România se află în fața unei oportunități istorice: tranziția către o economie circulară, simultan cu despărțirea de tehnologiile poluante, bazate pe soluții tehnologice inventate de sute de ani, a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, pe pagina sa oficială de facebook.
Bio-deșeurilor sunt resturile biodegradabile din orice gospodărie:
- resturi de mâncare.
- deșeuri vegetale rezultate din curățarea curții și grădinii.
Ministrul este de părere că aceste deșeuri, care acum sunt trimise la groapa de gunoi în loc să fie transformate în fertilizanți sau în gaz metan, reprezintă o pierdere pentru noi toți și de asemenea, generează și probleme suplimentare: mirosuri, incendii, neplăceri pentru cetățeni și costuri pentru companii.
România, ca stat membru al uniunii Europene, și-a asumat trecerea la o economie circulară europeană cu un înalt grad de eficiență în utilizarea resurselor. În mod concret, asta implică atingerea unor obiective de reciclare și pregătire pentru reutilizare asumate prin Tratatul de Aderare: (i) până în anul 2025 – 55 % din greutate; (ii) până în anul 2030 – 60 % din greutate; (iii) până în anul 2035 – 65 % din greutate, precizează ministrul Mediului.
Pentru a duce la îndeplinire obiectivele României pe partea de mediu, Președintele României a promulgat Legea 181/2020. Rămâne ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să redacteze normele tehnice.
Obiective:
✅ Colectarea separată a biodeșeurilor.
✅ Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale.
✅ Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor prin compostare și digestie anaerobă.
Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: În România, în acest moment, se reciclează doar 13,9 % din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă. Dintre acestea, se reciclează predominant deșeurile din ambalaje, unde sectorul privat are un rol major in organizare si finantare, prin mecanismele de răspundere extinsa a producătorului. Însă în compoziția deșeurilor municipale regăsim în proporție de cca 50-55% biodeșeuri. Cum spuneam si mai devreme, in cele mai multe cazuri, biodeșeurile ajung la depozitele de deșeuri, unde produc metan, un gaz de 20 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon in ceea ce priveste crearea „efectului de sera”.
De asemenea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor face un apel către oameni să se implice activ și să ajute mediul.
Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile are ca scop stabilirea cadrului legal pentru reciclarea si valorificarea biodeșeurilor prin tehnologii de compostare si digestie anaerobă, transformandu-le, in final, în fertilizanți pentru agricultură și surse de energie alternativă (gaz metan).
Utilizare:
✅ categoria A – agricultură și horticultură;
✅ categoria B – spații verzi urbane și rurale;
✅ categoria C – conform destinațiilor care vor fi stabilite prin Normele tehnice
Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Trebuie sa fie clar pentru toti cei implicati, inclusiv pentru cetateni: pentru a obtine un fertilizant de calitate, biodeseurile trebuie colectate separat la sursa de generare – adica de la gospodaria omului -, asa cum precizeaza si Regulamentele europene. De asemenea, este important sa intelegem ca aceasta noua reglementare, privind administrarea bio-deseurilor, este parte integranta din gestionarea deseurilor municipale si, ca acestea, trebuie inclusa in aria de acoperire a colectarii separate, a tarifarii diferentiate a serviciului – instrumentul “plateste pentru cat arunci”. Producerea unui compost de calitate contribuie la fertilizarea solului cu produse naturale, ecologice și sigure, la reducerea utilizării fertilizanților anorganici (chimici), la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole.
Rezultate/ Impact:
✅ crearea unui adevarat ecosistem încadrat în bio-economia circulara.
✅ sprijinim dezvoltarea de noi activități economice: producția de compost și fertilizanți, certificarea produselor și a sistemelor de calitate, verificarea conformității, și în alte zone conexe, creându-se astfel noi locuri de muncă.
✅ reducem importurile de fertilizanti din țările din jur, acoperind o parte însemnată din propriile noastre necesități.
O concluzie a celor relatate de ministrul Mediului este că vom acționa în spiritul Pactului ecologic european (Green Deal) – care promovează transformarea Europei într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Programul „De la fermă la consumator” se bazează pe construirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic. Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren, inclusiv în România, iar un pilon important al acesteia este interzicerea utilizării fertilizanţilor și pesticidelor de sinteză, în favoarea folosirea îngrașămintelor ecologice obținute prin compostarea resturilor vegetale și organice.
