Acasă Blog Pagina 99

Președintele ICR a călătorit de 60 de ori în doar 2 ani: Un bilanț al cheltuielilor și al motivelor din spatele deplasărilor

Redacția Normedia
-
0
Președintele ICR a călătorit de 60 de ori în doar 2 ani: Un bilanț al cheltuielilor și al motivelor din spatele deplasărilor

Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Liviu Jicman, a efectuat nu mai puțin de 60 de deplasări internaționale în doar doi ani, ridicând multe întrebări cu privire la cheltuielile publice și motivele acestor călătorii. În perioada 2021-2024, Jicman a cheltuit aproximativ 414.000 de lei, o sumă semnificativă din fondurile instituției, pentru deplasările sale. Deși aceste călătorii sunt justificate oficial de rolul său de reprezentant al ICR în diferite evenimente culturale internaționale, surse din cadrul ICR au sugerat că unele dintre ele ar fi fost destinate evenimentelor mai puțin relevante.

În 2023, Liviu Jicman a efectuat 28 de deplasări, iar în 2024 numărul acestora a crescut la 31, ceea ce înseamnă că președintele ICR a călătorit aproape lunar. Printre cele mai frecvente luni de călătorii se numără iunie, iulie, și septembrie 2023, când a avut câte 4 deplasări pe lună. În total, ICR a cheltuit pentru deplasările președintelui mai mult de 120.000 de lei în 2023 și 294.000 de lei în 2024, ceea ce echivalează cu aproape 414.000 de lei pentru cei doi ani de mandat.

În mod oficial, ICR are 20 de reprezentanțe în străinătate, iar președintele instituției ar trebui să reprezinte România și cultura națională în cadrul evenimentelor internaționale de prestigiu. Totuși, Liviu Jicman a călătorit personal pentru unele evenimente mai mici, care nu necesitau neapărat prezența sa, având la dispoziție personalul reprezentanțelor ICR.

De exemplu, în noiembrie 2024, președintele ICR a participat la două concerte din cadrul turneului „Bridges Across Europe” al Corului Madrigal, eveniment organizat pentru a marca Ziua Națională, în Belgia și Luxembourg, deplasare care a costat 7.721 de lei. În luna iulie a aceluiași an, Jicman a participat la un concert al Operei Naționale București la Versailles, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, o călătorie care a costat 5.541 de lei pentru o singură zi.

De asemenea, în aceleași luni, președintele ICR a călătorit și în Austria, pentru a participa la două expoziții organizate în colaborare cu ICR, „All the Future Ahead” și „Into the Woods”. Această deplasare a costat 7.032 de lei pentru 5 zile de călătorie.

Printre cele mai costisitoare deplasări ale lui Liviu Jicman se numără călătoria din Spania și Polonia în octombrie 2024, pentru a participa la Săptămâna Premiilor Prințesa de Asturias, la Oviedo, și la EUNIC Regional Seminar de la Varșovia. Călătoria a costat 19.875,59 de lei. Președintele ICR a explicat că deplasările în aceste locații au fost corelate și legate între ele, motivând costurile mari prin importanța acestor evenimente pentru promovarea culturii românești.

În ciuda criticilor referitoare la cheltuielile publice, Liviu Jicman consideră că numărul de deplasări nu este unul exagerat, având în vedere funcția sa de reprezentant al ICR. Potrivit acestuia, reprezentarea este esența funcției sale, iar plecările în străinătate sunt parte din atribuțiile sale de a promova cultura română. În plus, președintele ICR beneficiază de o indemnizație de 300 de euro pe zi pentru fiecare deplasare, sumă destinată să acopere cazarea și diurna, fără a fi necesară justificarea cheltuielilor.

În ceea ce privește costurile biletelor de avion, Jicman a precizat că acestea sunt achiziționate conform procedurilor de achiziții publice, iar prețurile pot fi mai mari decât dacă biletele ar fi cumpărate direct, din cauza licitațiilor și a contractelor-cadru cu agențiile de turism.

Deși funcția de președinte al ICR presupune reprezentarea instituției la evenimente culturale internaționale, frecvența și costul călătoriilor susținute de instituțiile publice ridică întrebări legate de transparența cheltuielilor și de utilizarea resurselor publice. Într-o perioadă în care statul român se confruntă cu provocări economice, astfel de deplasări pot genera nemulțumiri în rândul publicului larg și al contribuabililor care susțin aceste cheltuieli.

Liviu Jicman a călătorit de 60 de ori în doar doi ani, iar costul total al deplasărilor sale a fost de 414.000 de lei. Deși unele dintre aceste călătorii au fost necesare pentru reprezentarea culturii românești în străinătate, altele nu au justificat prezența personală a președintelui ICR, mai ales în condițiile în care instituția dispune de reprezentanțe în numeroase țări. Rămâne de văzut cum va influența aceste cheltuieli imaginea publică a ICR și a lui Liviu Jicman în viitorul apropiat, mai ales având în vedere contextul economic actual.

