Decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, una dintre cele mai sensibile și așteptate hotărâri din ultimii ani, a fost blocată de două ori în luna decembrie 2025.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media din surse judiciare, patru judecători ai Curtea Constituțională a României, toți numiți de Partidul Social Democrat, au părăsit sala de ședință, provocând lipsa cvorumului necesar pentru pronunțarea unei decizii.
Este vorba despre Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Gestul lor a fost interpretat de surse din interiorul sistemului drept o strategie deliberată de amânare, într-un moment în care presiunea publică pentru clarificarea situației pensiilor speciale a atins un nivel fără precedent.
În ședința din 28 decembrie, Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind constituționalitatea legii de reformare a pensiilor magistraților. Din cei nouă judecători ai CCR, doar cinci au rămas în sală, în condițiile în care regulamentul impune un cvorum de minimum șase membri.
Ieșirea simultană a celor patru judecători numiți de PSD a dus automat la suspendarea ședinței, fără ca instanța constituțională să poată lua o decizie. Surse apropiate CCR au declarat că nu a existat nicio problemă procedurală sau de sănătate care să justifice absența lor, ceea ce a alimentat suspiciunea unei acțiuni coordonate.
Nu este pentru prima dată când aceiași judecători au contribuit la amânarea deciziei. Pe 10 decembrie 2025, după ore întregi de deliberări, raportul de forțe din interiorul CCR s-a schimbat dramatic. Inițial, tabăra care susținea admiterea sesizării ÎCCJ – ceea ce ar fi blocat reforma pensiilor – avea o majoritate fragilă de 5 la 4.
În timpul ședinței, unul dintre judecători și-ar fi schimbat poziția, astfel că scorul ar fi devenit 5 la 4 pentru respingerea sesizării, adică pentru validarea legii. În acel moment, potrivit surselor G4Media, cei patru judecători considerați „antireformiști” au cerut amânarea pronunțării. Regulamentul CCR prevede că, dacă minimum trei judecători solicită amânarea, aceasta trebuie aprobată, chiar dacă majoritatea nu este de acord.
Astfel, fără un vot final, decizia a fost împinsă spre finalul lunii decembrie, unde a fost din nou blocată prin lipsa cvorumului.
Reforma pensiilor de serviciu, în special a celor din sistemul judiciar, reprezintă una dintre condițiile-cheie asumate de România în relația cu Comisia Europeană, inclusiv pentru accesarea fondurilor din PNRR. În același timp, subiectul a devenit un simbol al inechităților din sistemul public, în condițiile în care pensiile magistraților pot ajunge la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din România.
Pentru o mare parte a societății, decizia CCR nu este doar una tehnică, ci un test de credibilitate pentru Justiție și pentru capacitatea statului de a aplica reforme reale, chiar și atunci când acestea afectează grupuri privilegiate.
Sesizarea CCR a fost decisă de Secțiile Unite ale ÎCCJ, convocate pe 5 decembrie de Lia Savonea, președinta instanței supreme. ÎCCJ a susținut că legea pensiilor magistraților ar crea discriminări între diferite categorii de beneficiari de pensii de serviciu și ar afecta principiul independenței Justiției.
Criticii acestei poziții afirmă însă că demersul ÎCCJ reprezintă o apărare corporatistă a intereselor magistraților, într-un context în care presiunea politică și publică pentru reducerea pensiilor speciale este tot mai mare.
Cazul de față readuce în prim-plan una dintre cele mai vechi controverse legate de CCR: numirea judecătorilor pe criterii politice. Conform Constituției, judecătorii CCR sunt numiți de Președinte, Senat și Camera Deputaților, ceea ce face inevitabilă o componentă politică în selecție.
Totuși, situația în care judecători percepuți ca aparținând aceleiași zone politice acționează sincronizat pentru a bloca o decizie majoră ridică semne de întrebare serioase privind independența reală a Curții. Chiar dacă formal gesturile sunt legale, efectul lor cumulativ erodează încrederea publicului.
Blocajele repetate au stârnit reacții dure în spațiul public, din partea societății civile, a mediului de afaceri și a unor organizații profesionale. Mulți comentatori au subliniat că amânările succesive par să fie mai degrabă tactici de tergiversare decât rezultatul unor dezbateri juridice autentice.
În același timp, partenerii europeni urmăresc cu atenție evoluția situației, având în vedere angajamentele asumate de România în materie de reformă a pensiilor speciale.
O nouă ședință a CCR a fost convocată pentru 29 decembrie 2025. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor asigura cvorumul necesar și dacă instanța constituțională va reuși, în cele din urmă, să se pronunțe asupra legii.
Indiferent de soluția finală, modul în care s-a ajuns aici va rămâne un studiu de caz despre cum mecanismele procedurale pot fi folosite pentru a amâna decizii cu impact major și despre fragilitatea echilibrului dintre Justiție, politică și așteptările societății.
Pentru mulți români, întrebarea nu mai este doar dacă reforma pensiilor magistraților este constituțională, ci dacă Curtea Constituțională mai poate funcționa ca un arbitru credibil într-un conflict care depășește strict zona juridică.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
