George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a reușit să capteze atenția publicului nu doar prin discursurile sale politice, ci și prin acțiuni controversate care au adus instabilitate în Republica Moldova și România.
Punctele sale de tangență cu istoria violentă a activităților sale se întind pe mai mulți ani și sunt marcate de conflicte, manipulare și intervenții externe. Începând cu 2012, George Simion a fost la mijlocul unor evenimente care au zguduit atât capitala Republicii Moldova, Chișinău, cât și Bucureștiul, având legături dubioase cu regimuri politice care îl susțineau în anumite momente de criză.
Povestea lui George Simion începe la începutul anilor 2000, când își făcea loc pe piața simbolurilor patriotice, vânzând tricouri, șepci și alte articole pentru tineretul din Basarabia. În ciuda unui început relativ modest, cu o mișcare unionistă care a prins tot mai multă amploare, Simion a început să se poziționeze ca un lider al mișcărilor naționaliste, clădind un imperiu pe bazele unionismului „Basarabia e România”. În perioada 2008-2010, a pus bazele platformei unioniste „Acțiunea 2012”, una dintre cele mai importante organizații pro-româniste, care a dat startul unei serii de proteste violente și acțiuni publice de mare amploare.
Unul dintre cele mai mari momente de notorietate pentru George Simion s-a petrecut în 2015, în timpul protestelor din Chișinău, în contextul nemulțumirilor populare față de oligarhul Vladimir Plahotniuc și guvernul condus de acesta. În ciuda faptului că Simion avea interdicție de a intra în Republica Moldova, el a reușit să infiltreze membri ai mișcării sale „Tinerii Moldovei” în protestele din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Aici, sub umbrela unui protest pro-unionist, Simion a reușit să destabilizeze scena politică a Moldovei, iar sub îndrumarea sa, tinerii și ultrașii basarabeni au început să creeze haos, începând cu atacuri fizice și acte de vandalism, incluzând distrugerea bunurilor publice și confruntări violente cu veteranii de război.
Deși mulți și-ar fi dorit să vadă în George Simion un lider pur al mișcărilor unioniste, realitatea din culisele politice arată o poveste mult mai complicată. Într-o perioadă în care Plahotniuc era considerat unul dintre cei mai influenți oameni din Republica Moldova, Simion a devenit un instrument al acestuia pentru a destabiliza opoziția. Surse din mișcarea „Tinerii Moldovei” au declarat că Simion a fost, în mod indirect, susținut de regimul lui Plahotniuc pentru a împiedica unirea reală și armonioasă a celor două state românofone, Moldova și România. La schimb, Simion a obținut ridicarea interdicției de intrare în Republica Moldova, dar și susținerea indirectă pentru mișcările sale extremiste. Mai mult, după evenimentele din Chișinău din septembrie 2015, „Tinerii Moldovei” au fost transportați la Neptun, România, pentru a crea o altercație între autoritățile române și cele moldovenești, sub pretextul „unirii”.
Relația tensionată dintre România și Rusia a fost amplificată de către George Simion în timpul unui meci de fotbal din 2015 între echipele naționale ale Republicii Moldova și Rusiei. Cu ocazia acestui eveniment, unioniștii basarabeni au profitat de ocazie pentru a organiza proteste violente, care au culminat cu afișarea unui portret al mareșalului Ion Antonescu și scandări jignitoare împotriva rușilor. Aceste acțiuni au fost folosite ulterior de către autoritățile ruse drept un pretext pentru a justifica menținerea trupelor ruse în Transnistria, o regiune separatistă din Republica Moldova.
George Simion a reușit să manipuleze entuziasmul și idealismul tineretului basarabean, folosind idealurile unioniștilor pentru a-și construi un imperiu personal de putere. Organizațiile „Tinerii Moldovei” și „Acțiunea 2012” au fost folosite ca vehicule pentru acțiuni violente, dar și ca instrumente de promovare a unui mesaj de destabilizare, iar tinerii au fost aduși cu autocarele la proteste, fiind adesea hrăniți și cazați în locații de lux, sponsorizate de Simion și susținătorii săi, fără a se face transparență asupra surselor de finanțare.
După ce a reușit să creeze haos în Republica Moldova, George Simion s-a stabilit în România și a început să-și consolideze influența politică, devenind un personaj central al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid extrem de popular printre tinerii naționaliști din România. Cu toate acestea, criticile la adresa sa nu au întârziat să apară, iar foștii săi colaboratori îl descriu drept un lider manipulator, violent și incapabil să construiască o viziune politică coerentă, concentrându-se doar pe propria ascensiune.
Un alt aspect semnificativ al activităților sale controversate a fost expulzarea repetată din Republica Moldova. De-a lungul anilor, autoritățile moldovene au considerat că Simion reprezenta o amenințare la adresa ordinii publice și l-au expulzat de mai multe ori din țară. Acesta a fost considerat o persoană indezirabilă, iar pe măsură ce anii au trecut, a devenit evident că George Simion nu dorea decât să provoace instabilitate, acționând împotriva intereselor reale ale unioniștilor moldoveni.
Cine este George Simion, cu adevărat? Este el un patriot autentic sau doar un manipulator care a folosit idealurile naționaliste pentru a-și atinge scopurile personale? Această întrebare rămâne una deschisă, iar pe măsură ce anchetele și mărturiile foștilor săi colaboratori continuă să iasă la suprafață, adevărul despre omul care a dat foc Republicii Moldova devine tot mai complicat. Rămâne de văzut cum va evolua cariera sa politică în România și dacă va reuși să transforme AUR într-o forță majoră sau dacă va rămâne doar un lider de fază, captiv în propria sa retorică extremă.