ARTICOL INTEGRAL PE Buletin de București

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie

Redacția Normedia
-
1
Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este acuzat că și-a plasat consilieri și membri din PNL în funcții de conducere extrem de bine plătite, în instituții publice și companii de stat, mai ales în sectorul energetic. Conform unui raport detaliat, aceștia beneficiază de venituri substanțiale din bani publici, ridicând suspiciuni legate de managementul politic și folosirea funcțiilor publice în scopuri private.

Dragoș Ștefan Roibu – „Omul de încredere” al lui Burduja

Unul dintre cele mai importante nume din cercul de încredere al ministrului Burduja este Dragoș Ștefan Roibu, care a fost numit consilier al ministrului și director general la Nuclearelectrica Serv. În plus, Roibu este membru în două consilii de administrație, iar veniturile sale provenite din funcțiile publice ajung la aproximativ 7.500 de euro lunar.

De-a lungul carierei sale, Roibu a avut mai multe funcții publice importante, inclusiv director la Teletrans și CET Grivița, toate susținute de PNL. În ultima sa declarație de avere, Roibu a raportat venituri totale de 330.000 lei anual, provenite din multiple surse, inclusiv de la Electrica Furnizare și CET Grivița.

Oana Babagianu – Șefa de cabinet cu afaceri imobiliare și venituri colosale

Oana Babagianu, șefa de cabinet a lui Burduja, este un alt nume din cercul apropiat al ministrului care beneficiază de remunerări substanțiale. Pe lângă salariul său de aproximativ 1.400 de euro pe lună de la Ministerul Energiei, Babagianu încasează și 3.100 de euro lunar din indemnizațiile pentru funcțiile de membru în consiliile de administrație ale Fondului de Investiții Kazah-Român și Distribuție Energie Electrică România.

Babagianu este o figură bine cunoscută în PNL și are o avere impresionantă, incluzând șase apartamente în București și o casă în Spania. Aceste realizări sunt susținute de funcțiile politice pe care le deține și de relațiile sale strânse cu eurodeputatul Rareș Bogdan.

Mihai Adrian Vintilă – Conflicte de interese și legături politice

Un alt consilier al ministrului Burduja, Mihai Adrian Vintilă, este director general provizoriu la CCGT Power Ișalnița, o companie înființată de Complexul Energetic Oltenia și ALRO Slatina. În plus, Vintilă mai încasează aproximativ 4.200 de euro lunar din salariul său de la Ministerul Energiei și din funcția de director la CCGT Power Ișalnița.

Vintilă are legături strânse cu ALRO Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Machitski, iar tatăl ministrului, Marinel Burduja, este și el membru în consiliul de administrație al ALRO.

Andrei Nicolae Popa – Un consilier cu trecut în Academia SRI

Andrei Nicolae Popa, consilier la Ministerul Energiei, are o carieră impresionantă, având un master la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu” a SRI. Popa supervizează aspecte juridice și de securitate națională pentru minister. În 2024, Popa a raportat un salariu de 2.500 de euro lunar din funcția de consilier, dar și 3.000 de euro lunar din indemnizația de administrator la UCMH Reșița.

Nicolae Niculăiță – Pensionar special și consilier la Ministerul Energiei

Nicolae Niculăiță, un fost polițist la Direcția Națională Anticorupție, a devenit consilier al ministrului Burduja. Niculăiță beneficiază de o pensia specială de 15.500 lei lunar, pe lângă salariul de 4.000 lei lunar de la Ministerul Energiei. De asemenea, mai încasează 17.000 lei din funcțiile sale de membru în consiliile de administrație ale Radioactiv Mineral Măgurele SA și Institutul de Cercetare Științifică.

Silviu Văduva – Trezorierul PNL și președinte de CA

Silviu Văduva, trezorierul PNL București, a fost numit pe filieră politică în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Electrocentrale București. Văduva primește o indemnizație de 33.299 lei lunar, și este cunoscut pentru relațiile sale politice și afaceri imobiliare din Capitală.

Ministrul Sebastian Burduja și-a înconjurat echipa de consilieri și colaboratori de încredere cu funcții extrem de bănoase în companii de stat și instituții publice. Membrii PNL, foștii colegi și apropiați ai acestuia au fost plasați în funcții cheie, beneficiind de venituri considerabile din contractele cu statul. Aceasta ridică întrebări cu privire la transparența și etica în gestionarea fondurilor publice, mai ales într-un context economic marcat de crize financiare.

Articol integral pe DEFAPT

„Regina” contractelor cu statul: cum a ajuns Mihaela Neagu de la o benzinărie în Lehliu la peste 1.000 de contracte cu fonduri publice

Redacția Normedia
-
0
„Regina” contractelor cu statul: cum a ajuns Mihaela Neagu de la o benzinărie în Lehliu la peste 1.000 de contracte cu fonduri publice

Mihaela Elena Neagu este un nume care a devenit sinonim cu succesul în afaceri, în special în domeniul contractelor cu statul. De la o benzinărie modestă în Lehliu până la un portofoliu impresionant de peste 1.000 de contracte cu instituții publice, Neagu este un exemplu perfect al „visului românesc” – cum să atingi succesul prin relații politice și afaceri cu statul.

