Compania de stat SC Exploatare Sistem Zonal (ESZ) SA Prahova, aflata in centrul unui scandal public dupa criza apei din judet, a cumparat in 2022 hotelul-restaurant „Regina Noptii” din Ploiesti cu suma de 10 milioane de lei, potrivit informatiilor din bilanturile contabile analizate de G4Media.
Din total, 5 milioane de lei au provenit din fonduri proprii, iar cealalta jumatate dintr-un credit contractat la Raiffeisen Bank.
Ironia este ca investitia majora in noul sediu a venit in contextul in care conducerea ESZ reclama constant lipsa banilor pentru modernizarea infrastructurii critice de apa.
Inainte de achizitie, ESZ isi desfasura activitatea intr-un spatiu inchiriat pentru doar 3.000 lei pe luna. La aceasta se adaugau cheltuieli de utilitati de aproximativ 7.750 de lei lunar. Calculul presei locale arata ca investitia de 10 milioane de lei ar urma sa fie amortizata in… 930 de ani.
Imobilul cumparat a fost detinut anterior de compania Kato Group, controlata de Marius Ștefan Plesa si Maria Anastasia Urse. Tranzactia a fost oficializata in urma unei licitatii organizate chiar de compania de stat.
ESZ este un caz unic in Romania: o companie de stat interpusa intre Apele Romane si operatorii locali de apa. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a pus sub semnul intrebarii insasi existenta ESZ, afirmand ca este necesara o analiza serioasa pentru a decide daca aceasta structura trebuie sa mai existe.
Criticile au devenit mai ascutite in contextul crizei de apa izbucnite pe 28 noiembrie, cand zeci de mii de cetateni din Prahova si Dambovita au ramas fara apa potabila in urma lucrarilor efectuate la acumularea Paltinu. Ministrul a declarat ca ESZ nu a comunicat transparent problema, punand in pericol sanatatea populatiei si securitatea energetica nationala.
O investigatie recenta G4Media a relevat ca ESZ a fost sistematic folosita ca instrument de recompensare politica de catre partidele aflate la guvernare, in special PSD si PNL. Compania este controlata 100% de Apele Romane, iar numirile in Consiliul de Administratie si in structurile executive par sa fi avut la baza criterii exclusiv politice.
Un caz notoriu este Monica Hunyadi, fost manager in cadrul ESZ, cunoscuta mai degraba pentru legaturile cu lideri PSD si calatoriile luxoase cu avioane private Nordis, decat pentru competente in domeniul apei.
Analiza a peste 150 de decizii AGA si ale Consiliului de Administratie in ultimii 10 ani indica un comportament financiar risipitor. Decizii de achizitii nejustificate, salarii nealiniate cu performanta si angajari obscure sunt doar cateva dintre probleme.
Dintre personajele controversate ajunse in CA-ul companiei se numara:
- Raluca Sarca Sandru, astrolog de profesie
- Olga Teodora Metiu, fosta prezentatoare TV, actualmente trainer de dicție
Situatia dramatica din ultimele saptamani a adus ESZ in atentia publica. In urma lucrarilor de mentenanta neanuntate si necoordonate la barajul Paltinu, peste 100.000 de persoane din doua judete au ramas fara acces la apa potabila.
Aceasta situatie a evidentiat esecul managerial si lipsa unui plan de interventie coerent. Ministerul Mediului a acuzat ESZ ca nu a informat la timp nici autoritatile locale, nici populatia, iar impactul a fost devastator.
Companiile de stat precum ESZ Prahova raman, in ciuda scandalurilor repetate, instrumente de influenta politica si mecanisme de recompensare a clientelismului. Atat PSD, cat si PNL par sa fi gasit in aceasta structura o resursa de control si distributie a beneficiilor.
In lipsa unor reforme institutionale reale si a unei evaluari obiective a eficientei companiilor de stat, episoade ca cel al crizei apei sau achizitiile aberante precum hotelul „Regina Noptii” vor continua sa afecteze cetatenii direct si profund.
ESZ Prahova reprezinta simptomul unei boli mai vechi: capturarea institutiilor statului de catre interese politice. Intr-un moment in care Romania se confrunta cu provocari multiple in infrastructura si mediu, asemenea exemple ridica intrebarea: cate alte companii de stat functioneaza dupa aceleasi reguli ale incompetentei si complicitatii?
Transparența, responsabilitatea si profesionalismul sunt imperative absolute pentru ca astfel de structuri sa poata servi cu adevarat interesul public. Altfel, vor ramane doar sedii luxoase, achizitii inutile si lipsa apei la robinet pentru zeci de mii de oameni.
