale ale țării.

„În perioada 03.03.2025 – 18.07.2025, instituția noastră efectuează misiunea cu tema ‘Audit financiar asupra contului anual de execuție a bugetului de stat la instituțiile publice’ la Ministerul Finanțelor. În cadrul acestei misiuni, au fost selectate și verificările cheltuielilor de investiții derulate de Autoritatea Vamală Română”, a declarat Mihai Busuioc, șeful Curții de Conturi, pentru Info Sud-Est și G4Media.

Deși oficialii AVR au negat inițial existența unui control în desfășurare, surse interne au confirmat pentru jurnaliști că verificările sunt active de aproape trei săptămâni, iar inspectorii Curții au identificat deja mai multe probleme, în special legate de achizițiile de echipamente CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare), achiziții realizate cu bani europeni.

Sursele din cadrul AVR au explicat că inspectorii Curții de Conturi au contestat numărul mare de echipamente achiziționate raportat la activitatea reală a birourilor vamale din Constanța. Potrivit acestora, achizițiile nu sunt justificate din punct de vedere operațional și par disproporționate în raport cu necesitățile curente.

„În Vama Constanța au fost cumpărate mult mai multe echipamente de control decât ar fi necesar. Inspectorii consideră că aceste achiziții nu au fost fundamentate corespunzător și nu reflectă necesitățile reale de control vamal”, au declarat surse din cadrul instituției.

Pe lângă problemele legate de achiziții, controlul Curții de Conturi a scos la iveală și tensiuni instituționale între conducerea Autorității Vamale și Ministerul Finanțelor. Ministrul Tanczos Barna a cerut recent comasarea unor servicii din cadrul AVR, în scopul reducerii personalului și al eficientizării aparatului administrativ, însă conducerea AVR, prin președintele Marcel Simion Mutescu, a refuzat această măsură.

„Domnul Mutescu a transmis în scris că toate serviciile existente sunt necesare pentru îndeplinirea planului de încasări. În lipsa performanței financiare promise, Ministerul Finanțelor va fi forțat să taie personal din aparatul central, să reducă tichetele de vacanță și să elimine diverse sporuri acordate până acum”, au declarat sursele ISE și G4Media.

Aceste măsuri fac parte dintr-un plan mai amplu de reformare a aparatului bugetar, în contextul în care România se confruntă cu presiuni fiscale crescânde din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar.

În ciuda tuturor acestor informații, Autoritatea Vamală Română a negat existența unui control activ în vămi. Într-un răspuns oficial emis pe 30 mai, departamentul de relații publice al instituției a declarat: „În prezent, Autoritatea Vamală Română nu are în desfășurare un control al Curții de Conturi. Menționăm că toate rapoartele Curții de Conturi a României sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al instituției”.

Lipsa de transparență a fost dublată de reticența conducerii de a oferi declarații publice. Adjunctul instituției, Alexandru Ioan Dudu, contactat de reporteri, a evitat să comenteze, solicitând ulterior întrebările în scris. Ulterior, AVR a răspuns prin negarea existenței controlului.

Șefa Vămii Constanța, Elmaz Nezir, a refuzat de asemenea dialogul cu presa, argumentând că nu are mandat de a comunica oficial și că toate informațiile trebuie transmise prin conducerea centrală a AVR.

În centrul disputei se află Marcel Simion Mutescu, președintele Autorității Vamale Române din ianuarie 2024. Cu o carieră îndelungată în sistemul vamal, Mutescu a activat în anii ’90 ca vameș, apoi lider sindical, pentru ca ulterior să ocupe funcții de conducere în diferite departamente ale sistemului vamal: director al Direcției tehnici vămuire, consilier personal al vicepreședintelui ANAF responsabil cu vămile, director general adjunct și ulterior director general.

În prezent, Mutescu gestionează un aparat administrativ extins, care încearcă să reziste presiunilor de reformare venite din partea Ministerului Finanțelor, sub mandatul lui Tanczos Barna.

Ancheta Curții de Conturi asupra achizițiilor efectuate de AVR are potențialul de a degenera într-un scandal național cu implicații grave atât asupra credibilității instituției, cât și asupra finanțărilor europene.

Achizițiile publice realizate cu fonduri europene sunt supuse unor norme stricte de transparență, eficiență și justificare economică. Excesul de echipamente nejustificate poate duce la corecții financiare aplicate de Comisia Europeană asupra fondurilor rambursate României.

În plus, refuzul conducerii de a implementa măsurile de comasare a structurilor interne solicită o atenție suplimentară din partea Ministerului Finanțelor, în contextul eforturilo

Controlul Curții de Conturi se află încă în desfășurare, cu termen de finalizare la 18 iulie 2025. Ulterior, instituția de audit va redacta un raport oficial, care va detalia toate neregulile constatate și va formula eventuale recomandări de remediere. În funcție de gravitatea constatărilor, raportul ar putea declanșa inclusiv investigații ale altor instituții ale statului.

Pentru moment, Ministerul Finanțelor așteaptă clarificările oficiale pentru a decide eventuale sancțiuni administrative sau măsuri de reorganizare la nivelul AVR.

Până la publicarea acestui material, ministrul Tanczos Barna nu a oferit un punct de vedere oficial, iar președintele AVR, Marcel Mutescu, nu a putut fi contactat de jurnaliști.

Sursă: G4Media

sursa foto: Info Sud-Est/ Imago Studio