De-a lungul carierei sale, Neagu a fost asociată cu unele dintre cele mai controversate afaceri din România, câștigând milioane de lei din contracte publice, în special în perioada pandemiei.

Drumul Mihaelei Neagu în afaceri a fost marcat de sprijinul acordat de politicieni influenți. În 2009, după venirea la putere a PDL, Neagu a fost numită director al Complexului Sportiv Olimpia, o instituție aflată sub controlul Ministerului Tineretului și Sportului, condus atunci de Sorina Plăcintă. Această numire a deschis ușa pentru o serie de contracte cu statul, marcând începutul unui drum prosper în afaceri.

În același an, Neagu devine secretar executiv al PDL Diaspora, iar în 2010 înființează firma Lav Press Distribution SRL, alături de alte trei persoane. Aceasta a fost doar prima dintre numeroasele afaceri care vor urmări-o de-a lungul carierei sale.

În 2016, Mihaela Neagu pune bazele firmei Best Achiziții SRL, care va deveni principala sa sursă de venit. Firma a fost înregistrată inițial în Bragadiru, avându-i ca asociați pe Mihaela Neagu și Antonio Marius Dobre. După doi ani, Dobre părăsește firma, iar Neagu mută sediul în Cernica, apoi în București. În 2018, firma își schimbă structura de capital, iar fiul Mihaelei, Alexandru Vlad Mihai Cristescu, devine asociat unic.

Best Achiziții SRL a avut un parcurs spectaculos, beneficiind de contracte publice prin care a furnizat spitale și alte instituții statului cu echipamente de protecție în timpul pandemiei de COVID-19. De asemenea, firma a continuat să câștige contracte și după terminarea pandemiei, inclusiv pentru furnizarea de măști și echipamente de protecție, dar și pentru lucrări de infrastructură.

Mihaela Neagu a devenit, de asemenea, cunoscută pentru rolul său în consultanța oferită firmei turcești Otokar, care a câștigat licitația pentru furnizarea a 400 de autobuze Primăriei Capitalei, condusă pe atunci de Gabriela Firea. În această perioadă, Neagu a fost asociată cu Firea, care, la rândul său, a fost un aliat politic important în ascensiunea afacerilor sale.

Neagu a extinsu-și afacerea și în domeniul securității, devenind asociat în 2015 în firma Akyle Security SRL, care a câștigat numeroase contracte cu statul. În 2023, Akyle Security a primit un contract de peste 2 milioane de lei de la CNAIR pentru servicii de pază. De asemenea, firma a continuat să încheie contracte cu instituții de stat, inclusiv cu Transelectrica, Autoritatea Vamală și Metrorex, printre altele.

Pe lângă afacerea cu contractele de stat, Mihaela Neagu a diversificat și portofoliul imobiliar. În 2023, Best Achiziții SRL a înființat, alături de un partener brașovean, firma Transilvania Green Tower SRL, care se ocupă cu dezvoltarea unui cartier rezidențial în Brașov, în valoare de 50 de milioane de euro.

De asemenea, Neagu a intrat în afacerea zahărului, achiziționând două fabrici de zahăr în 2023 și investind masiv în extinderea acestora. În paralel, firma Best Achiziții SRL a devenit asociat la Fabrica de Zahăr Premium Luduș, unde continuă să își valorifice influența în sectorul agricol.

În martie 2023, Best Achiziții SRL a achiziționat Fabrica de Zahăr Premium Bod, iar firma deținând și hale în cadrul acesteia, a vândut zahăr importat din Ucraina către statul român, care l-a distribuit persoanelor defavorizate. În 2023, firma a obținut un ajutor de 62,5 milioane de lei pentru Fabrica de Zahăr Premium Luduș.

Mihaela Elena Neagu a reușit să construiască un imperiu afaceri de milioane de euro, majoritatea provenind din contracte cu statul român. De la începuturile sale modeste în Lehliu-Gară și printr-o rețea de relații politice, Neagu a ajuns să controleze un portofoliu vast de firme care beneficiază în mod constant de licitații și contracte publice. Spre deosebire de alți oameni de afaceri, succesul său este strâns legat de politica românească, iar creșterea sa a fost susținută de figuri importante din partidele de la putere. Rămâne de văzut ce impact va avea această ascensiune asupra transparenței și eticii în afaceri în România.

Articol integral pe LIBERTATEA

Cât au costat zborurile lui Iohannis: 193 zboruri, 113 milioane de lei, cele mai scumpe turnee în 2023

Redacția Normedia
-
0
Cât au costat zborurile lui Iohannis: 193 zboruri, 113 milioane de lei, cele mai scumpe turnee în 2023

Președintele Klaus Iohannis a efectuat, în cei doi mandatele, un număr de 193 de zboruri oficiale, cu o valoare totală de aproape 113 milioane de lei, respectiv 22,8 milioane de euro, potrivit unui răspuns oficial al Administrației Prezidențiale. În 2023, anul cu cele mai multe deplasări, s-au cheltuit peste 36 milioane de lei pentru zboruri. Detaliile costurilor au fost oferite la solicitarea publicației Snoop.

