Un nou scandal zguduie Direcția Națională Anticorupție după ce o procuroare a acuzat public conducerea instituției că ar fi intervenit pentru a bloca un dosar de corupție care îl viza pe primarul comunei Chiajna, una dintre cele mai bogate și disputate zone imobiliare de lângă București.
Miza este uriașă: suspiciuni de achiziții publice frauduloase, presiuni interne în DNA și conexiuni imobiliare care duc până la vârful sistemului judiciar.
Procuroarea Laura Deriuș, în prezent la Parchetul Judecătoriei Sector 1, susține că, în timp ce activa în DNA, a fost împiedicată să efectueze percheziții într-un dosar care îl viza pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat presei, la scurt timp după ce Deriuș a fost revocată din structura anticorupție.
Potrivit acesteia, în anul 2023 obținuse mandate de percheziție într-un dosar ce viza achiziții publice suspecte – mai exact, cumpărarea unor uși pentru școli și grădinițe din Chiajna, la prețuri pe care le considera supraevaluate. Deși mandatele erau emise de judecător, șeful său ierarhic ar fi intervenit direct pentru a opri punerea lor în aplicare.
Deriuș a relatat că șeful de secție din DNA, Ionuț Ardelean, ar fi contestat modul în care au fost obținute mandatele și i-ar fi cerut să renunțe la percheziții, sugerând în schimb o simplă ridicare de documente.
„Mi s-a spus pe un ton ridicat: «Ce vreți să-i faceți? Să-l arestați?»”, a declarat procuroarea, descriind scena drept una fără precedent în experiența sa profesională. Ea susține că, în final, șeful de secție a infirmat continuarea urmăririi penale, deși aceasta fusese deja analizată de un judecător de drepturi și libertăți.
În opinia sa, o eventuală punere în aplicare a perchezițiilor ar fi dus la excluderea probelor, ceea ce ar fi compromis definitiv dosarul.
Deriuș afirmă că, după acest episod, dosarul i-a fost retras, iar ea a fost pusă sub control intern. Toate dosarele i-ar fi fost ridicate fizic, fără a i se permite să păstreze copii pentru a continua lucrul. După câteva luni, când a încercat să reia ancheta și să refacă procedura de punere sub acuzare, dosarul i-ar fi fost din nou luat „pe loc”.
Ulterior, Marius Voineag, procurorul-șef al DNA, a decis revocarea sa din instituție, în pofida unui aviz negativ emis de Consiliul Superior al Magistraturii.
În replică, DNA a transmis un punct de vedere oficial, respingând acuzațiile. Potrivit instituției, singurul act infirmat de procurorul-șef de secție a fost ordonanța de continuare a urmăririi penale, pe motive de „nelegalitate și netemeinicie”.
„Decizia privind efectuarea sau neefectuarea perchezițiilor a aparținut exclusiv procurorului de caz”, a susținut DNA, adăugând că însăși procuroarea ar fi apreciat ulterior ca fiind oportună ridicarea de documente, nu perchezițiile domiciliare. Instituția subliniază că infirmarea unor acte nelegale este o atribuție legală a procurorului ierarhic superior, nu o ingerință.
În ceea ce privește revocarea Laurei Deriuș, conducerea DNA a invocat lipsa de performanță: în perioada 2022–2023, aceasta nu ar fi soluționat niciun dosar prin trimitere în judecată sau clasare, în condițiile în care media pe procuror era de 16 dosare.
Mircea Minea nu este un nume nou pentru DNA. Primar al comunei Chiajna de opt mandate, el este considerat unul dintre cei mai influenți edili din județul Ilfov, o zonă cu o miză imobiliară enormă, aflată la granița cu Bucureștiul.
DNA l-a trimis deja în judecată într-un alt dosar de corupție, legat de finanțarea clubului de fotbal din localitate. Dosarul, trimis în instanță în mai 2023, se află însă și acum în camera preliminară, la mai bine de doi ani de la sesizare.
Cazul capătă o dimensiune suplimentară prin dezvăluirile făcute anterior de Rise Project, care au arătat că fratele și cumnata primarului Minea au derulat afaceri imobiliare împreună cu Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și cu soțul acesteia.
Potrivit investigației, în 2006, soții Savonea au cumpărat un teren în Chiajna împreună cu rudele primarului. Ulterior, în 2018, judecătoarea a obținut o autorizație de construire de la Primăria Chiajna, iar terenul a fost vândut la scurt timp, fiecare cuplu încasând câte 30.000 de euro.
Lia Savonea a recunoscut ulterior că nu a menționat tranzacția în declarația de avere, deși Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani fără a constata nereguli.
Acuzațiile Laurei Deriuș și răspunsurile DNA scot la iveală o problemă mai largă: tensiunea dintre independența procurorului de caz și controlul ierarhic într-o instituție-cheie a luptei anticorupție. Într-un context public marcat de suspiciuni privind dosare sensibile și influențe politice sau economice, astfel de episoade riscă să afecteze grav încrederea publică în DNA.
Chiajna rămâne un simbol al acestei mize: o comună devenită un pol imobiliar major, cu bugete mari, interese private puternice și un primar aflat de decenii la putere. Faptul că un dosar care îl viza direct ar fi fost blocat din interiorul DNA, chiar dacă acuzația este contestată oficial, alimentează percepția că lupta anticorupție nu este imună la presiuni.
Cazul Deriuș–Minea–DNA nu este doar despre un dosar sau o carieră profesională. Este despre limitele controlului ierarhic, despre transparență și despre capacitatea sistemului judiciar de a investiga fără rețineri personaje influente, mai ales atunci când apar conexiuni cu vârful Justiției. Indiferent de concluziile finale, scandalul readuce în prim-plan o întrebare esențială pentru statul de drept: cine controlează, în ultimă instanță, anchetele anticorupție?
