Imaginile dramatice care au circulat în ultimele luni din interiorul așa-numitului „Azilul groazei” din Voluntari au pus întrebări serioase despre modul în care sunt tratați vârstnicii noștri și despre nivelul de apărare pe care îl oferă autoritățile pentru cei mai vulnerabili dintre noi.
În multe dintre aceste înregistrări, rezidenții căminului sunt surprinși încercând să escaladeze poarta azilului în încercări disperate de evadare.
Investigațiile desfășurate de Digi24 au expus povestea sumbră a ultimelor luni din acest așa-zis azil, unde ambulanțele și forțele de ordine au devenit vizitatori frecvenți. Stenogramele din cadrul anchetei, împreună cu mărturiile angajaților, prezintă un tablou îngrozitor al neglijenței, abuzului și suferinței.
„Bănuiesc că atunci, după ce trecea efectul de la calmante, de la sedative, cred că aveau…nu știu, erau conștienți cât de cât și probabil că atunci încercau să facă lucrul ăsta”, mărturisește o fostă angajată a căminului referindu-se la tentativele de evadare.
„Nu puteau să fie…să stea să îi urmărească pe toți, o singură angajată, vă dați seama, la atâtea persoane…nu putea să îi urmărească pe toți și na, mă gândesc că în momentele alea, dacă ei nu gândeau și nu mai erau cum trebuie, cred că acționau și așa, să sară gardul.”
Pe măsură ce condițiile de viață în cămin deveneau din ce în ce mai grele, mulți rezidenți își făceau rău singuri, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a apelurilor la ambulanță. Deși locatarii erau bolnavi și slăbiți, angajații îi obligau să muncească în curte, în zilele în care erau suficient de puternici pentru a lucra.
Cei care locuiau în apropiere raportează că vârstnicii se întindeau de-a lungul gardului azilului, implorând mila trecătorilor. Documentele din anchetă confirmă că rezidenții căminului au fost forțați să ceară orice puteau trecătorii să le ofere, deoarece erau înfometați.
Fosta angajată a căminului adaugă, „Ne cereau și nouă mâncare în plus! Fructele erau tăiate în patru, deși trebuia să fie un măr pentru o singură persoană. Le aduceam de acasă și fructe, și biscuiți și le mai dădeam pe ascuns!”
Pe lângă foamete, mizeria și infestarea cu ploșnițe au făcut condițiile de viață de nesuportat. Poliția, chemată de vecini în repetate rânduri, a găsit doar probleme minore și nu a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți situația.
„Controalele erau întotdeauna anunțate. Șefii erau sunați și și dânșii, la rândul lor, sunau pe cine era atunci, în ziua respectivă de serviciu. Nu, nu urcau! Nu urcau, adică nu aveau nicio treabă cu bătrânii! Mergeau la șeful, acolo, în birou și atât! Și toată treaba asta nu dura foarte mult, câteva minute, să zic”, mărturisește aceeași fostă angajată.
Calvarul rezidenților căminului a luat sfârșit pe data de 4 iulie, când forțele de ordine au descins în această instalație de coșmar din Voluntari. Cu toate acestea, întrebările rămân. Cum a putut să continue această situație? Cine va răspunde pentru abuzurile și neglijența care au avut loc aici? Sperăm că aceste întrebări nu vor rămâne fără răspuns.