În perioada 2015-2025, președintele României a călătorit frecvent în misiuni oficiale, iar Administrația Prezidențială a detaliat costurile acestora. Cel mai scump an a fost 2023, când cheltuielile pentru zborurile externe au depășit 36 milioane de lei, cu trei turnee costisitoare care au adus România în fața publicului internațional.

Detalii privind cheltuielile pe ani:

  • 2015: 25 de vizite externe, cost 6.606.090 lei
  • 2016: 20 de vizite externe, cost 5.189.818 lei
  • 2017: 16 vizite externe, cost 5.600.407 lei
  • 2018: 17 vizite externe, cost 4.923.229 lei
  • 2019: 21 vizite externe, cost 9.335.729 lei
  • 2020: 9 vizite externe, cost 3.167.074 lei
  • 2021: 16 vizite externe, cost 7.039.007 lei
  • 2022: 20 vizite externe, cost 13.719.191 lei
  • 2023: 26 vizite externe, cost 36.459.563 lei
  • 2024: 22 vizite externe, cost 20.899.997 lei
  • 2025: 1 vizită, cost 685.125 lei

În 2023, cele mai scumpe zboruri ale președintelui au fost turneele în America de Sud, Asia și Africa. Acestea au costat fiecare milioane de lei, iar detaliile cheltuielilor nu au fost făcute publice la momentul respectiv, până la solicitarea acestora.

  • Turneul din America de Sud: Brazilia, Chile, Argentina – peste 7,5 milioane de lei.
  • Turneul din Asia: Japonia și Singapore – aproximativ 7 milioane de lei.
  • Turneul african: Kenya, Tanzania, Capul Verde, Senegal – peste 3,5 milioane de lei.

Aceste turnee au fost un punct de discuție în public, fiind considerat un efort semnificativ de promovare a imaginii României pe plan internațional, dar cu un cost considerabil pentru bugetul public.

Transparența cheltuielilor fostului președinte Klaus Iohannis a fost subiectul unor controverse, Administrația Prezidențială invocând legea privind clasificarea contractelor de închiriere a aeronavelor ca motiv pentru care detaliile financiare nu au fost dezvăluite publicului. Chiar și atunci când a fost întrebat despre aceste costuri, președintele a evitat să răspundă direct, referindu-se la importanța acestor turnee și la faptul că ele fac parte din politica externă a României.

Unul dintre răspunsurile sale la întrebările legate de costuri a fost: „Sigur că aceste lucruri vin cu niște cheltuieli. Voi instrui serviciul presă să vă dea o informare conform legii.” Promisiunea a rămas însă fără urmări până la sfârșitul mandatului său.

Administrația Prezidențială a anunțat că, începând cu aprilie 2025, cheltuielile lunare ale instituției vor fi publicate pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale, un pas semnificativ spre o mai mare transparență în gestionarea fondurilor publice.

Zborurile președintelui Klaus Iohannis au avut un cost semnificativ, iar cheltuielile de aproape 23 de milioane de euro pentru 193 de zboruri ridică întrebări legate de utilizarea eficientă a banilor publici. Aceste informații vin în contextul în care transparența cheltuielilor publice a fost un subiect dezbătut public, iar promisiunile de a face publice cheltuielile din mandatul său au fost doar parțial îndeplinite.

În final, publicarea detaliilor financiare ale Administrației Prezidențiale, așa cum este planificat pentru anul 2025, poate reprezenta un pas important în îmbunătățirea transparenței și responsabilității față de cetățeni în privința gestionării fondurilor publice.

Sursă: SNOOP

NORMEDIA colaborează cu MabIT și MabEvents pentru promovarea Bootcamp-ului revoluționar de strategie de marketing (Adv)

Redacția Normedia
-
0
NORMEDIA colaborează cu MabIT și MabEvents pentru promovarea Bootcamp-ului revoluționar de strategie de marketing (Adv)

Într-un context economic din ce în ce mai competitiv, companiile trebuie să-și adapteze strategiile de marketing pentru a rămâne relevante și profitabile. Pentru a veni în sprijinul antreprenorilor, NORMEDIA promovează Bootcamp intensiv de strategie de marketing, un eveniment exclusiv ce promite să ofere participanților un sistem clar și aplicabil imediat pentru atragerea constantă de clienți.

Evenimentul, programat între 27 și 30 martie 2025, la Sohodol Valley, Brașov, va ghida antreprenorii printr-un proces testat și validat pe peste 140 de afaceri din 12 industrii diferite. Scopul este de a oferi claritate, strategie și predictibilitate în creșterea vânzărilor, eliminând dependența de algoritmi și încercările haotice de promovare.

Ce vor învăța participanții?

  • Cum să atragă clienți în mod constant, fără stres și incertitudini.
  • Cum să își crească vânzările predictibil, bazat pe un plan strategic.
  • Cum să se poziționeze ca lideri în nișa lor.
  • Cum să evite risipa de bani pe marketing ineficient.

