În România, două dintre cele mai importante bănci de stat, EximBank și CEC Bank, au fost mult timp subiecte de atenție publică datorită salariilor uriașe pe care le primesc directorii lor, dar și datorită unui sistem de management opac, care ridică multe întrebări despre transparența și eficiența acestora.
Deși multe voci din spațiul public sunt preocupate de câștigurile conducerii EximBank, o atenție similară trebuie acordată și celor de la CEC Bank, care, în ciuda statutului său de bancă de stat, beneficiază de salarii exorbitante pentru funcționarii săi de vârf, cu sume ce ajung chiar și la 27.000 de euro pe lună.
CEC Bank, înființată în 1864 sub numele de Casa de Economii și Consemnațiuni de către Alexandru Ioan Cuza, este una dintre cele mai vechi instituții financiare din România. Începând cu anul trecut, banca a devenit a treia bancă din țară, având cea mai extinsă rețea națională și un portofoliu impresionant de clienți și active. Cu toate acestea, în ciuda profitabilității sale remarcabile, conducerea CEC Bank beneficiază de salarii care par să sfideze orice logică economică într-o perioadă de criză financiară globală.
Cel mai bine plătit oficial din CEC Bank este Bogdan Constantin Neacșu, director general și președinte al Directoratului CEC Bank din 2019. Acesta încasează 1.664.428 de lei pe an, ceea ce se traduce într-un salariu de aproximativ 27.750 de euro lunar. Neacșu, un bancher cu o experiență vastă în sistemul bancar, ocupând funcții de conducere la Garanti Bank, Patria Bank, Volksbank România și BRD, este și președintele Asociației Române a Băncilor din 2019. Achizițiile sale imobiliare reflectă statutul său financiar: deține terenuri intravilane și extravilane, case în București și vile de vacanță în diverse locații din România. Cu o astfel de avere, salariul său pare a fi doar un aspect al unui stil de viață privilegiat.
În ciuda acestor salarii considerabile, performanțele financiare ale conducerii CEC Bank ridică unele semne de întrebare. Cristian Florin Șaitariu, prim-vicepreședintele Comitetului de Direcție al CEC Bank, a venit de la EximBank, unde câștiga mult mai puțin, dar nu se lasă mai prejos în ceea ce privește averile personale. Cu bijuterii, ceasuri și tablouri de valoare și o colecție impresionantă de terenuri și imobile în diverse localități din România, Șaitariu este un exemplu de conducător de bancă de stat care, deși nu aduce schimbări remarcabile în sistemul financiar românesc, continuă să beneficieze de salarii și privilegii enorme.
Mirela Iovu, vicepreședinte al Comitetului de Direcție, care lucrează în CEC Bank încă din 2008, câștigă un salariu de 600.000 de lei anual. Acest venit i-a permis să achiziționeze bijuterii de 30.000 de euro, autoturisme de lux și imobile valoroase. De asemenea, Iovu este asociată în două societăți comerciale, care, deși au avut pierderi semnificative, nu par să afecteze în niciun fel remunerația sa. Declarațiile sale anterioare, inclusiv cele referitoare la pedepsirea debitorilor, au stârnit controverse și au adâncit percepția publică despre ineficiența și lipsa de transparență a managementului CEC Bank.
CEC Bank nu este doar o bancă de stat; este și un loc unde funcționarii publici din diverse instituții statale se bucură de venituri substanțiale din participarea în Consiliul de Administrație. Valentin Tiberiu Mavrodin, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank, încasează o sumă considerabilă din diverse funcții suplimentare, inclusiv din activitățile de consultant și director economic. Acesta are un venit anual de aproximativ 227.676 de lei, iar averea sa include terenuri intravilane, apartamente în București și vile în zone periferice ale capitalei.
Un alt membru al Consiliului de Administrație, Ciprian Sebastian Badea, un funcționar cu vechi state în Ministerul de Finanțe, încasează aproximativ 227.676 de lei de la CEC Bank, iar pe lângă aceasta, beneficiază și de venituri consistente din alte funcții din minister. În ciuda veniturilor mari, Badea este implicat și în mai multe afaceri private, unde deține terenuri și imobile în diverse localități din țară, ceea ce ridică întrebări despre posibile conflicte de interese în procesul de luare a deciziilor economice în cadrul băncii de stat.
Într-o perioadă de criză economică globală și locală, când cetățenii români se confruntă cu creșteri de taxe și austeritate, astfel de venituri astronomice pentru conducătorii băncilor de stat sunt greu de justificat. Transparența în privința remunerațiilor și a criteriilor de performanță ar trebui să fie o prioritate pentru autoritățile române, pentru a asigura că resursele statului sunt gestionate corect și că banii contribuabililor sunt cheltuiți pentru dezvoltarea reală a economiei, nu pentru măririle salariale nejustificate ale conducătorilor.
Ministerul de Finanțe, ca principal acționar al CEC Bank, ar trebui să adopte măsuri legislative și administrative pentru a reglementa mai strict remunerarea acestora și pentru a introduce un sistem mai transparent de evaluare a performanțelor. În plus, ar trebui să se pună accentul pe reformarea managementului în bănci, astfel încât acești directori să fie răspunzători pentru rezultatele financiare ale instituțiilor pe care le conduc și nu pentru creșterea propriilor venituri.
CEC Bank, alături de EximBank și alte bănci de stat, ar trebui să devină exemple de eficiență și transparență, nu de privilegii și abuzuri. Este esențial ca salariile și bonusurile acestora să fie corelate cu performanțele reale ale băncilor și să reflecte contribuțiile reale la dezvoltarea economică a României. România are nevoie de un sistem bancar public eficient, care să sprijine antreprenoriatul românesc, investițiile în infrastructură și creșterea sustenabilă, nu un sistem care să își răsplătească exclusiv propriii lideri.