Evenimentul va acoperi în detaliu toate aspectele esențiale ale unui marketing eficient:

  • Ziua 1 – Clarificarea ofertei și a publicului țintă.
  • Ziua 2 – Construirea unei strategii de marketing omnichannel.
  • Ziua 3 – Crearea și execuția unei campanii eficiente.
  • Ziua 4 – Optimizare, scalare și pregătirea pentru creștere predictibilă.

În plus, participanții vor beneficia de mentorat pe trei luni după eveniment, pentru a asigura implementarea corectă a strategiilor învățate.

Cei care au participat la edițiile anterioare ale Bootcamp-ului au observat rezultate concrete în afacerile lor. Feedback-ul general subliniază eficiența sistemului propus și impactul pozitiv asupra creșterii vânzărilor și clarității strategice.

Locurile sunt limitate pentru a asigura o experiență intensivă și aplicată. Investiția pentru acest program este de 3.490 RON + TVA, cu posibilitatea de a plăti în două tranșe.

Oferte disponibile:

  • 1+1 – 50% reducere la al doilea loc.
  • 2+1 – La două locuri cumpărate, al treilea este gratuit.

Înscrierile sunt deschise până pe 21 martie 2025.

Bootcamp-ul se desfășoară într-un cadru exclusivist, cu acces la saună, jacuzzi, foc de tabără și proțap, oferind un mediu relaxant ideal pentru învățare și networking de calitate.

Întrebări frecvente

  • Dacă nu pot participa la toate zilele?
  • Dacă am deja un specialist în marketing?
  • Ce mă asigură că strategia va funcționa pentru mine?

Pentru răspunsuri la aceste întrebări și detalii suplimentare, cei interesați sunt invitați să contacteze organizatorii.

27-30 Martie 2025 | Sohodol Valley, Brașov

Înscrieri și detalii suplimentare pe site-ul oficial.

COD PROMOȚIONAL: NORMEDIA

Drepturile cetățenilor sunt încălcate constant de către stat: Când jurnaliștii devin ținta statului

Redacția Normedia
-
1
Drepturile cetățenilor sunt încălcate constant de către stat: Când jurnaliștii devin ținta statului

Într-o lume în care libertatea presei ar trebui să fie o valoare fundamentată, jurnalistul devine adesea ținta unui sistem care ar trebui să-l protejeze. Așa am ajuns și noi, Luiza Vasiliu și Victor Ilie, să fim urmăriți pe stradă de agenți ai statului și să aflăm că nu suntem singurii jurnaliști care suntem sub supraveghere atentă din partea instituțiilor de forță din România.

În primăvara anului 2023, în mijlocul unui București aglomerat, ne-am dat seama că suntem urmăriți. După o întâlnire cu o sursă despre frații Tate și legăturile lor cu interlopii din România, am observat un bărbat cu cască în ureche care părea că ne filma. Luiza s-a oprit pentru a lua o gustare, iar eu m-am întors pentru a ridica laptopul de la birou. De atunci, am început să fim supravegheați constant.

În timp ce încercam să ne continuăm viața de zi cu zi, am devenit conștienți că filajul nu era unul izolat. După câteva zile, am identificat încă patru persoane implicate în urmărirea noastră, toate cu comportamente specifice agenților de forță. În documentele oficiale, aceste persoane erau înregistrate ca „suspecți” din cauza comportamentului nostru „atipic și neobișnuit”, iar acest lucru a condus la întreruperea temporară a supravegherii.

În zilele următoare, filajul a continuat. Am fost observați în fața redacției RISE Project, iar în documentele obținute ulterior, am descoperit că dosarul de supraveghere includea fotografii, urmărirea noastră pe străzi și chiar detalii personale, care nu aveau nicio legătură cu activitatea jurnalistică. Fără să știm, se desfășura o operațiune amplă, în cadrul căreia am fost identificați drept „suspecți” din cauza investigațiilor noastre.

De-a lungul acestui proces, ne-am dat seama că această practică nu este izolată. În România, jurnaliștii care scriu despre corupție, abuzuri și infractori devin adesea ținta autorităților. După ce am aflat despre dosarul DNA Iași, care s-a deschis pe baza unei plângeri nefondate, am realizat că înregistrările și urmărirea noastră au fost realizate sub pretextul unui dosar de „instigare la abuz în serviciu și dare de mită”. În acest caz, jurnaliștii nu doar că sunt urmăriți, dar și sursele lor sunt expuse unui risc major.

Liana Ganea, președinta organizației ActiveWatch, a declarat că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la protecția surselor jurnalistice. Acest drept este garantat de legislația națională, dar și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind esențial pentru libertatea presei. Supravegherea jurnaliștilor fără dovezi clare nu doar că pune în pericol dreptul la viața privată, dar poate afecta grav integritatea instituțiilor statului, care ar trebui să protejeze cetățenii și să asigure transparența.

În Iași, mai mulți jurnaliști care au investigat corupția locală au fost urmăriți și intimidați de autoritățile locale. În 2017, mai mulți reporteri de la 7 Iași au fost puși sub supraveghere abuzivă de DNA Iași, pentru presupuse fapte de șantaj și hărțuire, deși aceștia documentau fapte de corupție din primăria locală. În acest context, abuzurile statului român împotriva jurnaliștilor nu se limitează la o singură situație, ci constituie o practică generalizată, care se adâncește cu fiecare investigație realizată de aceștia.

În fața acestei realități, nu putem decât să ne întrebăm câți alți jurnaliști au fost urmăriți sau intimidați fără a exista o transparență în procesul legal. Libertatea presei și protecția surselor jurnalistice sunt piloni fundamentali într-o democrație funcțională, iar statul trebuie să garanteze aceste drepturi fără a le încălca sub pretextul unor investigații care nu au niciun fundament. Jurnaliștii trebuie să continue să-și facă datoria, chiar și în fața acestor riscuri, iar societatea civilă trebuie să susțină aceste demersuri pentru a proteja adevărul și a combate abuzurile din instituțiile statului.

Articol integral AICI: https://tinyurl.com/5er6nvnu

 

Datoria statului român atinge un nivel record: 964,3 miliarde de lei la finalul anului 2024

Redacția Normedia
-
0
Datoria statului român atinge un nivel record: 964,3 miliarde de lei la finalul anului 2024

Datoria publică a României a ajuns la o valoare record, atingând 964,3 miliarde de lei la finalul anului 2024, conform celor mai recente date financiare disponibile. Această creștere semnificativă a datoriei publice, de 180 de miliarde de lei doar în ultimul an, reflectă o tendință îngrijorătoare, cu un impact considerabil asupra economiei naționale.

Povara îndatorării publice a României a crescut spectaculos în ultimii cinci ani, sub conducerea mai multor guverne. Dacă la finalul anului 2019 datoria publică era de aproximativ 372,9 miliarde de lei, echivalând cu 35% din PIB, la finalul anului 2024 aceasta a ajuns la 54,6% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere cu aproape 600 de miliarde de lei. Această majorare substanțială a datoriei a avut loc într-un context economic marcat de deficite bugetare și cheltuieli publice necontrolate.

În 2024, datoria publică a crescut cu 179,95 miliarde de lei față de anul anterior, atingând valoarea de 936,99 miliarde lei la finalul lunii noiembrie. Această tendință continuă de îndatorare ridică întrebări legate de sustenabilitatea fiscală a statului român și de perspectivele economice pe termen lung.

Creșterea datoriei publice este strâns legată de deficitul bugetar, care a fost o problemă persistentă în ultimii ani. Guvernele succesive nu au reușit să reducă deficitul, iar acest lucru a dus la o dependență tot mai mare de împrumuturile externe și interne pentru a finanța cheltuielile statului. Deși România beneficiază de un cadru favorabil în cadrul Uniunii Europene, cu un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, sumele împrumutate pentru a acoperi cheltuielile curente au crescut considerabil.

Iată cum a evoluat datoria publică în ultimii ani:

  • 2024 (noiembrie): 936,99 miliarde lei (+179,95 miliarde lei față de 2023)
  • 2023: 784,4 miliarde lei (+118,9 miliarde lei față de 2022)
  • 2022: 665,49 miliarde lei (+89,15 miliarde lei față de 2021)
  • 2021: 576,34 miliarde lei (+77,77 miliarde lei față de 2020)
  • 2020: 498,57 miliarde lei (+125,67 miliarde lei față de 2019)
  • 2019: 372,9 miliarde lei (valoare de referință)

Aceste date arată o creștere constantă a datoriei publice, cu o accelerare semnificativă în anii 2020 și 2024, perioade marcate de crize economice și pandemii, care au determinat cheltuieli guvernamentale suplimentare.

Creșterea datoriei publice are implicații directe asupra economiei românești. O dublă povară pentru viitor: pe de o parte, statul va trebui să facă față unei presiuni fiscale crescute pentru a plăti dobânzile la împrumuturi, iar pe de altă parte, scăderea spațiului de manevră bugetar poate afecta investițiile publice, inclusiv în domenii cheie precum educația, sănătatea și infrastructura.

În plus, creșterea datoriei poate conduce la o depreciere a leului și la majorarea costurilor de împrumut ale statului pe piețele internaționale, ceea ce ar putea duce la o inflație mai mare și la scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor.

Pentru a limita impactul negativ al creșterii datoriei publice, autoritățile trebuie să adopte măsuri mai riguroase de control al cheltuielilor publice și să se concentreze pe stimularea economiei prin investiții care să genereze venituri suplimentare pentru buget. De asemenea, reducerea deficitului bugetar și adoptarea unor politici fiscale responsabile sunt esențiale pentru a preveni o criză fiscală mai severă în viitor.

Creșterea accelerată a datoriei publice a României ridică semne de întrebare asupra sustenabilității fiscale a statului. Este necesar un plan coerent și susținut pentru a reduce povara datoriilor și a evita o criză economică mai profundă.

Sursă: G4Media

Filiera SRI a pilelor din instituțiile de stat: Fratele și cumnata primarului George Tuță, angajați la ASF

Redacția Normedia
-
0
Filiera SRI a pilelor din instituțiile de stat: Fratele și cumnata primarului George Tuță, angajați la ASF

Într-o investigație realizată de publicația Recorder, s-a adus în atenție o practică controversată ce are legătură cu numirile politice și influența serviciilor secrete în instituțiile publice din România.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este una dintre instituțiile implicate, unde o serie de foști ofițeri din serviciile secrete, inclusiv din cadrul SRI, DGPI și STS, au fost angajați în funcții cheie, iar pe lângă aceștia, mulți dintre angajați sunt rude apropiate ale politicienilor sau funcționarilor publici de top.

Printre persoanele angajate la ASF se numără Iulia Bianca Tuță, cumnata primarului Sectorului 1, George Tuță (PNL), care ocupă funcția de expert în management la departamentul de Resurse Umane. În același departament activează și Daniel Asănică, fost ofițer DGPI, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul serviciului secret al Ministerului de Interne, cunoscut și sub denumirea „Doi și-un sfert.”

În perioada 2021-2023, fratele lui George Tuță, Paul Cătălin Tuță, a fost angajat secretar general la ASF. George Tuță, fost ofițer SRI și apropiat al fostului șef SRI, Eduard Hellvig, a fost promovat în Parlament de către șeful CJ Ilfov, Thuma Hubert. Pe durata mandatului său în Parlament, George Tuță a făcut parte din PNL, iar familia sa a fost implicată în diverse activități legate de instituțiile statului.

În perioada în care ASF era condusă de Nicu Marcu, au fost angajați nu doar rude și pile politice, ci și foști ofițeri ai serviciilor secrete. De exemplu, generalul George Viorel Voinescu, fost adjunct al directorului SRI și trecut în rezervă în octombrie 2020 de președintele Klaus Iohannis, a fost numit la cabinetul președintelui ASF, Nicu Marcu.

Această rețea de numiri a ridicat semne de întrebare în legătură cu integritatea și transparența instituțiilor publice, iar în perioada respectivă au avut loc mai multe scandaluri legate de falimente financiare importante în sectorul asigurărilor, unde ASF trebuia să protejeze cetățenii și să asigure un mediu financiar stabil. Cu toate acestea, un miliard de euro, pierderi masive, au fost „plătite” de către cetățeni, iar ASF a fost considerată de mulți o instituție care nu și-a îndeplinit corespunzător rolul.

După ce a părăsit ASF în 2023, Paul Cătălin Tuță a fost angajat director în cadrul Societății Naționale de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. Mediaș, companie cu capital majoritar de stat. Deși câștigurile sale și ale soției sale de la ASF au fost anonimizate, declarația de avere a acestuia din decembrie 2023 arată că a împrumutat suma de 25.000 de euro fratelui său, George Tuță.

Ion Sterian, directorul Transgaz, este unul dintre cei mai bogați bugetari din România și a avut susținerea atît a PSD, cât și a PNL. Cariera sa include o serie de funcții importante în diverse companii de stat și agenții guvernamentale. Acesta este susținut de Vlad Moisescu, un apropiat al fostului lider al PNL, Călin Popescu Tăriceanu. În trecut, Sterian a avut legături politice și cu fostul președinte Traian Băsescu și cu Daniel Chițoiu de la ALDE.

Această rețea de numiri politice și de influență din serviciile secrete pune sub semnul întrebării integritatea instituțiilor publice din România. Rudele și pilele politice, alături de foștii ofițeri ai SRI și ai altor servicii de informații, au avut acces la funcții de decizie în instituțiile financiare de top, iar acest lucru a contribuit la un climat de ineficiență și opacitate.

Într-un moment în care instituțiile publice ar trebui să protejeze interesele cetățenilor și să asigure un mediu corect și transparent, astfel de practici subminează încrederea în statul român și alimentează suspiciunile legate de corupție și nepotism. Astfel de investigații scot în evidență importanța de a pune în aplicare măsuri de transparență și integritate mai puternice în toate sectoarele publice.

Sursă: Followthemoney

Cursuri de operator surse regenerabile de energie, managementul deșeurilor și prelucrare date

Redacția Normedia
-
0
Cursuri de operator surse regenerabile de energie, managementul deșeurilor și prelucrare date

Asociația „Centrul Regional pentru Ocuparea Forței de Muncă și Protecție Socială”, în parteneriat cu Digital Euro Jobs, anunță desfășurarea unui nou ciclu de cursuri de formare profesională în cadrul proiectului „Competențe îmbunătățite în BIF: Progres profesional durabil” (ID: 316403), cofinanțat prin Fondul Social European.

În prezent, este în derulare o grupă de Operator surse regenerabile de energie, cu un număr de 14 participanți care se pregătesc pentru a dobândi competențele necesare în domeniul energiei sustenabile.

O altă grupă de Specialist în managementul deșeurilor – un curs de 60 de ore destinat formării profesioniștilor în gestionarea eficientă și sustenabilă a deșeurilor – va începe astăzi pe 17.03.2025.

Grupa de Operator introducere, validare și prelucrare date – un curs de 120 de ore care pregătește participanții pentru manipularea și gestionarea corectă a datelor digitale – va începe în luna aprilie.

Aceste cursuri sunt concepute pentru a răspunde nevoilor actuale ale pieței muncii și pentru a sprijini angajații din Regiunea București-Ilfov în adaptarea la cerințele economiei moderne. Participanții beneficiază de formare gratuită, iar la finalizarea programului primesc o subvenție de 5 lei pe oră de curs.

Proiectul „Competențe îmbunătățite în BIF: Progres profesional durabil” își propune să sprijine dezvoltarea profesională a angajaților cu vârste între 18 și 65 de ani, care au domiciliul sau reședința în Regiunea București-Ilfov și dețin un contract individual de muncă. Acesta include atât cursuri de calificare, cât și programe de inițiere și specializare în domenii esențiale pentru piața muncii, cum ar fi energia regenerabilă, managementul deșeurilor și competențele digitale.

Înscrieri și informații suplimentare:

  • E-mail: mihaita.sandu.16@politice.ro
  • Telefon: 0762429118

Prin aceste inițiative, proiectul contribuie activ la creșterea nivelului de competențe al angajaților și la pregătirea acestora pentru provocările viitoare ale pieței muncii, oferind oportunități reale de dezvoltare profesională și integrare în noile realități economice.

Milioane de euro investiți în bazine goale: Situația scandalosă prezentată la „România, te iubesc!”

Redacția Normedia
-
0
Milioane de euro investiți în bazine goale: Situația scandalosă prezentată la „România, te iubesc!”

Emisiunea „România, te iubesc!”, difuzată de PRO TV, a adus în prim-plan o situație revoltătoare care pune sub semnul întrebării gestionarea fondurilor publice destinate sportului din România. Deși statul a investit milioane de euro în construcția unor bazine de înot, multe dintre acestea sunt lăsate neutilizate sau chiar abandonate, iar autoritățile nu iau măsuri pentru a le pune în funcțiune.

Printre exemplele șocante se numără bazinul olimpic din Complexul Național Lia Manoliu din București, un loc unde au început să se antreneze sportivi de renume, inclusiv campionul David Popovici. Deși acest bazin a fost un simbol al performanței în înotul românesc, acum zace în paragină. Pereții sunt aproape să se prăbușească, grinzile sunt mâncate de rugină, iar lămpile atârnă din tavan într-o atmosferă înfricoșătoare. Chiar și așa, acest bazin rămâne închis, deși milioane de euro au fost investite în el.

David Popovici a vorbit deschis despre condițiile inumane în care se antrenează. După ce a câștigat medalia olimpică, campionul a povestit despre condițiile insalubre: „Dacă e frig afară, este foarte frig în interior, se formează condens și ceață, iar vizibilitatea este limitată la 15-20 de metri. Și dacă vrei să înoți în grupuri mari, nu poți să faci nimic din cauza aerului imprevizibil și a ecoului tusei pe fiecare culoar.”

Pe lângă bazinele nefolosite, există și investiții în locații unde nu există utilități de bază, cum ar fi apă sau canalizare. Un exemplu în acest sens este bazinul din Giurgiu, construit în 2018, dar care a rămas complet inutilizat din cauza lipsei infrastructurii necesare. În Lugoj, un bazin cu spa a fost finalizat, dar nu a fost folosit niciodată, iar acum stă sigilat.

Aceste investiții inutile ridică întrebări serioase despre gestionarea banilor publici și despre capacitatea autorităților de a administra corect proiectele financiare destinate sportului românesc.

În timp ce bazinele sunt abandonate sau folosite ineficient, tinerii sportivi care ar trebui să beneficieze de aceste facilități continuă să se antreneze în condiții precare. În Brăila, de exemplu, 200 de copii se antrenează zilnic într-un bazin care stă să se prăbușească, iar tavanul pică pe ei în mod constant. Aceștia sunt nevoiți să facă față riscurilor zilnice, iar autoritățile par să nu aibă nicio reacție semnificativă.

În timp ce autoritățile se concentrează pe investiții ineficiente și pe construcții de bazine în locații nepotrivite, sportivii români, în special tinerii talentați ca David Popovici, rămân în continuare în condiții greu de imaginat pentru un sistem care ar trebui să sprijine performanța. În loc să se investească în refacerea și întreținerea bazinelor deja existente, banii publici sunt risipiți în construcții care nu își găsesc locul.

Situația prezentată de „România, te iubesc!” este un semnal de alarmă despre modul în care sunt gestionate investițiile publice în sportul românesc. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente pentru a reabilita infrastructura existentă și pentru a asigura condiții adecvate pentru tinerii sportivi. Bazinele de înot, care ar trebui să fie locuri de formare pentru campioni, nu trebuie să rămână un simbol al risipurilor și al incompetenței.

Sursă: ȘtirileProTv

1...9899100...540Pagina 99 din 540